Page 5 - 1956-06
P. 5
Să pregătim din timp PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
campania de vară
0 Înflăcărată chemare
către tineretul ţării
aflăm în perioada de în raionul Haţeg numai 33,33 Frumoasă şl mândră nl-e ţara I An de an, la fru
f y C întreţinere a culturilor, îa sută din numărul batoze museţile pe oare 1 le-a dăruit naitura, munca h ar
una din etapele hotărîtoare lor. nică a poporului nostru, aflat în plin avîrrt al con
în lupta pentru obţinerea unei Sfaturile populare raionale strucţiei socialiste, îl adaugă noi fru m u seţi: se ridică
recolte bogate. Oamenii mun şi comunale, cît şi organele HUNEDOARA SI A L SFATULUI POPULAR REGIONAL construcţii svelte de fabrici şi uzine, se aşează ba
cii de pe ogoare depun toate de partid şi agricole, au da raje solide în calea apelor şi se întailţă hidrocentrale,
eforturile pentru a efectua lu toria de a mobiliza şi îndru
apar adevărate oraşe nod; se ridică construcţii de
crările de întreţinere la timp ma pe toti colectiviştii, înto-
Anul VIII. Mr. 592 Joi 7 iunie 1956 4 pagini 20 bani şooli şi de teatre, de diuburi şi aşezămiite de sănă
şi după regulile cerute de a- vărăşitii şi ţăranii muncitori
individuali să repare din timp tate, stadioane sportive eltic. .
grotehnică. In anii primului cincinal, în patria noastră s-a
Paralel cu aceste lucrări, în întreg utilajul pe care-1 de desfăşurat un vast program de construcţii la care,
unităţile agricole socialiste ţin.
Noutăţi din întrecerea socialistă alături de vî-rstnici, a participat activ tineretul pa
cît şi în gospodăriile indivi- In vederea pregătirii la
triei noastre; muncind cu entuziasm pe şantiere, bi
L duale ale ţăranilor muncitori timp a utilajului din sectorul
ruind greutăţile, tineretul, în frunte cu uitemiştii, a
) se fac pregătiri în vederea individual necesar recoltări-
Şi-au depăşii ciclurile In întreprinderile din regia- ^ dovedit fierbintele său patriotism, ataşamentul faţă
) strîngeril la timp şi fără pier- lor şi treierişului, sfaturile nea noastră se desfăşoară cu J înainte de termen
In luna miai, colectivul minei Pe- însufleţire întrecerea socialistă de politica partidului, faţă de cauza m ăreaţă a con
/ deri a recoltei din acest an. populare comunale au datoria pentru îndeplinirea şi depăşirea Brigăzile de instalatori de la în
trila a fost fruntaş în aplicarea me sarcinilor celui de-al II-lea plan treprinderea de construcţii siderur struirii socialismului. In cadru! celui de-al doilea
) Spre deosebire de alte cam- să îndrume consiliile de con- todei graficului ciclic. 16 brigăzi de cincinal. gice şi montaj din Călan, care lu
crează la uzina de semicbcs, luptă cincinal, partidul şi guvernul au înoredjnţat tinere
panii agricole din cursul anu- ducere ale cooperativelor să- la aoeastă mină şi-au îndeplinit şi Zece ione de hîrtie pentru reducerea continuă a timpilor
morţi şi realizarea lucrărilor din plan
lui, lucrările de vară şi mai teşti să se aprovizioneze cu depăşit sarcinile de ciclu programate. peste plan într-un timp cît mai scurt. tului paM ei noastre construcţia unor noi şi impor
ales secerişul şi treierişul sînt material lemnos necesar repa O atenţie deosebită s-a acordat apli Introducînd fişa limită pentru ur Eliminînd timpii morţi, printr-o tante lucrări. Pentru îndeplinirea acestor sarcini de
mărirea consumului de materiale, co bună organizare a locului de muncă,
