Page 6 - 1957-04

DRUMUL SOCIALISMULUI '• Nr. T í8

Pag, 2 nonani*ruwwrKKW ¦TEBSssranmiEnx

P ro b le m e actuale ale intele ctu alităţii

Experienţa pozitiva A Intre vorbe şi fapte
trebuie generalizată

La uzina „Victoria“ din Că- O altă metodă care dă rezul­ In decembrie 1956, a avut tu, directorul şcolii elementare face însă ca ea să stagneze.
lan, în noul an al învăţămîntu- tate bune şi e folosită în munca loc Ia Haţeg consfătuirea inte­ de şapte ani, care a exprimat Oamenii se conving pe zi ce tre­
lui de partid s-au deschis mai cercului de economie concretă lectualilor din cuprinsul raionu­ de-altfel hotărîrea intelectuali­
multe cercuri de economie con­ de la turnătorie, este aceea lui, unde s-a discutat contribu­ ce de superioritatea muncii în
cretă. In cele cîteva luni de ac­ că, după pregătirea şi expune­ ţia acestora la culturalizarea lor din întreaga comună, ai fi
rea temei de către tovarăşii cei maselor de oameni ai muncii putut crede că de-acum proble­ colectiv cu unelte şi mijloace
tivitate, unele din ele, prin fe­ mai competenţi, se stabileşte un de la sate. Legat de aceasta, ma centrală ce va sta în faţa mecanizate. Acest lucru îl expri­
lul cum s-au ocupat de proble­ s-a dezbătut şi felul cum mun­ intelectualilor din Pui va fi so­ mă viu cele 18 cereri pentru
mele organizării producţiei, au colectiv din rîndurile cursanţi­ ca de culturalizare este îmbina­ cializarea agriculturii. Faptele
adus o serioasă contribuţie la lor care pe baza temei expuse tă cu acţiunea de socializare a au dezminţit însă afirmaţiile. construirea unei întovărăşiri a-
vine cu propuneri care să ducă De la consfătuirea din decem­ gricole în Pui. Poziţia pe care
îmbunătăţirea lactivităţii econo­ la îmbunătăţirea muncii în sec­ agriculturii. brie au trecut trei luni, iar cele s-au postat însă intelectualii de
mice a uzinei. O experienţă ţie. Ca rezultat al acestei me­ petrecute aci nu dovedesc cu ni­ aci — care n-au fost la înălţi­
tode, pînă în prezent, s-au fă­ Lucrările consfătuirii au fă­ mic contribuţia pe care intelec­ mea sarcinilor — nu este cea
pozitivă în acest sens a dobîn- cut un număr de 40 propuneri potrivită. Angajamentul lor
dit cercul de economie concre din care 27 au şi fost aplicate. cut ca mulţi din intelectualii
tă de La secţia turnătorie. Să satelor să se simtă şi mai mult luat la consfătuirea din decem­
mobilizaţi în munca pentru a-
vedem cum ia muncit !acest cerc. Indrumînd .activitatea cercului In anul trecut, ferma de ol a gos podăriei colective din Turda?, număra tragerea ţărănimii muncitoare tualii să şi-o fi dat în această brie 1956, s-a dovedii a fi lip­
Organizaţia de bază şi con­ numai 200 capete. Datorită veniturilor mari pe care le-au obţinut, colecti­ către sectorul socialist din agri- sit de seriozitate, absolut for­
ducerea secţiei au analizat a- de economie concretă, organiza­ viştii au mărit numărul oilor. In pre zent au 270 ol şi peste 150 miei. cultuiă. Intelectualii comunei perioadă.
mănunţit principalele lipsuri e- ţia de bază s-a îngrijit şi de Toteşti, oferă din acest punct mal.
