Page 9 - 1956-06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VAI
REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA Şl A L SFATULUI POPULAR REGIONAL
Amil VIII. Nr. 593 Duminică 10 iunie 1956 4 pagini 20 bani
Pe drumul înfloririi patriei noastre Reducerea duratei zilei
de lucru sub 8 ore
Acum opt ani, sub condu­ rea bazei economice a socia­
penfru anumite categorii
cerea partidului clasa mun­ lismului. El au îndeplinit cu
profesionale
citoare în alianţă cu ţărăni­ succes sarcinile cele mai im­
mea muncitoare a înfăptuit portante ale primului cincinal
actul revoluţionar de impor­ şi obiectivele principale din Recent Consiliul de Miniştri
al Republicii Populare Romîne
tanţă istorică al naţionaliză­ planul de electrificare pentru a aprobat hotărîrea privind sta­
bilirea duratei zilei de lucru
rii industriei, băncilor, tran­ această perioadă, iar nume­ sub 8 ore pe zi pentru anumite
categorii profesionale care pres­
sporturilor, transformîndu-Ie roase puncte le-au depăşit. tează muncă în mod efectiv în
condiţii grele.
în proprietate socialistă — Colaborarea frăţească cu ţă­
S-a fixat ziua de lucru Ze 6
bun al întregului popor mun­ rile lagărului socialist şi în ore pentru muncitorii şi tehnici­
enii care lucrează într-o serie
citor. Dominaţia economica special ajutorului dezintere­ de întreprinderi chimice în
procese de producţii vătămătoa­
de veacuri a burgheziei a fost sat, multilateral, de prim re, pentru muncitorii care lu­
crează la topirea unor metale
astfel sfărîmată. In întreprin­ rang, acordat de Uniunea So­ neferoase, la unele categorii de
muncitori care lucrează subte­
derile naţionalizate s-a stator­ vietică au chezăşuit victoriile ran unde temperatura este în
permanenţă peste 30 de grade
nicit proprietatea socialista noastre. La sfîrşltul primului Celsius, pentru cei care lucrea­
ză în condiţii grele la adînci-
asupra mijloacelor de produc­ cincinal producţia noastră in­ rea sau repararea puţurilor de
mină. Muncitorilor chesonieri
ţie, ca bază a noilor relaţii dustrială întrecuse de 2,9 ori pentru muncile de chesoane li
se fixează ziua de muncă, în
de producţie socialiste, în- nivelul anului 1938 şi de 3,4 raport cu suprapresiunea, între
6 şi 2 ore, scafandrilor, în func­
făptuindu-se concordanţa de­ ori pe acela din 1948. Sute ţie de curenţi de apă, adîncime
şi anotimp, între 4—6 ore.
plină între relaţiile de pro­ de întreprinderi noi industria­
Beneficiază de reducerea zi­
ducţie şi caracterul forţelor le au fost constriute şi lărgi­ lei de muncă, printre alţii, o
parte din operatoarele telefonis­
de producţie. te, ramuri noi industriale au te, mecanicii din centralele au­
tomate din marile oraşe ale ţă­
Naţionalizarea a asigurat luat fiinţă în aceşti ani. rii, personalul superior şi me­
diu din laboratoarele de radiolo­
premisa necesară pentru tre­ In ţara noastră, munca se gie, roentgen şi roentgentera-
pie, cei din prosecturi, săli de
cerea la industrializarea so desfăşoară cu avînt sporit. disecţie, morgi, din unităţile
sanitare (spitale, policlinici, dis­
clalistă a ţării. Statul demo­ Fabrici şi uzine noi intră în pensare, sanatorii), din unităţi­
le de cercetare ştiinţifică între
crat-popular nu putea privi funcţiune, şantiere noi se în­ 4 şi 7 ore pe zi.
cu nepăsare nivelul tehnic fiinţează pe tot cuprinsul pa­ Hotărîrea precizează că pen­
tru menţinerea şi depăşirea ni­
înapoiat al industriei, vlăgu­ triei. O atenţie deosebită s-a velului de producţie în sectoare­
le de muncă în care durata
ită şi dezorganizată de capi­ acordat regiunilor rămase în timpului de muncă a fost redu­
să, ministerele respective vor
talişti. Teoreticienii burghezi urmă, pentru lichidarea dis­ lua măsuri pentru pregătirea
cadrelor necesare.
