Page 5 - 1957-04

I
Sfîrşitul lunii martie şi al tri­ zile conduse de tov. Gheorghe
mestrului / a însemnat pentru
colectivul minei Ţebea prilej de
mare bucurie. In abataje, la lu­
crările de deschidere şi pregă­
tire, la lucrările de investiţii,
planul a fost depăşit cu mult
datorită eforturilor depuse de
către muncitorii, tehnicienii şi
inginerii acestui colectiv.
Pe sectoare planul lunar a
fost îndeplinit după cum urmea­
ză: sectorul II condus de ing.
Vasile Neagoie şi-a îndeplinit
planul în proporţie de 120,3 la
sută, iar sectorul I condus de
tehnicianul Cornel Bocănici în
nroporţie de 108,84 la sută.
Prin însemnatele cantităţi de
cărbune date peste plan, frunta­
şe pe exploatare se situează bri­
găzile conduse de minerii Teo­
dor Gherman, Fiorea Mihoc,
Teodor Sim şi Teodor Luca, ale
căror depăşiri sînt cuprinse în­
tre 35— 76 la sută.
La lucrările de deschidere şi
vregâtire s-au evidenţiat brigă­
O nouă subseefie chim ică a intrai
în funcţiune
Nu de mult, siderurgiştii hu-
nedoreni au sărbătorit darea în
exploatare a celei de-a Il-a ba­
terii de cocs din cadrul uzinei
cocsochimice. La cîteva zile du­
pă acest eveniment, mai precis
fa 31 martie ora 9 dimineaţa,
cocsarii au avut bucuria de a
vedea incă un agregat pus în
funcţiune de către constructorii
de fa l.C.S. Hunedoara;
Este vorba de subsecţia sul­
fat de amoniu din cadrul secto­
rului chimic al uzinei cocsachi-
ntice. Proiectele au fost întoc­
mite !a Ghiprococs — Harkov-
U.RS.S. şi adaptate de către
I.P.R.O.M.E.T. Utilajul mai
pretenţios ca, de pilda, cele
două centrifuge, aparatura de
control şi măsurători, elevato­
rul, cîntarul automat, au fost e-
xecutate în Uniunea Sovietică.
Altele, ca de exemplu disociato-
rul, au fost executate în ţară
respectiv la întreprinderea „In­
dependenţa“ din Sibiu.
O problemă care a frămîntat
conducerea secţiei şi cea a
Creşte rezistenţa cocsului
Un obiectiv de seamă în acti­
vitatea cocsarilor din Combina­
tul siderurgic Hunedoara, este
continua îmbunătăţire a calită­
ţii cocsului. Calitatea cocsului
se apreciază după rezistenţa lui.
Cu cît rezistenţa este mai mare
(cu condiţia să treacă de 260),
cu alît cocsul este mai bum.
Axînd întrecerea socialistă în
această direcţie, cocsarii hune-
¦*OOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO<KOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
TINERII D IN L Ă P U Ş N IC ÎN T ÎM P IN Ă
FESTIVALUL C U N O I S U C C E S E
In cadrul acţiuni,lor pe care
tineretul din regiunea noastră
le desfăşoară în întîmpinarea
celui de-a! Vl-lea Festival Mon­
dial al Tineretului si Studenţi­
lor de la Moscova, tinerii din
comuna Lăpuşnic raionul IHa
se străduiesc să se situeze în
primele rînduri.
PE LOTUL FESTIVALULUI
Pe o suprafaţă de 2 ha. tine­
rii din Lăpuşnic, au format
„Lotul Festivalului“. Aici s-au
început lucrările de îngraşare a
terenului în vederea însămînţă-
rii lui cu porumb. Fondul festi­
valului pe care tinerii din Lă­
puşnic vor să-l obţină, nu va fi
realizat numai din valorificarea
producţiei de porumb de pe a-
cest lot. Ei s-au angajat să le-
alizeze suma de 1.500 lei pen­
tru festivalul regional şi 5.000
lei pentru festivalul de la Mos­
cova. In acest scop ei întreprind
şi o serie de alte acţiuni. Ast­
fel, au luat sub patronajul lor
o suprafaţă de 2 ha. grădină de
legume şi zarzavaturi de la gos­
podăria anexă a l.C.S. Hune­
doara, pe care o ' vor lucra şi
întreţine pînă la recoltare, con­
tra cost. In afară de aceasta,
vor efectua şi alte munci în ca­
drul gospodăriei.