xistente în activitatea secţiei studierea profundă, pe bază de In clişeu : Ioan Popa, ciobanul gospodăriei colective, în mijlocul oi­ de vedere un exemplu, ce e bine Au trecut trei luni. La Ga­
turnătorie şi cu !ajutorul unui notiţe a tematicii indicate. Bi­ să fie urmat de către toţi inte­ laţi 21 familii de ţărani mun­ Acest angajament vorbea cu
blioteca cabinetului tehnic şi a lor pe care le îngrijeşte cu multă pri cepere. lectualii satelor noastre şi-n citori s-au unit, constituind o foarte multă emfază, cum că
special de către cadrele didac­ întovărăşire agricolă. S-au mai munca pentru transformarea so­
colectiv din care făcea DartS şi > secţiei a fost înzestrată cu cărţi C Â R TI NOI înscris după inaugurare şi alte cialistă a agriculturii, va fi spri­
propagandistul Gh. Andrea, s-a şi manuale tehnice, precum şi tice. familii. Din păcate însă, nici jinită nu numai prin puterea e-
stabilit programul cercului de cu operele clasicilor marxism- O lucrare despre răscoala din 1907 Analizînd însă starea lucru­ primii şi nici cei care s-au în­ xemplului personal, ci şi prin­
scris ulterior, nu exprimă con­
economie concretă. Acest pro­ leninismului. Astfel de materia­ Cu prilejul aniversării a 50 ŢĂRANILOR DIN 1907“ de rilor în comuna Pui, n-am pu­ tribuţia pe care să şi-o fi dat tr-o muncă culturală axiată toc­
gram a fost axat pe următoare­ le ce stau la dispoziţia cursan­ de ani de Ia răscoalele ţâră- Gh. Matei. Cartea este o mo- tea spune acelaşi lucru. Refera­ intelectualii. La Galaţi sînt trei
le teme: neşti din 1907 în Editura de nografie ştiinţifică elaborată pe tul prezentat în cadrul consfă­ cadre didactice. Problema trans­ mai pe acest obiectiv. Puterea
— metode ce trebuie folosite ţilor există şi la biblioteca clu­ stat pentru literatură politică a bază de documente şi de rela- tuirii din decembrie anul trecut, formării agriculturii şi îndru­ exemplului personal, aşa după
bului întreprinderii. Cursanţii apărut „RĂSUNETUL INTER- ţări din presa vremii din ţară a scos în evidenţă lipsa de in­ marea ţăranilor către o viaţă cum am văzut, a lipsit cu de-
pentru îmbunătăţirea calităţii la au deci posibilităţi largi pen­ teres pe care o manifestă faţă mai îmbelşugată şi mai bună, săvîrşire. Or, tot absentă a fost
radiatoare: NAŢIONAL AL RĂSCOALEI şl străinătate. de culturalizarea maselor, pe le este însă străină celor trei şi contribuţia unei activităţi cul­
— importanţa normelor cu tru studierea teoretică a pro­ de-o-parte, iar pe de altă parte învăţători ai satului. Tot în a- turale eficace. Nici în Pui, nici
blemelor. In scopul lămuririi faţă de problema socializării a- fara acţiunii au rămas şi cele în Galaţi, nici în Ponor sau în
motivare tehnică şi posibilitatea N. HOLBAN — Luminile Patriei griculturii, intelectualii acestei două cadre didactice din satul alt sat, nu s-au mai dat pro­
introducerii lor în procesul de unor probleme neclare, propa­ comune. Ascultînd atunci cu Ponor, învăţătorii Magdalena grame artistice, de multă vreme.
