Page 1 - 1957-04

Pr o l e t a r i d i n t o a t e t a r il e , u n i ţ i -v ă i
Anu! IX. Nr. 717
.¦ ' .y .• -
Sprijin concret întovărăşirilor agricole
în campania de primăvară
In regiunea noastră, cea mai
accesibilă Formă de cooperare în
producţia agricolă s-a dovedit a
fi întovărăşirea pentru lucrarea
în comun a pămîntului. Acest
lucru este conîirmat prin creşte
rea continuă a numărului de în­
tovărăşiri agricole din cadrul
regiunii şi prin întărirea econo-
mico-organizatorică a acestora. Haţeg, a trebuit să piardă mai marcat un eveniment de seamă la sută aceste rebuturi. Realiză­
Numai de Ia apariţia docu­ multe zile bune de lucru în a- în munca liaminatorilor. Prin la­ rile obţinute s-iau datorat în bu­
mentelor celui de-al II-lea Con­
gres al P.M.R., au luat fiinţă
în regiunea noastră un număr
de 75 întovărăşiri agricole în
care au intrat 1467 Familii de
ţărani muncitori, cu peste 1000
ha. teren arabil, iar în vechile
întovărăşiri au intrat un număr
de 2283 familii cu o suprafaţă
de 1700 ha. teren arabil.
Munca întovărăşiţilor s-a dove­
dit a fi mult mai rodnică şi mai
bine răsplătită decît cea a tir a ­
nilor muncitori cu gospodării
individuale. Acest fapt este con­
firmat de producţia medie la
hectar obţinută de întovărăşiri­
le agricole, producţie care în­
trece în mod sistematic pe cea
a sectorului individual, in a-
nul 1956 întovărăşirile din re­
giune au obţinut, în medie, cu
2—300 kg. grîu şi cu circa 500
kg. porumb la hectar mai mult
decît ţăranii cu gospodării indi­
viduale.
Aceste producţii se datoresc
faptului că în întovărăşiri exis­
tă posibilităţi largi de aplicare
a regulilor agrotehnice. Dar
trebuie arătat că întovărăşirile
agricole au posibilităţi pentru a
obţine rezultate mult mai mari.
Aceste posibilităţi au rămas
nefolosite însă, din cauză că
inginerii şi tehnicienii agronomi
nu le acordă ajutorul agroteh­
nic necesar.
Sltuafia însămîntărilor din e-
poca I-a a acestui an se prezen­
ta la data de 20 martie astfel:
gospodăriile de stat realizaseră
planul de însănântare în pro­
porţie de 68,49 la sută, gospo­
dăriile colective în proporţie de
60,66 Ia sută, întovărăşirile a-
grfcole, în proporţie de numai
24,35 la sută, iar sectorul indi­
vidual, în proporţie de 52,35 la
sută. Ne întrebăm, cum se ex­
plică faptul că întovărăşirile a-
grlcole au rămas atît de mult
în urmă cu însămîntările, fată
de celelalte sectoare?
Răspunsul este destul de clar.
Inginerii şi tehnicienii agronomi
s-au mulţumit cu faptul că au
ajutat întovărăşirile să-şi în­
tocmească planul de producţie,
iar mai departe le-au lăsat să
se descurce cum vor şti. Trebuie
menţionat că la mulţi mai dăi­
nuie tendinţa greşită de a sub­
aprecia rolul întovărăşirilor a-
gricole în creşterea producţiei a-
gricole. Această tendinţă este
foarte dăunătoare şi trebuie
combătută cu toată tăria de că­
tre organizaţiile de partid şi
sfaturile populare.
Inginerii şi tehnicienii secţii­
lor şi punctelor agricole, trebuie
să se îngrijească pentru ca în­
sămîntările din această primă­
vară să fie făcute în toate înto­
vărăşirile, Ia timpul optim,
fiindcă numai astfel se va putea
asigura o producţie sporită la
hectar. Ei nu trebuie să uite că
III
Mulţi dintre tinerii brigadieri sosiţi pe şan­
tierul tineretului de la Hunedoara, au început
L să înveţe cîte o meserie. Tînăra brigadiera
L Margareta Babă, şi-a ales meseria de sudor
t lat-o în clişeul de faţă, mînuind aparatul
j- de sudură electrică.