Groza şi Andron David, iar la
lucrările de investiţii, brigăzile
conduse de tov. Petru Laza şi
loan Şerban. Depăşirile de plan
obţinute de aceste brigăzi trec
de 25 la sută.
In urma acestor realizări, pre­
cum şi a celor din lunile ante­
rioare, planul trimestrial a fost
depăşit cu 7,56 la sută.
Trebuie remarcat faptul că în
luna martie, un abataj frontal
a lucrat sub forma experimen­
tală după metoda graficului cic­
lic. Brigada condusă de tov. Te­
odor Gherman care a lucrat
după această metodă şi-a. rea­
lizat planul pe martie în pro­
porţie de 136 la sută. De la 1
aprilie s-a hotărît ca toate aba­
tajele să treacă la lucru ciclizat.
Totodată se studiază de către
inginerii Teodor Pag şi Vasile
Neagoie, posibilitatea de a se
introduce la toate lucrările mi­
niere graficul ciclic.
combinatului înainte de darea
U I H U lV -ţiW II-v . ^ ~ ~~ - -
pective, a fost problema cadre­
lor. Fiind prima instalaţie chi­
mică de acest gen din ţară, s-a
înfiinţat o şcoală de calificare,
şcoală urinată şi absolvită în­
deosebi de tineri. Dintre absol­
venţii acestei şcoli au fost le-
c.utati maiştri şi operatori,
printre care merită a fi remar­
caţi, datorită conştiinciozităţii
de care au dat dovadă în însu­
şirea noii profesiuni, tov. Filip
Cristescu, Ilie Fara. Abel Lupu,
I. Rofh, Mihail Bădau şi alţii.
De mare ajutor în ridicarea
şi pornirea corectă a instalaţii­
lor au fost îndrumările specia­
liştilor sovietici.
Rodajul subsecţiei a început
in ziua de 30 martie, iar prime­
le cristale de sulfat de amoniu
au fost produse în noaptea de
1 spre 2 aprilie. Prin intrarea
în funcţiune a acestei subsecţii
chimice, agricultura tării noas­
tre va primi anual, mii de tone
de îngrăşămînt azotos.
doreni iau obţinut în ultimul timp
rezultate îmbucurătoare. In per­
manenţă, această rezistenţă a
trecut de 260. Ultima zi a lunii
martie a adus în această direc­
ţie o realizare deosebită. Cele
trei schimburi de cocsari care
lucrează la cele două baterii, au
reuşit să elaboreze cocs a cărui
rezistenţă trece de 280.
ACŢIUNI DE FOLOS
OBŞTESC
In cadrul muncilor voluntare
efectuate în cursul lunii martie,
tinerii din Lăpuşnic au curăţit
10 ha. păşune din izlazul co­
munei, au văruit 150 pomi fruc­
tiferi din grădina sfatului popu­
lar comunal şi au început să­
patul gropilor pentru plantarea
a 80 de castani în parcul că­
minului cultural. De asemenea,
vor sprijini, prin muncă volun­
tară, lucrările de plantare a
stîlpilor pentru electrificarea
comunei, precum şi alte acţiuni
de folos obstesc.
Nu este neglijată nici munca
culturală şi sportivă. Prin mun­
că voluntară, ei au amenajat un
teren sportiv, iar tinerii care
formează echipa artistică a că­
minului cultural, prezintă aproa­
pe în fiecare duminică progra­
me artistice în fata 'ţăranilor
muncitori din comună sau din
alte sate din raion.