— slugi ale capitalului — îm­ proporţiilor grave care au e-
I piedicau dezvoltarea indus­ xistat în trecut în economia Textul hotărîrii este publicat
în Colecţia de Hotărîri şi Dispo­
trială a Romîniei, decretînd-o ţării noastre. Pe întreg teri­ ziţii ale Consiliului de Miniştri-
al Republicii Populare Romîne
ţară eminamente agricola. toriul ţării se asigură o justă nr. 27 din 31 mai 1956.
Dar, împiedicînd progresul repartizare a forţelor produc­
industrial, crearea unei indu­ tive. Regiuni ţinute în îna­
strii metalurgice şi construc­ poiere de regimul burghezo-
toare de maşini, ei împiedi­ moşieresc trăiesc astăzi o
cau în fond şi dezvoltarea a- viaţă nouă, în care munca
griculturii nepunînd-o pe ba­ creatoare aduce belşug şi
ze ştiinţifice, lipslnd-o de ma­ condiţii de viaţă ridicate cum
şini şi de tehnica modernă nicicînd n-au fost în trecut.
pentru a mări randamentul Victoriile obţinute însufleţesc
f muncii. In fapt, ei împiedicau pe oamenii muncii şi-i mobi­
dezvoltarea materială şi cul­ lizează Ia realizarea sarcini­
turală a celor mai largi mase lor înscrise în directivele ce­
populare. lui de-al doilea plan cincinal
Naţionalizarea a permis să adoptate de Congresul al
se treacă de urgenţă la re­ II-lea al P.M.R. S-a dezvol­
facerea economiei distrusă de tat şi se întăreşte zl de zi
război. încă la Conferinţa atitudinea socialistă faţă de
naţională din anul 1945 par­ muncă. Activitatea creatoare,
tidul nostru a trasat ca linie iniţiativa rodnică se desfă­
generală a dezvoltării econo­ şoară tot mai larg. întrecerea
mice a Romîniei linia indus­ socialistă menită să promo­
trializării şl electrificării ţă­ veze tot ce este nou să îm­
rii. Aplicînd -învăţătura leni­ pingă tehnica înainte, să ri­
nistă despre industrializarea dice productivitatea . muncii
socialistă, partidul nostru a exprimă în mod strălucit a-
pus pe primul plan al preo­ ceastă nouă atitudine faţă de
cupărilor sale dezvoltarea cu muncă. Ţara întreagă a de­
precădere a industriei grele, venit un şantier uriaş, unde
cu pivotul său industria con­ se desfăşoară o muncă paş­
structoare de maşini, care în­ nică şl creatoare pentru înflo­ (Agerpres)
zestrează cu o tehnică nouă şi rirea economiei naţionale. Ti­ ---- o— >
în continuă perfecţionare toa­ nerii, ca şi vîrstnicii, conşti­
te celelalte ramuri ale indus­ enţi că lucrează pentru pro­ N o i p rie te n i oi cărţii
triei, transporturile şi agri­ pria lor bunăstare, pentru vii­ Comisia pentru concursul „Iu­
torul lor fericit muncesc cu biţi cartea" a înmînat recent in­
cultura. signa de „Prieten al cărţii" u-
In mersul înainte al dez­ avînt nestăvilit. tiui număr de încă 11 cititori
voltării industriale a ţării, In regiunea noastră, ca şi din comuna Vorţa, raionul llia.
Printre aceştia se află şi ute-
partidul şl guvernul punînd în celelalte regiuni ale ţării, m işti; Dragoş Drăgan, Gheor-
ghe Sarea, Octavian Modrea şi
accentul pe industria mijloa­ s-au construit în aceşti ani alţii. In curînd in faţa comisi­
ei se vor prezenta şi alţi ţărani
celor de producţie, a creat două centrale termo-electrice, muncitori din Vorţa cărora li se
condiţiile pentru dezvoltai ea două furnale, o fabrică de se vor inmîna insigna „Prieten
îndeosebi a acelor ramuri ale talc, o fabrică de produse al cărţii".