L
/u J ü u J u /u /ü Ü u /J i
răspund de întreaga producţie a
întovărăşirilor,
Numeroase întovărăşiri agri-
cole au rămas mult în urmă cu
lucrările în această campanie
din cauză că tehnicienii agro­
nomi nu le-au ajutat să clarifi­
ce problema perimetrelor. înto­
vărăşirea din Boşorod, raionul
ceastă primăvară, aşteptînd ca
tehnicienii secţiei agricole raio­
nale să vină să comaseze pămân­
tul întovăraşitilor noi înscrişi.
Intovărăşiji din Nălaţi, raionul
Haţeg, au cerut secţiei agricole
timp 0 jumătate de an să
trimită tehnicieni pentru a cia
rifica situaţia perimetrului. Sec­
ţia agricolă a privit cu indife­
rentă însă cererea întovărăşiţi­
lor, necomasîndu-le terenul
nici pînă acum. Astfel de
aspecte se găsesc în toate ra­
ioanele. Ele trebuie înlăturate
cu desâvîrşlre şi cît mai repede.
O cauză principală care duce
Ia întîrzierea lucrărilor în înto­
vărăşirile agricole o constituie
faptul că unii întovărăşiţi îşi lu­
crează mai înainte terenul ce-1
au în afara întovărăşirii şi
numai după aceea lucrează pe
cel din întovărăşire. In afară de
aceasta, în unele întovărăşiri
lucrările nu se fac în comun şi
aceasta duce pe de o parte la
întîrzierea lor, iar pe de alta
face să nu se poată aplica re­
gulile agrotehnice înaintate.
Toate acestea contribuie la scă­
derea producţiei la hectar şi
prin urmare la scăderea venitu­
rilor întovăraşitilor. De aceea
întovărăşiţi! trebuie ajutaţi de
către organizaţiile de partid, de
către sfaturile populare şi ca­
drele agricole să înţeleagă că
este în Interesul lor să aducă
tot pămîntul în întovărăşire şi
să execute în comun toate lu­
crările, începînd de la însămîn-
ţărî şi pînă la recoltări.
Inginerii şi tehnicienii agro­
nomi au datoria să controleze,
împreună cu conducerile întovă­
răşirilor, starea semănăturilor
de toamnă şi acolo unde aces­
tea sînt slabe, să fie îngrăşate
cu îngrăşăminte chimice sau na­
turale. In majoritatea întovără­
şirilor se observă că problema
grăpării culturilor de toamna
este neglijată. Este necesar să
se treacă de îndată la grăparea
acestora, pentru a se uăstra apa
în sol.
Conducerile S.M.T.-urilor tre­
buie să ajute întovărăşirile a-
gricole mai mult ca pînă acum.
trebuie arătat că ajutorul pe
care S.M.T. Orăştie îl dă întovă­
răşirilor este nesatisfăcător. In
afară de faptul că tractoarele
sînt trimise cu întîrziere pen­
tru a executa lucrările contrac­
tate, se constată că agronomii
de la S.M.T. nu ajută întovără­
şirile pentru a-şi organiza bine
munca, nu le arată importanţa
executării în comun a lucrărilor
şi nu le dau îndiumări practice
pentru a face acest lucru.
S.M.T.-urile au datoria de a în­
druma şi ajuta întovărăşirile să-
şi creeze şi să-şi dezvolte fon­
duri de bază. Ele au posibilitatea
(Continuare in pag. 2-a)
’p p p p p p p n p p n i ~'t 'f
,___! ,__ 1 ,___l . J - f u . / — I \— I \— I <- ¦W/iJUu/u/u/vJuJv
COMUNICAT
REGIONALRM.R. HUNEDOARASI ALSFATULUI POPULARREGIONAL
Marţi 2 aprilie 1957
¦im
1in cinstea % t\c i de M ă i
Laminatorii hunedoreni —¦¦¦.¦.,
--- şi-au îndeplinit angajamentul
Duminică 31 martie. Prin
bloc-valţurile laminorului de ba
Combinatul siderurgic Hunedoa­
ra, un nou lingou a început să
se profileze. Acest lingou a
minarea lui, angajamentul la-
minatorilor de a da patriei în
cinstea zilei de 1 Mai 2.000 to­
ne laminate peste plan, a fost
îndeplinit.
Bilanţul întrecerii între schim­
buri a consemnat fruntaş pe
secţie schimbul condus de mais­
trul Gheorghe Andrăşesou, oare
în această perioadă a laminat
900 tone peste plian. Schimbu­
rile conduse de tov. Constan­
tin Petru şi Ioan Trifu, şi-au
adus şi ele contribuţia la în­
deplinirea înainte de termen a
angajamentului.