gandistul cercului şi tovarăşul L8y şi Ilarion Verdeş, a căror
producţie la turnătorie: Broşura „Luminile Patriei“ să meargă cu un pas înaintea vîntul tovaiăşului Nicolae Bu muncă ar fi putut face ca în­ Se poate afirma că în această
— despre posibilităţile de re­ oare a predat lecţia, fixează cî- prezintă într-o formă populară industrializării, ce rol au hidro tovărăşirea existentă în sat să comună , muncesc pentru înră­
obiectivele planului de electrifi- şj termocentralele ridicate şi crească în mod simţitor. Aceştia
ducere a preţului de cost; te o zi din săptămînă (după a- care a ţării elaborat pe o pe- ceje -n COnstrucţie pentru dez- n-au vorbit oamenilor despre a- dăcinarea ideii transformării so­
— sistemul de funcţionare a miază) pentru a da consultaţii vantajul muncii în comun al cialiste a agriculturii doar pre­
celor care solicită acest lucru. rioadâ de 10 ani şi realizările Voltarea economiei naţionale, pămîntului şi poate chiar dacă şedintele sfatului (Ioan Roman)
gospodăririi chibzuite, ce irm Muncindu-se în acest fel, expu­ şi secretarul comitetului comu­
nerile şi seminariile se bucură obţinute îh primii 5 ani de în- —_ nal de partid (Ioan Dobrei). Cu
portanţă are el pentru o între­ din partea celor 28 de cursanţi făptuire a planului. In diferitele toate solicitările ce le-au fost
prindere şi metodele de aplica­ Despre eczeme făcute pentru a-şi da contribu­

re; de o frecvenţă de peste 90 la capitole ale broşurii se arată de o făceau, rămîncau desigur tot ţia, intelectualii au rămas pa­
— despre căile de creştere a
sută. V. PIŢAN ce este necesar ca electrificarea cal nu este acelaşi de la început pînă fără rezultate, pentrucă din dis­ sivi şi au căutat chiar să se es­
productivităţii muncii şi despre Eczema are mai multe faze. Prima la sfîrşit. El este diferit în raport cu cuţii pare că nici ei personal nu chiveze, ca de pildă; Boris Hol-

rentabilitatea întreprinderii.

In program au mai fost pre­ „inventatorii“ unei aritmetici fază se manifestă printr-o roşeaţă în­ faza eczemei. In genere e mai bine sînt convinşi de acest lucru. bură — director de şcoală din
soţita adesea de un edem (umflarea ca organismul să fie liniştit, reco- Galaţi, care, în zilele cînd s-ia
văzute şi alte lecţii specifice Eram în gara Călan aşteptînd tne salam, 3 felii de pîine şi pielii). In faza doua pe roşeaţa des­ mandîndu-se bolnavului să fie inter­ Despre pasivitatea intelectua­
trenul spre Deva, Şl cum tre­ 00 grame rom. După ce am fost crisă apar o serie întreagă de bă- nat sau să stea în casă, ştiind că lilor din Pui faţă de socializa­ muncit pentru înfiinţarea înto­
muncii de la turnătorie. buia să aştept mai bine de o servit am cerut nota de plată. şicuţe. In faza treia băşicuţele se rup frecarea hainelor, frigul, ploaia, au rea agriculturii, se mai pot vărăşirii, a fost mereu sau „ple­
întocmite în acest fel, progra­ jumătate de oră pînă să soseas­ dînd o stare de zemuire, placardul spune şi alţe lucruri. De pildă
că trenul, mi-am zis că nu stri­ — Da, tovarăşe-.. 2 + 0,90 (zona bolnavă) fiind presărat de o afecţiune iritantă. o serie de conducători de insti­ cat“, sau extrem de „ocupat“.