industriei grele care au la lactate, numeroase fabrici de IACOB DRAGOMIR
corespondent
bază materii prime ce se gă­ pîine, două oraşe muncito­
sesc din belşug în patria reşti la Hunedoara şi Uricani.
noastră. De asemenea, pe în prezent, pe şantierul Com­
baza relaţiilor de tip nou ce binatului siderurgic din Hu­
s-au închegat între ţările la­ nedoara, care a fost declarat
gărului socialist, s-a realizat şantier naţional al tineretu­
diviziunea muncii între ace­ lui, se construieşte o nouă o-
ste ţări, ajutorul reciproc şi ţelărie S.M., o oţelărie elec­
coordonarea planurilor de trică şi un laminor bluming.
dezvoltare a economiilor na­ Patria noastră se dezvoltă
ţionale constituind o cale si­ şi înfloreşte prin lupta ne­
gură pentru creşterea avîn- contenită a oamenilor mun­ „...Ori unde vei fi trimisă
să munceşti nu uita că dato­
tului economic şi al nivelu­ cii, sub conducerea înţeleap­ rită partidului şi regimului
nostru ai putut învăţa carte.
lui de viaţă al poporului. tă a partidului. Aplicînd cre­ Caută să munceşti cinstit
pentru ca munca ta să fie
Ca urmare a acestei poli­ ator tezele Congresului al răsplata grijii ce ţi se poar­
tici a partidului, ceea ce timp XX-lea al P.C.U.S., partidul tă. Vezi cum te porţi, să
de decenii nu s-a înfăptuit şi guvernul nostru dezvoltă nu-mi faci de ruşine cele cî-
sub regimul burghezo-moşie- relaţii economice şi culturale teva fire de păr albe..."
resc s-a realizat într-o perioa­ cu toate statele pe bază de
dă istorică scurtă, în anii pu­ egalitate şi avantaje recipro­ Aşa-i vorbea ţăranul mun­
terii populare. Ţara noastră ce, pentru slăbirea încordării citor Constantin Osiac, ţicei
s-a transformat în ciţiva ani internaţionale, pentru apăra­ sale Ecaterina care terrninînd
dintr-o ţară agrară înapoiată rea cauzei păcii. şcoala pedagogică din Cra-
iova şi fiind repartizată să
într-o ţară industrial-agrară La 8 ani de Ia naţionali­ muncească la o şcoală din re­
giunea Hunedoara, se pregă­
cu o economie înfloritoare în zare, poporul muncitor din tea de plecare .spre locul un­
de avea să dea un examen
plin avînt de dezvoltare. Sub ţara noastră, mîndru de vic­ mai greu : examenul vieţii.
conducerea partidului, învln- toriile dobîndite pînă astăzi, ...septembrie 1954.
Intr-o dimineaţă cînd totul
gînd greutăţile obiective, oa­ păşeşte cu avînt spre noi bi­ în jur prevestea apropierea
toamnei, pe peronul hălţii Li-
menii muncii au dobîndit suc­ ruinţe, pentru înflorirea şi în­ vadia, după plecarea trenu­
lui, rămăsese o fată. Sta în
cese hotărîtoare în construi­ tărirea patriei. picioare lingă valiza pe care
o aşezase jos şi-şi plimba pri­
Secţie fruntaşă virile de jur-împrejur.
Aspect din secţia croitorie a cooperativei ,,Crişan“ Brad. — Locuri necunoscute...,
In' clişeu : Tovarăşul Virgil Lupu, şeful secţiei, croind un oameni necunoscuţi... Cum
mă voi descurca ? — se în­
nou costum. treba noua învăţătoare sosită
la Livadia.
— „Vei munci la clasa în-
tîia" — îi spuseseră tovară­
şii de la secţia de învăţă-
mînt a raionului Haţeg.
A sim ţit o ' strîngere de
inimă, dar n-a vrut să se
trădeze. Cînd s-a gîndit la
aceasta a început s-o prin-
Conferinţa
Şarja rapidă nr. 1.000 regională U. T. M.