Pianul trimestrial a fost depăşit
Hărnicită colectivului fabricii
de încălţăminte „Ardeleana“
din Alba Iulia e cunoscută ci-
------ ? -------
Inaugurarea unei noi
întovărăşiri agricole
HAŢEG (Prin telefon de k
subredacţiia noastră voluntară).
In ziua de 31 martie a.c., 34
familii de ţărani muncitori din
satul Sîntămăriia Orlea, au
constituit o întovărăşire agrico­
lă, pe oare au denumit-o „Orlea
Trai ana“.
Lia festivitatea inaugurării, au
participat un mare număr de
ţărani muncitori. Echipa artis­
tică a căminului cultural" din
Măceu, a prezentat un frumos
şi bogat program artistic, oare
a fost răsplătit cu vii aplauze.
DOINA a r d e l e a n u
• ttM U M M tH f*
Adunări populare pentru votarea
autoimpunerîlor pe anul 1957
La Ormindea
Săptămîna trecută, în sala
căminului cultural din Ormin­
dea, raionul Brad, a avut loc
o adunare populară a locuito­
rilor satului. La adunare a fost
prezentată o dare de seamă de
către tov. Ioan Demian din
partea comitetului executiv al
sfatului popular comunal din
Băiţa, asupra sumelor încasate
şi a lucrărilor de autoimpune-
re executate în anul trecut,
După aceea s-a trecut la vota-
rea autoimpunerilor pe anul
1957, stabilindu-se şi lucrările.
Astfel, adunarea populară a vo-
tat continuarea lucrărilor de ra-
dioficare ia satului, împrejmuirea
şcolii şi pardosirea sălilor de
clasă.
In aceeaşi adunare, s-a ales
noul comitet de cetăţeni şi co­
misia de revizie, care se vor
j j magini de pe şantierul tineretului
din ^Hunedoara
Tinerii brigadieri de pe şantierul tineretului de la Hune-
doara, se califică. Aşa de pildă, utemistul Pavel Poşniciuc, s-a doara, lucrează şi sudorul Traian
calificat recent în meseria de fierar-betonist.
Iată î în clişeul de faţă, iucrînd la montarea scheletului şindu-şi sarcinile de pian el este fruntaş în 1
grinzilor din oţel-beton, pentru construirea cuptoarelor adînci. producţie.
4 pagini 20 bani
In lupta pentru reduoerea la
minimum a procentului admis
de rebut, pe primul loc s-a si­
tuat schimbul condus de tov.
Ioan Trifu, care a redus cu 50
nă parte, măririi indicelui de uti­
lizare a laminorului.
In dimineaţa zilei de 1 a-
prîiie, conducerea combinatului
şi a secţiei laminoare a felici­
tat călduros pe kminatori pen­
tru succesul obţinut, eviden­
ţiind în mod special pe tovarăşii
Ion Topliceanu, IIea Iordan,
Ioan Ciuoiu, Vîlsan Constantin,
Gheorghe Mănăilă, Ştefan Guşă
şi alţii.
Cu acest prilej laminatorii
s-au angajat să mai dea pînă la
1 mat peste 1.000 tone laminate.
titorilor ziarului nostru. Dra­
gostea de muncă ce-i caracteri­
zează pe muncitorii de aic\
voinţa lor de a da produse mai
multe, se concretizează prin re­
zultatele obţinute.
Dacă ne referim l:a succesele
dobîndite în perioada de timp
cuprinsă între 1—29 martie
a.c., se poate vedea că planul
de producţie a fcjst realizat în
proporţie de 104,55 la sută. A-
cest rezultat a făcut ca pînă la
aceeaşi dată, planul pe întreg
trimestrul I să fie depăşit cu
1,50 la sută.
Ca şi pînă acum, cele mai
frumoase-rezultat.: Le-au înre­
gistrat tovarăşii Ana Moldovan,
Iolanda Mărgineanu, Elena
Bucur, Nicoke Luca, Ioan Dră-
g0j ş{ ioan Haţegan.
îngriji de respectarea hotărîrilor
luate.
EMANOÍL DIACONESCU
corespondent
La Ribicioara
Cetăţenii din satul Ribicioara,
raionul Brad, au ţinut adunarea
populară pentru votarea autoim-
punerilor pe anul 1957 în ziua
de 25 martie. In acest sat, lo-
cuitorii au hotărît ca să folo-
sească fondurile din autoimpune-
re pentru repararea localului de
Şcoală şi construirea unei ma-
Laz” de lemne.