mele de studiu au devenit pro­ că să iau o gustare şi o ţui- +' 1,60 = 5. Am plătit şi mă mulţime de găurele, care atunci cînd In comuna Pui există pe lin­
grame menite să ducă la îm­ culiţă. Zis şi făcut. Am intrat zemuiesc, inundă întreg placardul cu tuţii nu vorbesc salariaţilor pe
bunătăţirea muncii secţiei. Or­ la bufetul cooperativei „Munci­ gîndeam să plec. Dar parcă nu un lichid citrin (gălbui). In faza a gă însemnatul număr de cadre
ganizaţia de bază (secretar Gh. torul" care se află în spatele mă lăsa Inima- Vedeam că am patra zemuirea încetează, pielea ră- In prima fază a bolii cînd predo­ care îi au, despre necesitatea şi didactice şi trei medici. Nici a-
Speriosu) se îngrijeşte ca în ­ fost „ciupit" şi vroiam să văd mîne netedă subţiată şi lucioasă, iar ceştia nu s-au străduit a fi mai
tocmirea şi expunerea fiecărei gării şi am comandat 100 gra- dacă „figura" se mai repetă, în faza a cincea, înainte de complec­ mină congestia şi zemuirea se va a- avantajele de pe urma transfor­ zeloşi, ori poate ,că dînşii au
teme, să se facă cu exemplifi­ sau dacă eventual, aşa grăbit ta vindecare, se prezintă o piele care părerea că ei nu fac parte din
cări concrete din secţie. In fe­ cum era, gestionarul a greşit se descuamează (jupoaie) pînă devine plică un tratament calmant, .compre­ mării socialiste a agriculturii. intelectualii comunei, ci dintr-o
lul acesta se trezeşte interesul categorie ceva mai „aparte“ şi
cursanţilor asupra studierii pro­ fără să vrea. se cu ceai de muşeţel, acid boric, Numai aşa se explică faptul că în consecinţă n-au nici în clin,
etc. In cazul cînd pansamentele ume­ i cei şase salariaţi ai Oficiului nici în mînecă cu problemele pe
blemelor prevăzute în program. ! P.T.T. (dirigintă Paraschiva care satul le frămintă.
de nu sînt tolerate şi cînd nu zemu- Puy) ce posedă între 2—3 ha.
ieşte prea abundent, se pot da creme teren fiecare, nu şi-au făcut încă

şi deasupra lor comprese umede. Tot cereri pentru a intra în întovără­

Obiceiuri care trebuie combătute — Altul la rînd... cu aspect normal. pentru închiderea zemuirii se badijo- şire agricolă. Acelaşi lucru se Iată dar cît de mult au ţinut
Apariţia eczemei are două cauze. nează cu nitrat de argint, zilnic sau poate spune şi despre tovarăşii angajamentele pe care intelec­
Mihalţ este o comună care rnunal nu au făcut însă nimic — Eu, tovarăşe, doresc 100 Petru Mara şi Mina Andrei, pri­ tualii acestei comune şi le-au
deţine suprafeţe mari de teren. pentru a arăta ţăranilor mun­ grame salam, 5 felii de pîine şi Prima este cauza predispozantă. Ea la două zile. In faza doua a bolii se mul contabil la cooperativa luat în adunarea de la Haţeg.
In epoca I-ia aici au fost plani­ citori cît de păgubitor este acest un pahar cu apă minerală — se caracterizează prin insuficienţă he­ dau creme sau paste. In caz că ecze­ „Plugarul“, iar cea de-a doua, Iată cît de netemeinic s-a dove­
ficate a se însămînţa peste 370 obicei. zise unul dintre consumatori. patică, tulburări endocrine, tulburări ma se opreşte din evoluţie, se trece laborantă la baza de recepţie dit cuvîntul lor. O asemenea a-
ha. din care s-au însăm înţat’ Există ţărani mun:itori ca, de nutriţie, diabet, infecţii cronice, la reducătoare. Reducătoarele pot fi din Pui, a căror părinţi au su­ titudine nu le poate în nici un
— Poftim... 2 + 0,30 + 1,50 etc. Bolnavii care sînt surmenaţi, iri­ slabe (ihtiolul), mijlocii (oleu de prafeţe de teren agricol, dar caz . face cinste şi nersistînd în
taţi, cu un, somn neregulat, sînt pre- Cad) sau forte (crizarobină). n-au făcut încă nimic spre a-i ea, vor pierde fără îndoială
pînă la 28 martie circa 300 ha. Simion Breazu, Victor Cernău, - 4 (?)- dispuşi la eczeme. A doua cauză pro­ convinge să păşească cu încre­ stima oamenilor care au crezut
vocatoare, la rîndul ei poate fi de întrebuinţarea acestora o poate face dere pe drumul vieţii noi, al sincer în promisiunile solemne
Aceste cifre ne arată că însă- Simion Comşa şi alţii, care II „ciupise" şi pe acest con­ natură internă şi externă. Cauza ex­ numai medicul pentrucă aplicarea lor muncii în comun. pe care le-au făcut.