In schimbul din după-amiaza zilei şarjei rapide nr. 1.000, au fost rea­ Ieri dimineaţă, în sala ,,Fili-
de marţi, 5 iunie, macaralele oţelă- lizate la cuptorul nr. 5 de către echi­ mon Sîrbu“ din Deva, au înce­
riei Siemens-Martin a Combinatului pa tovarăşului Partenie Marişca, în put lucrările conferinţei regio­
siderurgic Hunedoara, au transportat 7 ore şi 20 de minute. nale U.T.M.
spre lingotiere, încărcătura celei de-a
1.000 şarjă elaborată de la începutul In cinci luni şi 6 zile din acest an, La conferinţă participă dele­
acestui an. oţelarii de la cuptoarele Martin au gaţi ai organizaţiilor de bază
elaborat peste plan 5.058 tone de oţel. U.T.M. din regiune, printre care
Topirea, fierberea şi elaborarea mineri,, siderurgişti, ţărani mun-
citori-fruntaşi în producţie.
a înfîmpinăm Ziua minerului şi ziua de 23 August
cu fapte deosebite în m uncă! In cursul zilei de ieri au fost
prezentate darea de seamă a
Comitetului regional U.T.M. şi
darea de seamă a Comisiei de
revizie, după care au urmat
discuţii.
Azi vor continua discuţiile în
jurul dărilor de seamă ; se vor
In ultimele luni, colectivul mi­ Valea Jiului şi în acelaşi timp rirea producţiei de cărbune coc­ alege Comitetul regional U.T.M.,
nei Lupeni ia depus eforturi stă­ cea mai mare producţie lunară sificabil. Comisia de revizie şi delegaţi la
ruitoare pentru sporirea produc­ de cărbune cocsificabil de la în­ cel de-al II-lea Congres al
ţiei de cărbune. Aplicînd în a- ceputul anului. In întîmpinarea In cadrul unui miting care U.T.M.
batajele frontale iniţiativa „o fî- aniversării luptelor eroice din a avut loc. la 6 iunie a.c. mine­
şie de cărbune pe zi, cu tăierea august 1929, a Zilei minerului Un valoros schimb
într-un singur schimb“, minerii, şi a zilei de 23 August, harni­ rii, tehnicienii şi inginerii de
tehnicienii şi inginerii din Lu­ la întreprinderea carboniferă de experienţă
peni au realizat în luna mai cea cul colectiv al minei Lupeni îşi
mai mare depăşire de plan pe manifestă hotărîrea de a obţine Lupeni au adresat o scrisoare In ziua de 7 iunie a.c. a a-
noi succese în lupta pentru spo­ vut loc la Trustul 4 construc­
tuturor colectivelor întreprinde­ ţii Hunedoara, un schimb de ex­
perienţă între 5 trusturi de con­
rilor carbonifere din ţară. strucţii din ţară : 5 Oraşul Sta-
lin, 7 Petroşani, 8 Tîrgu Mu­
reş, 9 Cluj, 12 Timişoara.
Schimbul de experienţă orga­
nizat de Ministerul Construcţii­
lor, în colaborare cu C.C. al
Sindicatelor muncitorilor din
construcţii, a avut următoarea
Scrisoarea minerilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor tem ă: folosirea utilajului şi
mărirea gradului de mecanizare
de la mina Lupeni către colectivele tuturor întreprinderilor al unor lucrări de construcţii \
carbonifere din ţara
In dimineaţa zilei în oare s-a
organizat schimbul de experien­
ţă, delegaţii au vizitat şantierul
noului laminor Bluming, iar du-
pă-amiază au !avut loc discu­
ţiile în sala Comitetului de în­
treprindere de la Trustul 4 con­
strucţii Hunedoara. Discuţiile
Dragi tovarăşii — să mărească productivitatea muncii cu 1 au scos în relief o seamă de
Oamenii muncii din patria noastră se pregă­ h sută faţă de productivitatea planificată ; realizări, precum şi unele lip­
tesc să întîmpine Ziua minerului şi ziua de 23 suri care se cer a fi remediate.