TOT MAI MULŢI TINERl
DEVIN UTEM1ŞTI ŞI
CANDIDAŢI DE PARTID
In ultimele trei luni, 7 tmeri
şi tinere din comună, au fost
i
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I
Descărcarea zgurii la furnalele uzinei „Victoria" din Călan se face în oalele basculante montate pe va­
goane. După descărcare, zgura este tr ansportată rapid la staţia de granu lare, unde în cîteva minute această o-
peraţie este gata.
In clişeu: Aspect din timpul descărcării zgurii în oale. '
Un orăşel de pe marginea
Vulcanul este localitatea pe
care Jiul rominesc o străbate
prin partea de apus despărţind
cu albia lui mina de oraş. Cu
ani în urmă, burghezia exploa­
tatoare şi-a întins tentaculele şi crease un nucleu de oameni ca­
aici să profite de toate bogăţiile re ştiau ce vor şi pentru ce
solului şi subsolului, să stoarcă
cît poate de pe spinarea sute­
lor de nevoiaşi. Aşa a început
Vulcanul să devină localitate
minieră. Pe lingă căsuţele cio­
băneşti din această comună,
s-au ridicat coloniile minerilor.
A avut grijă burghezia ca a-
ceste locuinţe din colonii, să nu
fie prea costisitoare. Le-a făcut
aşa..- ca să aibă omul unde se
adăposti, să nu-l bată vîntul şi
ploaia. Dar cărbune, cărbune să
fi scos minerii cît de mult, să
fi muncit pînă cădeau peste lo­
pată şi tîrnăcop, că patronii mi­
nei tot nu le dădea mai mult
decît aşa, să-şi poată duce viaţa
de pe o zi pe alta. Cînd vreu­
nul nu mai era bun de muncă,
putea să se ducă încotro vedea
cu ochii, că burgheziei nu-i tre­
buiau „neputincioşi”.
Zi de zi, s-au strîns în Vul­
can mulţi oameni, care-şi cău­
tau o bucată de pîine. Comuna
Vulcan ajunsese să adăposteas­
că 6.000— 7.000 de locuitori-
Viaţa grea din mină, i-a unii
pe aceşti oameni, i-a făcut să
năzuiască spre o altă viaţă. La
început murmure, apoi demons­
traţii, luptă. Brădetul şi copa­
cii de la poalele munţilor Dră-
goi, Straja şi Zănoaga, care
înconjoară Vulcanul, sau sâlcile
pletoase de pe marginea Jiului,
erau martorii fără grai ai adu-
primiţi la cererea lor în organi­
zaţia U.T.M., iar alţi 9 tineri
şi-au depus adeziune pentru a
se înscrie în organizaţia U.T.M.
In acelaşi timp, utemiştii Pe-
trişor Căceu, Aurelia Haiduc,
Lucreţia Luncan, Gheorghe Boie
şi Silviu Furdui şi-au depus ce­
reri pentru a fi primiţi candidaţi
de partid. •' /
Toate aceste succese se dato-
resc sprijinului si îndrumărilor
preţioase pe care organizaţia
de partid din comună le acordă
tinerilor, precum şi faptului că
tovarăşele Veturia Moise, se­
cretara organizaţiei U.T.M. din
întovărăşire şi Lucreţia Lun­
can. secretara organizaţiei
U.T.M. din sat, îi mobilizează
pe tineri la desfăşurarea unei
activităţi rodnice.
Este de remarcat activitatea
tinerilor Nicolae Iuga, Florica
Barna, Maria Toderan, Petrişor
Căceu, Marfa Moise, Andronic
Negrilă şi alţii care răspund cu
multă dragoste la chemările or­
ganizaţiei U.T.M.
A. ZABAR1A
Solemnitatea conferirii de ordine
şi medalii ale 1. P. Bulgaria membrilor
delegaţiei guvernamentale şi de partid
a fi. P Romîne şi persoanelor
care însoţesc delegaţia
SOFIA 2 (De la trimişii speciali
„Agerpres").