lucrări ce nu pot suferi nici o rării batozelor, sfoară de le cării acestei metode în abatajele fron lectivul de muncitori, ingineri şi teh brigada condusă de loan Măcurcă, a cinste, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Mun
tale — la oare s-a introdus şi ini nicieni al fabricii de hîrtie „1 Mai“ terminat, cu 4 zile mai repede insta
amînare. Ele trebuie făcute gat snopi, pînză pentru se- ţiativa „ziua şi fîşia cu tăierea în Petreşti, a reuşit să economisească larea conductelor şi a burlanelor de citor Cheamă tineretul patriei noastre să dea acuma
tr-un singur schimb“. Brigăzile to însemnate cantităţi de celuloză, cao- aerisire, realizînd norma în proporţie
cu multă grijă şi într-un timp cerători-legători, coase, furci, varăşilor Nicolae Ardaan, Ion Ma lină, material de cleiere etc., şi să de 200%. un şi mai putemAc avînt muncii pe şantierele con
rian IX şi Ioan Matzanga şi-au de dea astfel, în cursul lunii mai, peste
scurt, întrucît orice întîrziere seceri, etc. păşit otelurile cu l-7%j. In cursul lunii plan 10,65 tone de hîrtie. Toate brigăzile care lucrează la strucţiei socialiste, să organizeze, în cinstea celui de
mai cele trei brigăzi au dat 2.321 instalaţiile de aburi, hidraulice, aeri
atrage după sine pierderi în O deosebită atenţie trebuie tone de cărbune peste plan. Pentru Productivitatea muncii a fost spo sire şi sanitare au realizat depăşiri al II-lea Congres al U.T.M., brigăzi ale tineretului
ciclurile depăşite cele 3 brigăzi vor rită cu 5,15% faţă de sarcina pla de norme de peste 40%.
semnate de recolte şi dăunea dată pregătirii lucrărilor de primi frumoase prime de ciclicitate. nificată, iar de la începutul anului care să lucreze la ridicarea marilor construcţii ale
şi pînă la sfîrşitul lunii aprilie, prin IOSIF CRAŞCA
ză calităţii cerealelor. strîngere a recoltelor şi exe Realizările obţinute în luna trecută reducerea preţului de cost, s-a eco corespondent noului cincinal.
nomisit suma de 54.000 lei.
Pentru ca recolta să poată cutării dezmiristitului în gos de minerii din Lonea sînt o chezăşie C. C. al U.T.M. Cheamă tineretul să muncească pe
fi strînsă şi treierată la timp, podăriile agricole colective şi că ei vor munci' şi de acum înainte IOAN GRUMM corespondent
utilajul necesar campaniei a- în gospodăriile de stat. In a- următoarele şantiere declarate „Şantiere naţionale ale
pentru a da patriei tot mai mult căr
gricole de vară trebuie să fie ceste unităţi, campania de re- tineretului":
bune.
bine reparat pentru a înlătura co.l.t.a..r.e.....t.r.e..b..u..ie să constituie 1. ŞANTIERUL COMBINATULUI SIDERURGIC-
orice timp mort. un prilej de demonstrare a HUNEDOARA. ,
Datorită bunei organizări superiorităţii agriculturii so 2. ŞANTIERUL UZINEI DE SODA Nr. 2 GOVORA.
a muncii, S.M.T.-urile şi gos cialiste. 3. ŞANTIERUL UZINEI DE SUPERFOSFAŢI ŞI
podăriile agricole de stat din Repararea utilajului agri ACID SULFURIC DIN REGIUNEA CONSTANTA.
regiunea noastră, sînt aproa col, în special a motoarelor
4. ŞANTIERUL PENTRU EXPLOATAREA STUFU
pe pe terminate cu reparaţii şi batozelor nu trebuie gră LUI DIN RAIONUL BRAILA.
le utilajelor agricole necesa bită în dauna calităţii lucră
re executării lucrărilor de va rilor. Comisiile de recepţie au 5. ŞANTIERUL PENTRU CONSTRUCŢIA DE LO
ră. S.M.T. Alba-Iulia a repa datoria de a controla cu simţ
de răspundere fiecare maşină CUINŢE DIN VALEA JIULUI.
rat pînă în prezent peste 90 agricolă ieşită din reparaţie;
Ia sută din batozele planifi ele nu trebuie să recepţione Realizări ale ceferiştilor 6. ŞANTIERELE DE RECONSTRUCŢIE A ORA
cate, toate secerătorile-legă- ŞULUI GALAŢI.