ternă constă în aceea că orice exci­ la timp nepotrivit poate să ducă la
mînţările din epoca — I-a se s-au convins din proprie ex­ sumator. Urmă altul căruia îi tant extern poate declanşa eczema. o redeşteptare a eczemei. Un alt tra­ Un caz asemănător îl oferă E cazul^ca intelectualii comu­
apropie de sfîrşit în comuna perienţă că pe terenurile arate luă peste preţ 0,70 lei, tar unei Astfel acţionează agenţii mecanici — tament foarte bun este Röntgenterapia. nei Pui, să dovedească prin fap­
fizici, ca frecături, căldură, vopselele Trebuie reţinut că se pot face trei se­ profesorul Ioan Rădulescu de la te că îşi înţeleg pe deplin me­
Mihalţ. S-ar putea spune că cea cu cel puţin 2 săptămîni înain­ femei 0,40 lei. Am făcut un de păr. Cauzele interne provin din a- rii, o serie fiind constituită din trei şcoala de 7 ani din Pui, care, nirea, că sînt în stare să răs­
limentelc cele mai variate. In special şedinţe la intervale de 6 luni una de atunci cînd e vorba să dea sfa­ pundă prin rezultate concrete
mai mare parte a ţăranilor te de însămînţare se obţin re­ calcul aritmetic şi mi-am dat carnea şi conservele pot da eczeme. alta. Aplicaţii mai dese dau dermite turi altora se arată foarte pri­ înaltei preţuiri pe care puterea
muncitori le-au şi terminat. Dar colte sporite. Era foarte util seama că în 5 minute gestio­ după Röntgen, ' care se traduc prin ceput, dar care, atunci cînd se populară o acordă intelectualită-
In privinţa tratamentului trebuie a- uscarea pielii, putînd duce cu vremea cere să dea aceste sfaturi în
comuna Mihalţ mai are planifi­ dacă organizaţia de partid şi narul Petru Haras şi Elena Ha- mintit că există tratamente locale chiar la cancere pe radio-dermite. primul rînd socrului său, nu ţii. Trebuie să se renunţe la vor­
ras (soţia lui nesalariată, dar care se adresează leziunilor şi indi­ mai scoate nici-o vorbă sau în
cată pentru a se însămînţa cu sfatul popular comunal, popu­ părtaşă la afaceri), îşi însuşise­ rect prin calmarea excitanţilor porniţi Tratamentul general într-o eczemă ultimă analiză, găseşte imediat be, la angajamente pompoase,
porumb o suprafaţă de peste larizau experienţa fruntaşilor de la focar în terenul eczematos şi este de asemenea foarte important. El „motivări“.
medicamente interne care se adresea­ poate fi fixat şi condus doar de me­ luate „ocazional“, doar pentru
1.700 ha. teren. Din această recoltelor bogate, Din aceasta ră fraudulos suma de 1,80 lei. ză terenului organismului propriu dic de la caz la caz. Un lucru de Faptul că intelectualii din
Dacă în 5 minute îmi spuneam zis. Tratamentul extern are o mare asemenea nu trebuie neglijat pentru „ochii lumii“. Nu de cuvinte
suprafaţă nu s-a arat însă pînă ar fi putut învăţa şi acei ţărani eu şi-a însuşit 1,80 lei, într-o importanţă fiind capabil uneori singur eczemă : este regimul. Pui se ocupă nesatisfăcător de
să vindece leziunea. Tratamentul lo- această problemă nu va putea umflate şi goale e nevoie, ci de
acum decît 433 ha. Aceasta e muncitori care luîndu-se după Dr. RADU NICOLAE
stăruinţă şi dorinţă sinceră de
puţin faţă de numărul mare de obiceiurile învechite, amină lu­ oră înseamnă că îşi va însuşi
14,16 tel, în 8 ore 113,28 lei, în­ a munci.
atelaje din comună. crările de la o zi la alta.