Mulţi dintre participanţii la
adunare, printre care Solomon
Duda, Nicolae Trifan şi Roman
Dan> s“au angajat ca pe lîngă
bani, să contribuie la realizarea
lucrărilor votate şi prin muncă
voluntară.
AUREL PÎRITU
corespondent
Pe şantierul noului laminor de Ia Hune-
Executînd lucrări de bună calitate şi depă-
L-J !_./ I. 1 \— I ----1 \— t >— / V / <_!>_/•_/«—t- JJ«_t._>\ _—/<—IW-J.—/< /<-
privind tratativele dintre delegaţiile Partidului M unsitores:
Romîn şi Partidului Comunist Bulgar
La 30 martie a.c., orele 10 dinâneaţa, la Co­ roului Politic al C.C. al Partidului Comunist
mitetul Central al Partidului Comunist Bulgar Bulgar, Dimitr Ganev şi Boian BÎIgaranov, se­
au început tratativele între delegaţiile Partidu­ cretari al C.C. al Partidului Comunist Bulgar,
lui Muncitoresc Romîn şi Partidului Comunist Dimo Dicev şi Carlo Lucanov, membri ai C.C.
Bulgar. al Partidului Comunist Bulgar.
Din partea Partidului Muncitoresc Romîn Din partea Partidului Muncitoresc Romîn Ia
Ia tratative ia parte o delegaţie compusă din tratative mai participă şi tovarăşii Andrei Pă-
tovarăşii: curaru, şef de secţie la C.C. al Partidului Mun­
citoresc Romîn şi Constantin Lăzărescu, şef de
Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al sector Ia C.C. al Partidului Muncitoresc Ro­
Comitetului Central al Partidului Muncitoresc mîn, iar din partea Partidului Comunist Bul­
Romîn, Chivu Stoica şi Petre Borilă, membri gar participă şi tovarăşii: Catia Avramova,
ai Biroului Politic ai C.C. al Partidului Mun­ membru al C.C. al Partidului Comunist Bulgar,
citoresc Romîn, Leonte Răulu membru supleant Boris Velcev, membru supleant al C.C. al
al Biroului Politic al C. C. al Partidului Mun­ Partidului Comunist Bulgar şi Naiden Belcev,
citoresc Romîn, Grigore Preoteasa, membru al şef de sector al C. C. al Partidului Comunist
C. C. al Partidului Muncitoresc Romîn, Bulgar.
G. Gaston Marin, preşedintele Comitetului de
Stat al Planificării şi Mihail Roşianu, mem­ Convorbirile s-au desfăşurat Intr-o atmosfe­
bru supleant al C.C. al P.M.R. ră cordială şi prietenească.
Din partea Partidului Comunist Bulgar la Delegaţiile Partidului Muncitoresc Romîn şi
tratative ia parte o delegaţie compusă din to­
varăşii: Todor Jivcov, prim-secretar al Comi­ Partidului Comunist Bulgar au făcut schimb
tetului Central al Partidului Comunist Bulgar,
Anton Iugov, Vîlco Cervencov, membri ai Bi­ de informaţii despre activitatea şl sarcinile ce­
lor două partide frăţeşti.
V iz ita sui B u lg a ria a d e le g a ţie i
g u v e rn a m e n ta le şi de p a rtid d in R.P.R.
SOFIA 1 (De la trimisul hidrocentrale cu o putere totală stat şi parcul Virank din apro­
pierea Sofiei, iar apoi centrul
special „Agerpres“). de 50.000 de kw. Un alt baraj reconstruit al Capitalei Bulga­
riei şi magazinul universal cen­
Duminică dimineaţa tovară­ pe Isker, un canal deschis de tral. Oaspeţii au vizitat un car­
tier al oraşului şi parcul na­
şii Gheorghe Gheorghiu-Dej, 70 km. şi un lac de acumulare ţional Vitoşa. In cursul vizi­
Chivu Stoioa şi Petre Borilă au de 10 km2, vor permite irigarea telor, delegaţia romînă a fost
însoţită de conducători ai Parti­
vizitat Complexul hidroenerge­ unor mari suprafeţe de teren, dului Comunist Bulgar şi ai gu­
vernului R. P. Bulgaria, în
tic „Stalin“ ele pe rîul Isker, în constituind totodată un plăcut frunte cu tovarăşul Todor Jiv-
kov.
apropiere de Sofia. "Membrii d e-s> loc de recreare şi de sporturi
legaţiei romîne s-au oprit la nautice pentru locuitorii Sofiei.