tori, discuitoarele şi motoa ze decît maşinile reparate co Stafia Simerîa călători 110,79% ; tren km. conducere mar La reparaţii de locomotive planul Biroul Comitet,ului Central al U.T.M., dînd curs
rele electrice. Gospodăria a- respunzător din punct de ve fă — 104,9%. a fost realizat sută la sută, la va dorinţei a numeroşi tineri şi organizaţii U.T.M., a ho-
gricolă de stat din Apoldu de dere calitativ. Din acest important nod de cale goane în proporţie de 102,2°%, iar tă rît de asemenea să încredinţeze comitetelor regio-
Sus, a terminat reparaţiile la ferată al ţării noastre pleacă zilnic In medie planul la staţionări, adi la lucrări diverse — 149%. gionale U.T.M. sarcina organizării de brigăzi ale t i
combină, secerători-Iegători, Pentru a evita întîrzierea zeci de trenuri de persoane şi marfă că la încărcări şi descărcări în tran neretului care să muncească pe următoarele şantiere
lucrărilor de recoltare şi treie- spre diferite regiuni !ale patriei noas zit cu prelucrare şi fără prelucrare, Printre oei mai buni muncitori ai declarate „Şantiere regionale ale tineretului“ :
batoze şi selectoare încă de la riş, este necesar să fie folo tre. a fost realizat în proporţie de 104,5%. atelierelor se numără tovarăşii Ioan
data de 15 mai. site în toate gospodăriile a- Productivitatea muncii a fost sporită Heţ, Ştefan Kôller, Ioan Lovas, Ioan Construcţia conductei de alimentare cu apă a oraşului
gricole de stat şi staţiunile de Colectivul acestei staţii munceş în cursul lunii trecute, cu 14,94%. Vlad (Onu). la ş i; şantierul centrului cinematografic Buftea: şan
Dacă S.M.T.-urile şl gos maşini şi tractoare metoda te cu abnegaţie pentru îndeplinirea tierul fabricii de rulmenţi din Moldova: şantierul fa
podăriile agricole de stat din graficului orar, agregatele de planului de transport la toţi indi Din colectivul de lucrători al aces Depoul de locomotive bricii de sticlă şi faianţă Sighişoara; şantierul fabricii
regiunea noastră sînt aproa maşini şi lucrul în două cii, muncă ce se soldează cu reali tei staţii se evidenţiază monevrantul de zahăr Livezi-Craiova: construcţia uzinei petro-chimice
schimburi. In acest scop, con zări importante. Ioan Moţ, impiegatul de mişcare In cursul lunii trecute, echipele Brazi-Ploeşti: şantierul fabricii de carton asfaltat din
pe gata pentru a începe bă ducerile gospodăriilor de stat Gheorghe Drăghici, revizorul de ace de locomotive, meseriaşii din atelie regiunea PIoeşti; construcţia căminului studenţesc C luj;
tălia strîngerii recoltei, nu a- In cursul lunii trecute, colectivul Trăian Mărginean, acarul Aron Gros rul de reparaţii şi personalul tehnic şantierul fabricii „Silica" Turda-Ciuj: şantierul ,,Casei
celaşi lucru se poate spune şi S.M.T.-urile, trebuie să se staţiei Simeria-călători, a realizat şi şeful de tură Edmund Vandici. au desfăşurat o muncă rodnică. Rod Scînteii“ : şantierul pentru construcţia de locuinţe mun
despre sectorul individual — preocupe de ridicarea califi planul la producţia globală în pro nicia muncii colectivului acestui de citoreşti FIoreasca-Bucureşti: construcţia combinatului
sector în proprietatea căruia porţie de 103,15%, iar pe indici el Atelierele C. F. R» pou este oglindită în realizarea pla de cauciuc „Zorile“-Jilava: construirea conductei Argcş-
a fost realizat astfel : staţionarea va nului de producţie în proporţie de Arcuda pentru alimentarea cu apă a oraşului Bucureşti:
se află un număr destul de cării profesionale a batozarl- goanelor în tranzit cu prelucrare — Aci, deşi s-a lucrat cu un număr 112,69. asigurarea cu 'braţe de muncă a fabricilor de prefabri
mare de maşini şl unelte a- lor şi tractoriştilor şi de pre 125,8%; staţionarea vagoanelor în mai mic de muncitori decît cel pre cate : Turda-Cluj, Progresul-Bucureşti, Oraşul Staiin şi
gricole necesare muncilor de gătirea dispozitivelor de cu văzut, s-a reuşit totuşi, printr-o mai Tot !aci, aplicîndu-se metoda Bli- Roman: şantierul pentru construcţia unui cinematograf
recoltat şl trelerlş. In raionul plare a secerătorilor-Iegători, tranzit fără prelucrare — 113,52%; bună organizare a muncii şi pro nov — remoroarea trenurilor cu to şi a unui stadion în oraşul Bacău etc.