VIORICA GOLUMBEANU
Tovarăşul Ştefan Breazu, teh­ Este necesar ca organizaţia tr-o lună 2.945,28 lei.
corespondentă
nicianul agronom al comunei, de partid şi sfatul popular să Conducerea cooperativei tre­
buie să ia măsuri împotriva ce­
recunoaşte că în Mihalţ mai ia toate măsurile, pentru a mo­

dăinuie obiceiul învechit de a biliza ţăranii muncitori să e- lor care caută să inventeze o

se lăsa pămîntul nearat pînă fectueze cît mai degrabă arătu­ nouă aritmetică.
la însămînţare. Nici tov. Brea­ rile necesare însămînţărilor din
zu şi nici membrii Comitetului epoca a Il-a. v. p.
executiv al Sfatului popular co

...şi depăşiri exagerate gătiţi. Ele avînd ca scop exami­ rea planului sau mărirea pro­ şilor trebuie să se bucure de
narea muncii, a gamelor de o- ducţiei. toată atenţia. Pentru aceasta
P EsNistTe mRuUlu i ÎdMe Bn oUrmNaĂre TaĂmŢuInRciEi AIn legătură cu sarcinile ce re­ de norme pe de altă parte peraţii, trebuie să se constate este însă necesar ca oricărei
Cînd se examinează aceste metode a fruntaşilor să i se a-
vin normatorilor, mai circulă, în acele locuri unde normele nu Tot în secţia de locomotive, dacă succesiunea acestora est" locuri înguste, nu se poate ne­ corde protecţia prevăzută de
din păcate, în unele întreprin­ se realizează şi în al doilea rînd partida de sertare condusă de justă, dacă sînt necesare şi dacă glija nici verificarea procesului lege. O sarcină deosebit de im­
deri păreri greşite. In general unde se obţin realizări exage­ Ioan Pienar, realizează norme­ pot fi simplificate prin alte tehnologic. Lichidarea locurilor portantă a normatorilor, în stu­
se crede că sarcina normatori­ rate şi să propună organelor de le de timp în proporţie de 240 game de operaţii, precum şi înguste se poate face numai dierea metodelor de muncă !ale
lor constă doar în a asigura planificare a proceselor tehno­ la sută în ore şi de 240 la sută dacă este cazul să se schimbe dacă se supun verificării toţi fruntaşilor este ca ei să se o-
norme pentru cei care iau parte logice, cele mai economice pro­ sculele şi dispozitivele utiliza­ factorii care influenţează asu­ cupe şi să vadă ce rol are frun­
activă la realizarea producţiei. cedee de muncă şi să stabileas­ în lei. te, cu !altele mai eficace- pra mersului lucrării. Aşa, de
că norme noi, după ce a fost Acest lucru se datoreşte şi pildă, trebuie să se 'examineze taşul în aplicarea noilor metode,
Aceste păreri fac ca în cele elaborat noul proces tehnologic. Aici trebuie să menţionăm şi capacitatea de producţie a locu­ în ce măsură contribuie pregă­
mai multe locuri, activitatea faptului că secretara secţiei, faptul că dacă normatorii sînt lui de muncă sau a maşinii, tirea individuală, îndemînarea,
Pentru a exemplifica cele ex­ Cornelia Stîrcescu, din negli­ lăsaţi să se ocupe exclusiv cu capacitatea sau constituţia lui
normatorilor să se rezume doar puse mai sus, dăm cîteva exem­ jenţă, a îmborderat buletine de stabilirea normelor, muncitorii productivitatea, dacă sculele,
la a furniza întreprinderii nor­ ple din atelierele noastre, din lucru partidei în cauză de la (!mai ales aceia care nu !au încă dispozitivele şi materialele sînt fizică şi care sînt operaţiile,
me. Fireşte, acest lucru nu este luna decembrie a anului 1956. altă partidă, cît şi maistrului de o !atitudine justă faţă de muncă) cele mai juste şi corespunză­ respectiv elementele, procedeele
Ing. IOAN ONAC resort Coloman Niagy, care vor considera activitatea acesto­ toare. sau modalitatea ca aceste meto­
ra ca inutilă şi chiar dăunătoa­ de să le poată însuşi orice mun­
directorul Atelierelor C.F.R. Simerla nu-şi gospodăreşte cum trebuie re lor. Vor trebui să se supună unei citor şi ca atare ele să fie ge­
resortul ce-1 conduce din punct verificări minuţioase succesiu­ neralizate.