August — cea de a XH-a aniversare a eliberării — prin reducerea preţului de cost să reali­
patriei noastre de sub jugul fascist de către glo­ zeze acumulări băneşti în valoare de 200.000 lei; Noi construcţii
rioasa armată sovietică. Pentru noi minerii, ca
de altfel pentru întreg poporul nostru muncitor, — să elibereze din fondul de rulment suma social-culturale
a devenit o tradiţie scumpă ca în fiecare an să de 200.000 le i;
întîmpinăm aceste două mari sărbători cu suc­ In anii puterii populare, in
cese frumoase în muncă. — să accelereze viteza de circulaţie a fondu­ regiunea noastră s-au înălţat
Noi minerii, tehnicienii, inginerii şi funcţio­ lui de rulment cu 2 z ile : numeroase construcţii social-cul­
narii de la întreprinderea carboniferă Lupeni, turale, menite să facă viaţa ce­
călăuziţi de dorinţa fierbinte de a înfăptui direc­ — să lichideze complet imobilizările de fon­ lor ce muncesc mai frumoasă,
tivele celui de-al doilea Congres al P.M.R. cu duri circulante. mai luminoasă. Ele oglindesc
privire la lichidarea rămînerii în urmă a indus­ grija pe care regimul democrat-
triei carbonifere şi la dublarea producţiei de Pentru înfăptuirea întocmai a obiectivelor pro­ popular o poartă celor ce mun­
cărbune cocsificabil pînă în 1960, am hotărît — puse colectivul nostru va lua, printre altele, ur­ cesc.
în consfătuirile de producţie pe brigăzi, sectoare mătoarele măsuri tehnico-organizatorice :
şi .întreprindere — să întîmpinăm şi !anul acesta 54 de şcoli noi
cu fapte deosebite Ziua minerului şi ziua de 23 — va aplica iniţiativa „ziua şi fîşiia“ în 10 Nisipul, cimentul şi ţigla le-
August. abataje frontale; au transportat pe samare, zeci
Colectivul minei noastre este hotărît să des­ de kilometri.. Şi sus, pe muchea
făşoare larg întrecerea socialistă pentru reali­ — va introduce armarea metalică cu grinzi dealului, cei de la IrtÎrefealcte
zarea următoarelor obiective: în consolă în două abataje frontale, iar armarea şi-au înălţat şcoală luminoasă
— să extragă pînă în ziua de 23 August 7.000 metalică cu grinzi obişnuite în alte 5 frontale ; şi încăpătoare: şcoala cu 7
tone de cărbune cocsificabil peste plan, asigu- clase.
rînd astfel recuperarea rămînerii în urmă din — va extinde armarea metalică în galerii la In regiunea Hunedoara se
trimestrul I şi 1.000 tone de cărbune î-n plus fa­ încă două locuri de muncă. construiesc acum 54 de şcoli,
ţă de planul la zi (1 ianuarie — 23 August) ; noi, dintre care 50 prin autoim-
— să îndeplinească şi să depăşească planul Colectivul nostru se va strădui să îndepli­ punere, iar 4 din fond centra­
la lucrările de pregătiri şi investiţii cu 1 la sută; nească cu cinste angajamentele luate. Rezulta­ lizat.
— să reducă preţul de cost al cărbunelui cu 1 tele muncii noastre vor fi însă cu atît mai în­
la sută faţă de plan ; semnate pentru economia naţională cu cît la în­ Cu ocazia deschiderii anului
trecerea pentru întîmpinarea Zilei minerului şi de învăţămînt 1956-1 §57, vor fi
a zilei de 23 August vor participa mai multe inaugurate şcolile cu parter
colective de mineri. De aceea, vă chemăm şi pe construite din fonduri alocate de
voi, tovarăşi mineri, tehnicieni, ingineri şi fun- stat la Blăjeni şi Daia Romînă.
ţionari de la celelalte mine de cărbuni din ţară Tot atunci se vor da în folosin­
să vă analizaţi posibilităţile, să vă fixaţi obiec­ ţă construcţiile şcolilor cu 7
tive mobilizatoare în întrecere şi să trecem cu clase, Ia Cugir şi Simeria.
toţii la fapte 1
Cele 50 de şcoli ce se constru­
iesc prin autoimpuneri, se gru­
pează astfel : 5 în raionul Alba,
6 în raionul Brad, 9 în raionul
Haţeg, 4 în raionul Hunedoara,
13 în raionul Ilia, 9 în raionul
Orăştie şi 4 în raionul Sebeş.