ducţiei, ca planul la producţia glo naj sporit — de către 56 echipe de
Ilia, de exemplu, au fost re a batozelor, etc. osii descărcate — 186,42%; osii în bală să fie realizat, în luna mai, în locomotive, s-au economisit însem UTEMIŞTI ŞI TINERI ! RĂSPUNDEŢI CU ENTU- \
parate pînă la această dată proporţie de 103,6%. nate cantităţi de combustibil conven ZIASM TINERESC CHEMĂRII DE A MUNCI PE
41,66 la sută din batoze, Iar Succesul strîngerii recoltei cărcate — 103,4% ; ore manevră — ţional. ŞANTIERELE SOCIALISMULUI I ÎNCADRAŢI-VĂ
şi a treierişului depinde în ÎN RTNDURILE BRIGADIERILOR DE PE ŞANTIE
104,20%; osii manevrate — RELE TINERETULUI! MUNCIŢI CU HĂRNICIE
mare măsură de buna organi pen t r u a vă În d e pl in i m isiu n e a de onoare
PE CARE V-AU lNCREDINŢAT-0 PARTIDUL ŞJ
Plecarea spre patrie zare a secerişului şi treieri ÎNTREGUL POPOR!
şului. Printr-o bună organiza
a delegaţiei SGvietului re a ariilor, se poate asigura
funcţionarea neîntreruptă a
Suprem al ii. R. S. S. batozelor. De aceea se cere ca
sfaturile populare comunale
care ne-a vizitat ţara să acorde toată atenţia deli
mitării locului pentru arii şi Pentru întărirea muncii I-@ a m d laeial —
După o vizită de două săptă- a amenajării lor din timp.
culturale la sate
mîni prin ţara noastră, delega Comitetele raionale de par ............ —mmtm ....... htw h ju»^''
ţia de deputaţi ai Sovietului Su- ti_d şi or&ga_n_i_z_aţiile de bază Chemarea intelectualilor din comuna Sarmisegefuza
prem al U.R.S.S., condusă de ^ ja Sate, au datoria să ducă I d cinstea Congresului
însufleţiţi de iniţiatlvia creatoare ia intelectualilor din sta Crucii Roşii
Frol Romanovici Kozlov, mem- ^ 0 largă muncă politică în rîn tul Murghino din U.R.S.S., precum şi de cea a intelectualilor
din Peretu, regiunea Bucureşti, intelectualii din Sarmisegetuza, i
bru în Prezidiul Sovietului Su- dul colectiviştilor, întovărăşi- raioiiJT Haţeg, cheamă intelectualii din raionul Haţeg, să
depună toate eforturile pentru intensificarea muncii culturale Astăzi s-a deschis la Bucureşti
prem ial U.R.S.S., deputat în ţilor şi ţăranilor muncitori, în la sate. In acest scop ei îşi propun să realizeze următoarele cel de-al doilea Congres al Crucii
obiective: roşii din R.P.R. In preajma aces
Sovietul Uniunii, prim-secretiar scopul de a-i mobiliza pentru tui important eveniment, organiza
— să desfăşoare activitate artistică, culturală, axată pe ţiile de Cruce roşie din regiunea
al Comitetului regional Lenin a pregăti la timp utilajul ne transformarea socialistă a agriculturii, pregătind mai multe noastră au întreprins n serie de ac
bucăţi pentru cor, piese de teatru, dansuri, brigăzi artistice de ţiuni. Iată cîteva din acestea:
grad al P.C.U.S., a părăsit m ar cesar campaniei de vară. agitaţie, al căror conţinut să fie cît mai mobilizator pentru
ţărănimea noastră muncitoare; In Valea Jiului, organizaţia lo
ţi dimineaţă Bucureştiul. Să pregătim din timp toate cală de Cruce roşie, ajutată de Di
— să desfăşoare o activitate susţinută în vederea lichidării recţia generală a cărbunelui, a ini.