Marţi la amiază a avut iod la Pre­
zidiul Adunării Populare a Republi­
cii Populare Bulgaria solemnitatea
conferirii de ordine şi medalii ale Re­
publicii Populare Bulgaria, membrilor
delegaţiei guvernamentale şi de partid
a Republicii Populare Romîne şi per­
soanelor care însoţesc delegaţia.
Delegaţia a fost întîmpinaiă de
Gheorghi Damianov, preşedintele Pre­
zidiului Adunării Populare a Republi­
cii Populare Bulgaria, Gh. Culisev,
vicepreşedinte şi M. Mincev, secretar
al Prezidiului Adunării Populare a
Republicii Populare Bulgaria.
La solemnitate au a sistat: Anton
lugov, preşedintele Consiliului de Mi­
niştri, Todor Jivcov, prim secretar al
C.C. al Partidului Comunist Bulgar,
Gh. Traicov, prim-vicepreşedinte ai
Consiliului de Miniştri, C. Lucanov,
ministrul Afacerilor Externe, Dimo Di-
cev, membru al C.C. al Partidului Co­
munist Bulgar, M. Tarabanov şi L.
Anghelov, locţiitori ai ministrului A-
facerilor Externe, Stoian Pavlov, am­
basadorul R.P. Bulgaria la Bucureşti,
I. Ştefanov, directorul protocolului.
Preşedintele Prezidiului Adunării
Populare a Republicii Populare Bul­
garia, Gh. Damianov, a rostit o cu-
vîntare, în care evocînd trainicele le­
gături de prietenie între popoarele ro-
mîn şl bulgar, ca o contribuţie la în­
CU TOATE FORŢELE
LA INSÂMINŢÂRI
nărilor secrete, în care se orga­ Au terminat însătnînţarile din epoca i-a
nizau muncitorii. Burgheziei îi
era tot mai greu să stăpînească Jiului Colectiviştii din Sebeş, au ter­
furia muncitorilor. Nici să satis­ minat zilele trecute însămînţa-
facă cerinţele lor nu-i era la definitiv pretextul burgheziei tul culturilor din epooa I-a.
îndernînă. Şi era vădit pentru cum că în Vulcan n-ar fi căr­ Pe lingă cele 27 ha. însămînţa-
burghezie că aci, în Vulcan, se bune- Atunci s-a redeschis mina.
Vechea comună a pensionarilor, te cu ovăz şi orz, ei au mai în-
a început să prindă viaţă. Spre sămînţat 4 ha. borceag, 2 ha.
luptă. ea se îndreptau sute de oameni floarea-soarelui, 4 ha. sfeclă fu­
din toate colţurile ţării. Şi din rajeră, 4 ha. cartofi şi 3,30 ha.
„Aici, este un grup de „roşii1' primul an de la deschidere, din
spuneau patronii. „Trebuie să-l Vulcan au pornit spre uzinele
nimicim”. ţării, mii de tone de cărbune. Şi
pe măsură ce creştea numărul
Dar toate măsurile barbare pe muncitorilor se mărea şi comu­
care le-au luat, n-au putut stă­ na, ajungînd acum să fie un a-
vili furia muncitorilor. Tot mai devărat oraş al minerilor. J^ocul
multe proteste se ridicau. A- coloniilor a fost luat de blocuri
tunci, ca ultimă măsură, în cu locuinţe confortabile. In ul­
1932, burghezia a închis mina timii ani s-au ridicat aci peste
împrăştiind din localitate pe toţi 3.000 de apartamente şi blocuri După terminarea însămînţărilor
minerii. Pretextul ? Uşor de gă­ întregi destinate tinerilor necă­
sit pentru ei! sătoriţi. Construcţia oraşului
continuă. Acum, Vulcanul adă­
„In Vulcan nu mai este căr­ posteşte peste 17-000 de locui­ Plecâsem în spre sediul gos­
bune !". tori. Pentru ei s-au deschis mai podăriei colective din Obreja şi
multe magazine, 6 şcoli elemen­ mă gîndeam că mă duc degea­
Şi rezultatul: mii de şomeri, ba, fiindcă colectiviştii sînt ple­
tare, un club, o bibliotecă cu caţi cu siguranţă la cîmp. Cînd
care au luat drumul altor mine mii de volume de cărţi, spital, colo, ce să vezi? In curtea se­
din ţară sau din alte ţări. Iar etc. diului erau mai mulţi colecti­
aci, în comuna Vulcan, au fost vişti. Unii măturau, alţii trebă-
îndrumaţi toţi pensionarii Văii. Mina de astăzi, nu mai sea­
Jiului. Atunci a ieşit şi zicala mănă cîtuşi de puţin cu cea de luiau prin remize, prin magazii
ieri. Perforatoarele, ciocanele de sau pe la grajd. De undeva de
poporului: Vulcanul — „comu­ abataj şi craterele au luat locul după un colţ al grajdului, apăru
lîrnâcoapelor şi al troacelor. tov. Ioan Sălcău, brigadierul de
na pensionarilor"• Dar nici pen­ Bravii mineri ca Emerik Csiki, cîmp- L-am întrebat m inat:
Pavel Boyte, Andrei Vizi. Gheor­
sionari n-au vrut să vină prea — Ce faceţi tovarăşe Sălcău?