de lansare a producţiei în mun­ de vedere economico-financiar. Dacă însă în munca normato­ nea operaţiilor şi factorii tehno­
ca lor, asigurîndu-le normele rilor se va pune accentul pe ra­ logici, apoi locurile de muncă La atelierele C.F.R. Simeria
corespunzătoare în vigoare. A- La secţia mecanică, rîndelarul ţionalizare, dacă aceştia vor in­ precedente şi următoare, cît şi nici un normator nu face acest
ceastă sarcină este însă în ge­ Sabin Popa a realizat norma dica procedee de muncă mai condiţiile tehnologice. Examina­ lucru în mod special, iar tov,
neral neglijată. Fiind conside­ în proporţie de 260 la sută în rea locurilor înguste trebuie să ing. Zoltan Varany, şeful servi­
rată ca o muncă administrativă, ore şi de 290 la sută în lei, din juste şi mai bune, muncitorii ducă neapărat la raţionalizarea ciului tehnic, neglijează acest
această sarcină este încredinţa­ cauză că s-au dat terminate lu­ vor vedea că munca acestora procesului de muncă respectiv, lucru, crezînd că nu cade în
tă unor funcţionari administra­ crări de fapt neterminate este utilă şi vor simţi în munca fie în privinţa organizării, fie competenţa sa.
tivi, care nu au cunoştinţele ne­ şi La oare s-ia continuat lucrul şi lor rezultatele şi efectele pozi­ a tehnologiei, fie în ambele pri­
tive ale !activităţii multilaterale !a vinţe. La !atelierele noastre s-e !acor­
just. Conducerile întreprinderi­ cesare şi care nu sînt compe­ Nerealizări de norme, în luna ianuarie 1957. normatorilor. Introducerea unor dă uneori norme de timp pen­
lor trebuie să se ocupe îndea­ tenţi să o rezolve. pe de o parte... procedee noi face ca munca să Studierea şi răspîndirea tru lucrări ocazionale, din birou
proape de munca normatorilor, In Uniunea Sovietică cea mai Să alegem cele mai juste devină mai uşoară, mai spor­ cînd lucrarea este terminată, pe
nică. experienţei fruntaşilor
pentru ca aceştia să-şi îndepli­ importantă sarcină a normatori­ La secţia de locomotive, par­ şi mai economice bazia pontajului care este făcut
nească întocmai sarcinile care lor în stabilirea -timpilor de lu­ tida de pompe condusă de tov. In fiecare grupă de norma- în producţie după bunul plac al meseriaşu­
cru este raţionalizarea. In acest loan Homorodean, din cauza procedee de muncă! tori, trebuie să existe un spe­ lui şi semnat (cu ochii închişi)’
le revin. scop întreprinderile bine organi­ numărului mare de muncitori şi cialist care să nu aibă altă sar­ Studiere-a metodelor de muncă de maistru. Pentru asemenea
zate trebuie să aibă două orga­ a slabei organizări a locului de Normatorii, venind în contact cină decît aceea de a studia şi ale fruntaşilor în producţie este lucrări este necesar ca maistrul
Care sînt sarcinile direct cu muncitorii, cu ocazia elabora cele mai juste metode o problemă neglijată şi adesea de resort să anunţe norma-torul,
normării timpului de muncă, îşi de muncă, de a le verifica şi a ocolită. Şi la noi metodele de pentru !a urmări la faţa locului
normatorilor ne şi anume: unul care să se o- muncă, are o realizare a nor­ pot da seama de deosebirile din­ le îmbunătăţi. lucru avansate sînt aplicate
cupe cu planificarea proceselor tre procedeele de muncă bune şi numai principial, însă nu se lucrarea de La început pînă la
Principalele sarcini care re­ tehnologice şi altul cu norma­ mei de 96 la sută în ore şi de rele, scumpe şi economice. Lichidarea locurilor ţine o evidenţă a rezultatelor sfîrşit.