La aeroportul Bă nea sa oaspe mijloacele necesare strîngerii complecte a analfabetismului şi să organizeze cît mai multe ţiat cursuri de instruire pentru a-
ţii au fost conduşi de sute de recoltei! Să luptăm cu toate cercuri de citit, în oare să fie citite cărţile: „Pămînt desţele plicarea metodei Solomonov — de
oameni ai muncii din Capitală nit“, „Bruschi”, „Pîinea albă”, „Secerişul”, „Aşa s-a călit o- prim-ajutor şi autoajutor la locul
forţele pentru ca nici un bob ţelul“, „Povestea unui om adevărat“ „Mitrea Cocor“ „Bară- de muncă in caz de accident. La
să nu se piardă, contribuind gan , aceste cursuri participă cca. 5.000
mineri.
care au ţinut să transmită un astfel la realizarea sarcinilor In secţia de croi a cooperativei „Moţul'' Baia de Criş — să desfăşoare o propagandă susţinută pentru mărirea
se muceşte cu însufleţire. numărului de abonamente la reviste şi ziare, scrierea artico In cadrul regiunii s-au înfiin
fierbinte salut de despărţire trasate de Directivele Congre lelor la gazetele de perete, popularizarea fruntaşilor, organiza ţat 157 echipe permanente de cu
Ln clişeu : tovarăşii Alexandru Lucian şl Ştefan Mcgyanj rea de întreceri patriotice, schimburi de scrisori cu oameni so răţenie, care au avut numeroase
prietenilor buni, solilor poporu sului al Iî-!ea al P.M.R. 1 crpind după tipar feţe pentruîncălţâminte. Aplicînd metoda vietici precum şi scrierea de articole la presa centrală şi lo ieşiri pe teren pentru a îndruma
lui N. Militaru, ei îşi depăşesc normele cu 30-35 la sută. cală. sau a lua măsuri, împreună cu
lui sovietic. S organele sanitare, în vederea men
Intelectualii din Sarmisege tuzia, sînt convinşi că sub în ţinerii curăţeniei în case, localuri
S-au deschis drumarea organizaţiilor P.M.R. şi printr-o muncă susţinută şi publice, instituţii şcolare etc.
calificată, realizarea acestor obiective se va înfăptui contribuind
băile din Miercurea Au început examenele Prin cîteva şcoli în astfel la ridicarea nivelului cultural >al ţărănimii muncitoare. Un număr de 553 cetăţeni au
¦¦¦ 1 ¦ .............. prima zi a examenelor absolvit cursurile sanitare săteşti,
De cîteva zile, locuitorii din Iniţiativa intelectualilor din Sarmisegetuza va trebui ur iar 635 au absolvit cursurile
comuna Miercurea şi din satele In sălile de clasă, pe catedră rezultatele muncii. Cel ma* bun levilor din ultima clasă a aces mată de tofi intelectualii din satele şi comunele din regiunea
din împrejurimi au aflat o ves noastră. Ea va aduce o contribuţie substanţială la transforma G.P.A.S. în întreprinderi şi insti
te îmbucurătoare şi de mult aş au apărut flori multe. Ghirlan elev, Gheorghe Bîscă a primit tei şcoli. Azi, elevii aceştia, care rea socialistă a agriculturii, la lămurirea ţărănimii muncitoare
teptată : băile din apropierea despre avantajele muncii în colectiv, la creşterea nivelului de tuţii. S-au înfiinţat 16 noi posturi
Miercurei, s-au deschis pentru dele din frunze de stejar aşezate nota 5. Ca şi el au mai primit ani la rînd s-au străduit să ob cunoştinţe al acestora.