şantierul barajului lacului de a In a doua jumătate a zilei
cumulare „Pancerovo“, la hi­ delegaţia romînă, în frunte cu
drocentrala „Piasarel“ şi la ma­ tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
rele baraj „Stalin’’. Dej, a vizitat gospodăria de
Complexul hidroenergetic de
pe rîul Isker este una dintre S.M.T. Albii obţine rezultate însemnate
marile lucrări în domeniul elec­
trificării ţării şi extinderii iri­ Pînă la 28 martie S.M.T. găti din timp terenul, lucru ce
gaţiilor, realizate în anii regi­ Alba realizase peste 50 fa sută a făcut ca tractoarele să poată
mului democrat-popular în Bul­ din planul pe campanie. Unele lucra fără întrerupere.
garia. Puterea instalată a cen­ brigăzi sînt aproape de a-şi rea­
tralelor electrice din Republica liza planul. Brigada a 6-a a Greşit procedează gospodării­
Populară Bulgaria a oresout realizat 80 la sută din planul le colective din Berghin, Teiuş
considerabil. Intr-un singur an pe campanie, k r brigada a 5-.a şi altele, care nu sprijină bri­
puterea instalată a întrecut de a realizat peste 70 la sută găzile de tractoare. Conducerile
4 ori pe cea instalată pînă în acestor gospodării colective nu
1944. Suprafeţele irigate au Mulţi tractorişti care îşi or­ înţeleg pe semne că, cu cît spriji­
crescut de asemenea de 4,5 ori ganizează bine munca şi oare nă mai mult pe tractorişti, cu atît
faţă de cele irigate pînă în 1944. folosesc din plin timpul, iau aceştia pot fiace lucrări de cali­
reuşit să depăşească cu mult tate şi într-un timp mai scurt,
Conducătorii complexului au planul pe campanie. Tractoriş­ fapt ce duce ta economisirea de
vorbit solilor poporului romîn tii Viorei Miclăuş a realizat zile-muncă şi ta sporirea pro­
despre importanţa lucrărilor e- planul pe campanie cu 150 k ducţiei ta hectar. Conducerea
xecutaie şi perspectivele de dez­ sută, Ion Sechereş cu 128 la gospodărie' colective din Teiuş
voltare a complexului hidroe­ sută, iar Vasile Simion cu 124 nu numai că nu sprijină pe
nergetic de la Isker. fa sută. Simion Lupşan, Ioan tractorişti, dar se situează pe
Şutic, Martin Schazer. şj alţii, poziţia greşită de a amîna lu­
Barajul. „Stalin“, care .are o au reuşit de asemenea să depă­
înălţime de 73 m, stăvileşte a- şească planul pe campanie. crările agricole, pe motivul că
pele Iskerului, formînd un lac
de acumulare lung de 16 km. Realizarea şi depăşirea pla­ ar fi prea devreme.
cu o suprafaţă de 11 km2. A- nului se datoreşte în bună mă­
pele Iskerului acţionează două sură şi faptului că multe din Intru cît volumul lucrărilor
contractate cu unităţile socia­
gospodăriile colective sprijină liste nu acoperă capacitatea de
S -a m ă r i t c a p a c i t a t e a brigăzile de tractoare. Condu­ lucru a maşinilor şi tractoare­
maternităţii din Deva cerile gospodăriilor colective lor, S.M.T. ajută şi ţăranii mun­
din Cistei, Obreja, Oiejdea şi al­ citori individuali, pentru a-şi lu­
Zilele trecute, prin grija sec­ tele, s-iau îngrijit pentru a pre­ cra pămîntul.
ţiei sănătate a Sfatului popular
regional şi a conducerii Spita­ I
lului unificat din Deva, s-a dat
în folosinţă cu întreaga capaci­ Să redăm agriculturii terenurile
tate, maternitatea din oraşul n e p ro d uctive şi slab p ro d u c tiv e
Deva.