vin normatorilor sînt: activita­ rea timpului de lucru şi raţio­ obţinute. De exemplu metoda
tea de raţionalizare a producţiei; nalizarea, adică cu studierea şi 122 la sută în lei. Ei au posibilitatea să contro­ înguste în producţie Voroşin, aplicată la locurile de Cu ocazia studierii timpilor
controlul locurilor înguste în elaborarea celor mai bune şi leze procedeele de muncă stabi­ muncă, ar schimba complect de muncă va trebui să se acor­
producţie; studierea noilor me­ mai economice metode de muncă. La secţia cazamgerie, partida lite, să le discute cu şeful sec­ Se întîmplă uneori că din ca­ faţa atelierului nostru, însă a- de o atenţie deosebită şi să se
tode de muncă ale fruntaşilor în cutii de foc, condusă de Aurel ţiei, maistrul, proiectantul şi uza unor maşini sau a modului ceastia se !aplică numai la 1 Mai,
producţie şi popularizarea aces­ O altă parte negativă a mun­ Ardean, din cauze organizatori­ chiar cu controlorul de calitate de deservire a unor locuri de 23 August etc- ţină seama de realizările frun­
tora în masa largă a muncitori­ cii de normare, constă în faptul ce şi lipsă de interes din par­ şi după aceea să modifice, dacă muncă, să apară locuri înguste taşilor în producţie şi în conse­
lor, asigurîndu-se totodată con­ că normele cuprinse în registre­ tea şefului de partidă şi a mai­ este cazul, procedeul respeeth Studierea şi popularizarea cinţă să se aprecieze timpii în
diţiile necesare pentru aplicarea le actuale de acord, nu arată în strului Liviu Irinca, şi-a reali­ în înţelegere cu secţia de elabo în producţie, care împiedică în­ metodelor de muncă ale frunta­ mod just.
cea mai mare parte şi procesele zat norma în proporţie de 91 rare a proceselor tehnologice.
lor la sută în ore şi 106 la sută în tr-o anumită măsură îndeplinl- !Vom concretiza cele de mai
Activitatea normatorilor nu lei. De !asemenea, lucrînd ou o Aceste studii trebuie făcute de
oameni de specialitate, bine pre­
este numai tehnică; ea trebuie tehnologice pentru care sînt va­ productivitate scăzută, datorită
labile normele respective. nivelului său tehnico-profesional
astfel.desfăşurată îhcît întreaga scăzut, tov. Francisc Ivacsoni,
activitate a întreprinderii să se De aceea este necesar şi e de rîndelar, realizează norma de
datoria normatorilor ca în ase­
bazeze pe norme tehnice progre­ menea cazuri să studieze pe te­ timp în proporţie de numai 84
sive, corespunzătoare realităţii. la sută în ore şi 112 la sută în
Sarcina normatorilor este de ren procedeele de muncă folosi­ lei.
te de muncitori, în primul rînd
a ajuta organele de planificare,