perioada de vară. Avînd o ca de prim-ajutor sanitar in minele din
pacitate de 120 locuri, aceste la intrări dau un aspect sărbă nota 5 Paraschiva Cristea şi al ţină rezultate bune la învăţătu
băi vor putea satisface nevoile Valea Jiului şi la combinatul din
locale. toresc fiecărei şcoli din regiunea ţi elevi. Pentru copiii întovără- ră, încep seria ultimelor exame
Hunedoara,iar 70 oameni ai mun
Primul spectacol noastră ca şi din întreaga tară. şitilor din Răhău, primul, exa ne din viata de elev.
la cinematograful de vară cii au donat peste 23 litri de sînge.
Elevii din clasa a IV-ia au venit men a însemnat primul succes. Au intrat cuminţi în clasă,
din Deva
cu emofii la primul examen. La şcoala germană s-au aşezat apoi în bănci. A ve
In seara zilei de 5 iunie, s-a Cei din clasa a X-a au venit şi nit şi profesoara. Dau exame
făcut deschiderea cinematogra
fului de vară din Deva, care ei cu emoţii. Este ultimul exa din Apoldu de Sus nul la limba rusă. In timpul a-
are o capacitate de cca. 1.000
locuri. In aceeaşi seară, pe e- men din viata de elev. Gertrude Buchfellner şi Ecafe- nului au învăţat mult, au cunos Au terminal prima praşilă Se extinde reţeaua,
crariul acestui cinematograf a rina Gliatz s-au sculat dis-de-di- cut multe din tainele limbii con sanitara
rulat noul film romînesc: „Pe Profesorii şi elevii 's-au pre structorilor comunismului şi a- a sfeclei de zahăr
răspunderea mea". gătit cu aceeaşi seriozitate pen mineată. După ce s-au gătit mai cum în ultima încercare Vreau Sănătatea oamenilor muncii este
tru acest bilanţ. La Lunca Cer cu grijă ca altădată, au luat ga să rezolve cît mai bine lucrarea m, —.... „ Prin telefon am primit ştirea că la data de bunul cel mai de preţ, căruia re
151.000 lei despăgubiri, nii, la Cîmpu lui Neag, !a Deva, roafele pregătite de seara şi s-au scrisă. gimul nostru îi acordă cea mai mare
200.0.00 lei ajutor la Brad, la Ribita, Păuca ori îndreptat către şcoală. Acolo, L a n c r ă m 2 iunie, ţăranii muncitori individuali din sa- atenţie. In vederea unei mai bune
Feneş, peste tot, în toate şcolile, împreună cu alţi elevi, colegi de In fata lor, ai impresia că te tratări a bolnavilor, în Valea Jiu
In ultimul timp, în comuna acest eveniment este unul din ai lor, au aranjat frumos clasa găseşti în fata unor oameni ma tul Lancrăm, raionul Sebeş, au terminat pra- lui s-au luat măsuri pentru extin
Cîlnic din raionul Sebeş, tre cele mai însemnate. Pentru şi apoi au aşteptat menirea to turi (deşi unii abia împlinesc 18 derea reţelei sanitare. Astfel, la Pe-
A.D.A.S.-ul a plătit numeroase a constitui într-adevăr prilej de varăşului profesor. Aveau exa ani). şila I-a la sfecla de zahăr. Fruntaşi în această muncă sînt trila a fost construit şi dat în fo
despăgubiri cetăţenilor asigura verificare temeinică a cunoştin men oral la limba maternă. Pri ţăranii muncitori Avram Adam, Bucur Pavel şi Traian Todor, losinţă un staţionar cu multe locuri
ţi, pentru daunele suferite în ţelor, în şcoli au fost organizate Acum cînd au ajuns în pragul la Lupeni este pe terminate blocul
urma unei inundaţii provocate din timp consultaţii cu elevii, mii cinci elevi au fost chemaţi ultimelor examene, Lucian Ar care au prăşit într-un timp scurt întreaga suprafaţă. noului serviciu medico-sanitar ai1,