De asemenea, se execută re­
paraţii capitale la şcoala medie
de fete din Alba-Iulia, la şco­
In numele colectivului I. C. Lupeni lile medii de băieţi şi maghiară
din Deva, precum şi la casa co­
CRISTEA ARON ZBOROVSCHI AUGUSTIN piilor din Baia de Criş.
director
secretarul comitetului P.M.R. 55 cămine culturale 4
KOCSIK MIHAI CO.IOCARU GHEORGHE
preşedintele' comitetului ‘ de întreprindere Numai din fondurile create
secretarul comitetului U.T.M. pe baza autoimpunerilor, se e-
xecută în acest an, 55 cămine
culturale prevăzute cu biblio­
teci, săli de lectură, săli festi­
ve, etc.
La Mihalţ, raionul Alba, se
înalţă acum căminul cultural a
cărui valoare întrece suma de
un milion Iei, dar care va de­
Adunare festivă închinată Conferinţei O nouă cooperativă păşi ca volum de construcţie şi
internaţionale a Femeilor Muncitoare aspect arhitectonic, toate cămi­
de credit şi economii nele existente. Un cămin ase­
mănător se construieşte în co­
Zilele trecute a avut loc la muna Poiana din raionul Sebeş.
Acestea două din urmă se exe­
Zilele acestea a avut loc în ţările capitaliste şi hotărîrea Pui, inaugurarea cooperativei de cută — din fond centralizat.
sala clubului C.F.R. din Sime- fermă de a lupta pentru întărirea
ria, o adunare festivă' închinată regimului nostru de democraţie credit şi economii, ce deserveşte Pentru ocrotirea sănătăţii
primei Conferinţe Internaţiona­ populară, au fost exprimate prin oamenilor muncii •!
le a Femeilor Muncitoare ce va cuvîntul tovarăşei Eleonora Bo- comunele Pui, Rîu Bărbat, Ba-
avea loc între 14-17 iunie a.c., dea, deputată în sfatul popular Ample construcţii sociale des­
la Budapesta. ru Mare, Livadia, Rîu Alb şi tinate tratamentului şi ocrotirii
regional, şi ale altor participan­ sănătăţii celor ce muncesc, se
Sutelor de femei prezente la te. Cu acest prilej, a fost adop­ Sălaşu Superior. desfăşoară în toate raioanele re­
adunare le-a vorbit tovarăşa tată o moţiune oare va fi tri­ giunii. La Ilia va fi terminată
Maria Stein Drasc.hil, din partea misă Conferinţei de la Buda­ Cooperativa are 247 membri anul acesta, policlinica prevăzu­
Comitetului Naţional de pregăti­ pesta. tă cu servicii de consultaţii, far­
re a conferinţei, arătînd scopul şi un fond social de 18.525 lei. macie, chirurgie, genicologie,
acestei întîlniri mondiale. In încheierea adunării, echipa radiologie, laborator şi altele,
Pînă în prezent s-a strins taxa iar la Deva se execută blocul
Năzuinţa femeilor muncitoare artistică şi fanfara clubului administrativ şi lărgirea secţiei
din regiunea noastră, -solidari­ de înscriere de la 41 membri, în de femei de pe lîngă spitalul de
tatea lor cu lupta femeilor din C.F.R. au prezentat un frumos adulţi.
sumă de 1.225 lei. Preşedinte a
program artistic. Pentru asigurarea condiţiilor
fost ales ţăranul muncitor Ilisei corespunzătoare de funcţionare
a unităţilor spitaliceşti, la spi­
Ungur. talul minerilor din Lupeni se e-
xecută lucrări de reparaţii capi­
MARIA DOBREI tale, iar la Brad şi Deva se fac
corespondent transformări de localuri şi in­
stalaţii. încăperile destinate sa-
COLJUL CONCURSULUI nepidurilor din Sebeş şi Orăştie
sînt în curs de amenajare şi
vor Fi prevăzute cu laboratoare
de igienă şi aparatură modernă.