In urma muncii intense de­
puse de către constructorii din Chemarea la întrecere patriotică a Comitetului executiv
cadrul T.R.C.L.H. şi a persona­
lului maternităţii, numărul pa­ al sfatului popular raional Marghita din regiunea Oradea
turilor s-a ridicat la 65, faţă de
20 cîte erau în anul 1951. Sala Oamenii muncii din satele raionului nostru au primit cu
de operaţii s-a dotat cu apara­ însufleţire rezoluţia plenarei Comitetului Central al Partidului
tură modernă, k r interiorul clă­ Muncitoresc Romîn din decembrie 1956 şi au început o acţiu­
dirii a fost complect renovat. ne susţinută pentru valorificarea terenurilor neproductive şi slab
Pentru înlăturarea totală a productive în vederea creşterii producţiei agricole.
eventualelor contaminări, legă­
tura pacientelor cu cei din afară Pe baza propunerilor venite din rîndul ţăranilor muncitori
nu se mai face prin vizite direc­ şi în urma studierii posibilităţilor locale, comitetul executiv al
te, ci prin convorbiri telefonice sfatului popular raional Marghita, îndrumat de comitetul raio­
de la telefoanele cu priză, insta­ nal de partid a luat încă din cursul anului trecut o serie de
late acum în fiecare salon. Ma­ măsuri pentru a reda agriculturii terenuri nefolosite încă.
mele internate aici se bucură de
o îngrijire atentă din partea a La chemarea comitetului executiv al sfatului popular au
23 de cadre medicale. răspuns cu entuziasm mii de ţărani muncitori din raionul nos­
tru dornici de a contribui la ridicarea agriculturii, la ridicarea
nivelului de viată.
Ca rezultat al muncii depuse au fost redate agriculturii
peste 450 ha. lereri neproductiv, s-au ameliorat prin măsuri de
prevenire a inundaţiilor alte 800 ha. şi s-au efectuat pe o distan­
ţă de 28 km., pe traseul nurilor Ier, Gyepes şi Huszasău im­
1 portante lucrări hidroameliorati ve.
I Convins fiind că în toate raioanele patriei noastre sînt
1 încă suprafeţe de terenuri ce pot fi redate producţiei agricole
1 prin lucrări de îmbunătăţiri funciare, cu mijloace şl posibilităţi j
1
1 locale, comitetul executiv a! sfatului popular raional Marghita,
0 exprimîiid dorinţa ţăranilor muncitori din raionul nostru,
1 cheamă toate comitetele executive ale sfaturilor populare raio­
nale din întreaga ţară să desfăşoare o largă acţiune pentru pu­
0 nerea în valoare a terenurilor neproductive şi slab productive,
¦) contribuind astfel la sporirea producţiei agricole.
1 In acest scop comitetul executiv al sfatului popular raional
-)
I Marghita îşi ia următoarele an gajamente :
1
1 1. Terminarea lucrărilor de regularizare a cursului pîrîului
1 Huszasău pe o lungime de 8 km., a văii Iteului pe o lungime
de 12 km. şi a văii Gyepes pe o lungime de 10 km., şi execu­
1 tarea canalului de descărcare din satul Mişca-Chislaz pînă la
I rîul Barcău, pe o distanţă de 5 km. Prin aceste lucrări se
1 îmbunătăţesc simţitor condiţiile de producţie pentru circa 1.200
] ha. şi se redau agriculturii încă 500 ha. teren.
j 2. Aplicarea unor măsuri tehnice de conservare a solului
1 pentru stăvilirea eroziunilor în comunele: Bale, Brusturi, Bur-
I
I zuc, Popeşti, Sîrbi, Suiuc, Voievozi şi Boianul Mare.
I 3. Defrişarea unei suprafeţe de 250 ha. păşune şi regene­
I
rarea unei suprafeţe de 150 ha. Vor fi executate lucrări de îmbu­
I nătăţire a păşunilor, prin curăţiri de terenuri, defrişări şi în-
I sămînţări suplimentare cu ierburi perene în toate comunele.
I
1 4. întreţinerea lucrărilor executate pînă în prezent prin
Sîncrăian. ] consolidarea taluzurilor şi despodmolirea albiilor înfundate.
I
) Vom depune toate eforturile pentru ca angajamentele luate
1 în întrecere să fie îndeplinite în cele mai bune condiţii pentru
ca şi în acest fel să contribuim la întărirea economică a scum­
} pei noastre patrii, la ridicarea continuă a nivelului de trai al
oamenilor muncii de la oraşe şi sate.
j
Comitetul executiv al sfatului popular
raional Marghita — regiunea Oradea
(j