de o rupere de nori. Suma to au fost deschise expoziţii; legă în banca din fată. întrebările pu meanca, Virgil Lăscufoiu, Traian întreprinderii miniere, care va cu
tală plătită drept despăgubiri tura cu familia a devenit mai se clar de către profesor sînt Nagy şi Emeric Farcaş şi toti Ţăranii muncitori individuali din comuna prinde o policlinică cu toate sec
se ridică la 151.000 lei. In afară strînsă, iar cabinetele de spe imediat complectate cu răspun ceilalţi elevi ţin să nu desmintă ţiile medicale şi un staţionar. De a-
de aceasta, locuitorii din Cîl cialităţi au funcţionat mai in suri care fac ca elevii şcoalei faptul că în toiată perioada şcola | Daia Romînă Daia Romînă au terminat praşiia I-a pe cele semenea, la Lonea a început con
nic au mai primit din partea tens. Simţindu-se stăpîni pa ma germane din Apoldu de Sus să struirea noului staţionar, iar pe
Sfatului popular regional, aju terie elevii au păşit cu încre fie mîndri de rezultatele muncii rităţii au avut cea mai bună lingă spitalele unificate din Petro
toare în suină totală de 200.000 dere pe uşa sălilor de clasă pen lor. Elize Kirr, Ioan Kirr, Ger şani şi Vulcan, se construiesc încă
lei. tru a-şî verifica cunoştinţele trude Buchfellner, Ecaterina comportare. Nici lui Nicolae lli- 3 pavilioane.
primite într-un an. Glatz au primit cele mai mari
Printre cei care au primit des note. Şi Piringer Dieter, Pitter şiu sau Alexandru Constantin
păgubii i şi ajutoare sînt şi ce Primul examen, primul succes Samoil şi Reitz Dieter, care la
tăţenii Mihai Dumbravă care a nu le este indiferent acest eve
primit 24 000 lei, Nistor Bunea începutul anulvi s-au oiezentat
care a primit 15.000 lei, Elisa- niment. A început examenul de
beta Ghişoi căreia i s-au plă
tit 19.000 lei şi alţii. maturitate şi de rezultatele ob
ţinute se leagă drumul ce-1 vor
La şcoala elementară din Ră- mai slab, pre.gătindu-se cu mul apuca în viată. Lucian Armeanca 44 hectare însămîntate cu sfeclă de zahăr, la
hău, raionul Sebeş, elevii clasei tă seriozitate, ascultînd îndru vrea să devină inginer siderur- data de 2 iunie. Pe panoul de onoare sînt trecute numele ţă
a IV-a au şi dat primul examen:
lucrare scrisă la limba rbmî,nă. mările tovarăşilor profesori, a- gist, Emeric Faroaş vrea să de ranilor muncitori Visalon Mihai şi Ion Duşă. j
Desigur că „strîngerea de ini cum au obţinut note mari. Feste vină un constructor destoinic.
cîteva zile îşi vor primi adeve
mă“ a fost mare la început. Sfi rinţa de absolvire şi vor fi în Garanţia reuşitei lor o consti
ala şi teama au fost însă curînd clasa a Vl-a. Primii la predarea cotei de lapte
tuie înşişi rezultatul ob|inut la
risipite. Pregătirea şi curajul Ultimul examen examenul de azi. Tov. Valentina In comuna Almaş, satul Va Dotog, Petru Roboca etc., care
şi-au spus cuvîntul. La dicta Surugiu le-a notat lucrările scri lea Iepii, întovărăşirea zooteh şi-au predat cu mult înainte de
rea „Grîuşorul de primăvară“ nică a fost prima la predarea termen cota de lapte.
In clasa a X-a a şcolii medii se la limba rusă cu cele mai cotei de lapte. Fruntaşi sînt în-
tovarăşul învăţător nu a notat tovărăşiţii Petru Haneş, Aurel IOAN P. JUDE
nici o lucrare cu notă mai mică de băieţi din Deva. Clopoţelul a- mari note.
N. C.
de patru. Elevii se mîndresc cu nuntă o zi deosebită în viata e-