Ecaterina-i fata lo r. • I 4 şi 5. In toamnă, după ce
învăţătoarea se va întoarce
din tabără de la Săscior-Se-
beş, unde va munci ca in­
structoare, ei. se vor reîntîlni
într-o sală a şcolii deasupra
dă-ndoiala: „Ce voi face eu, mai tîrziu cînd la biblioteca uşii căreia va scrie „clasa
începătoare, cu micii copilaşi căminului le recomanda mii­ a IlI-a".
tot începători şi ei ?" le de volume ale bibliotecii,
iar la gazeta de perete în La cursul de perfecţionare
Emoţiile, s-au ţinut apoi munca de responsabilă, rîn- a cadrelor didactice, organi­
la n ţ; sosirea la şcoală şi duia articolele ce se scriau. zat anul trecut de cabinetul
cunoştinţa cu directorul aces­ Tinerii i-au apreciat dîrzenia pedagogic regional Ecateri­
teia, apoi începutul anului şi dragostea faţă de muncă na a luat calificativul „foarte
şcolar şi întîlnirea cu cei a- alegînd-o secretară a orga­ bine" la toate obiectele. Re­
proape treizeci de „boboci". nizaţiei U.T.M, învăţătoarea zultatele bune obţinute în
se apropiase de oamenii sa­ munca profesională ilustrează
îşi mai aminteşte cum a tului, iar aceştia o stimau. cunoştinţele acumulate prin
început sâ-i vibreze vocea, sîrguinţa ei.
cînd, în primele zile de şcoa­ Printre alte femei ale sa­
lă, a intrat în clasă un to­ tului Ana Vintilă, o roagă Pe meleagurile comunii Po­
varăş care s-a prezentat mereu pe tînăra învăţătoare iana de Sus, raionul Filiaş.
scurt: „inspector al secţiei s-o viziteze. Să fie o simplă se-ndreaptă factorul poştal ce
raionale de învăfâmînt". Cu invitaţie ? Nu. Ana se simte duce preşedintelui întovărăşi­
timpul însă s-a obişnuit. De datoare faţă de tovarăşa în­ rii agricole de aci. Constan­
atunci s-au scurs doi ani văţătoare. In urmă cu doi ani tin Osiac un plic. Nu, nu-i o
şcolari. învăţătoarea Ecate­ scrisul şi cititul erau o taină adresă oficială de ta raion,
rina Osiac a pătruns în „tai­ pe care ea n-o pătrunsese în­ ci un plic cu adresa scrisă
nele" meseriei pe care şi-a că. A venit însă în sat învă­ de mina ficei sale. înăun­
ales-o în viaţă. ţătoarea cea nouă. A dat şi pe tru, in loc de scrisoare a gă­
Rînd pe rînd sfiala dela-n- la Ana. Ca din „întîmplare" sit un reportaj decupai din-
ceput a făcut loc îndrăznelii însă învăţătoarea aducea în­ tr-un ziar. Citirea lui îi. ume­
şi iniţiativei. Noua învăţă­ totdeauna şi abecedarul. Au zeşte ochii, dar nu se lasă
toare a ştiut să se apropie început cu „a". Dar azi Ana pradă sentimentelor. — ce
atît de tinerii satului cît şi de Vintilă scrie şi citeşte, iar naiba, doar — îi bărbat —
vîrstnici. Tot mai des o în- pe tovarăşa învăţătoare o şi cu inima plină de mîndrie
tîlneai pe drumul de la şcoa­ invită sfioasă să mai trea­ se întoarce şi-i strigă neves-
lă la cămin, iar cînd a apă­ că pe la ea. te-si :
rut pe scenă în rolul soţiei lui
Voicu din Comedia „Moriş- Micii elevi cu care pornise „Dumitro! Să ştii că Eca­
ca”, sau ca prezentatoare de la drum în 1954 au terminat
programe ale echipelor de acum clasa doua; la zece terina noastră nu ne face de
teatru, dans sau cor. mulţi din ei învăţătoarea-instruc-
erau să nu mai recunoască în toare le-a prins la gît cravata ruşine...
ea timida învăţătoare de la
început. roşie. Abeştia sînt mîndria PETRE FĂRCAŞU
ei. In dreptul numelor lor ca­ corespondent
S-au cunoscut şi mai bine talogul arată numai note de