ghe Ivăşcanu şi toţi ceilalţi, jos Cum de nu sînteti la cîmp as­
mulţi. Aşa că Vulcanul rămăsese in subteran, sfârîmă muntele de tăzi?
cărbune, dînd patriei mii de
părăsit. Doar cîţiva (şi aceea tone — mulţumind prin aceasta — Ce să facem la cîmp ? —
pentru viaţa lor plină ¦de bu­ mă întrebă el. Noi am terminat
puţini la număr), care aveau curii. încă cu cîteva zile în urmă în-
proprietăţi individuale, au ră­ ...Iar Jiul rominesc, duce a-
mas singurii locuitori. Din 1932, cum în valurile lui, purtînd pînă
hăt departe, clocotul muncii li­
pînă prin 1944—1945, Vulcanul
bere, cîntecele de bucurie ale
parcă nici n-a existat. Asta nu­ locuitorilor Vulcanului de azi-
mai din cauza unui pretext R. BUDIN
mincinos al burgheziei. Munci­
torii ştiau că-i minciună. Şi
cînd au ajuns să fie stăpinii
oooOOooo
muncii lor, ai patriei lor, au dez­
Instituirea comisiilor de îmoăciuire
minţit pretextul exploatatorilor.
•A- Piintr-un decret al Prezidiu­
lui Marii Adunări Naţionale se
Au trecut anii. Muncitorii au instituie pe lingă comitetele e-
xeputive ale sfaturilor populare
început să-şi creeze viaţa după comunale, orăşeneşti şi de raion
care au jinduit atîta amar de orăşenesc comisii de împăciui­
vreme. Prin' 1948, au dezminţit
re, oare se vor ocupa de rezol­
varea unor litigii penale mai
mărunte.
Aceste comisii au ca scop să
încerce împăcarea părţilor pen­
tru a nu mai ajunge la instan­
ţele de judecată în cazul unor
anumite infracţiuni care repre­
zintă un pericol social mai re­
dus (injurii, lovituri simple, ca­
lomnie, abuz de încredere etc.)
şi care se anchetează şi se ju­
deca la cererea prealabilă a
părţilor vătămate.
.S-a constatat că în ultimul
timp aproape jumătate din între­
gul volum de cauze penale pe
care le-.au avut de rezolvat or­
ganele de miliţie şi instanţele
judecătoreşti au fost infracţiuni
de acest fel ce dau naştere unor
procese care de cele mai multe
ori se sting prin împăcarea păr-
N0TĂRÎREA UTEMIŞTILOR
Chemarea lansată de către
Comitetul regional U.T.M., pri­
vitoare la organizarea întrece­
rii pentru desemnarea organiza­
ţiei fruntaşe, care va avea drep­
tul să trimită delegat la cel
de-al Vl-lea Festival Mondial, a
stîrnit un deosebit interes. A-
nalizînd această chemare, în
cadrul conferinţei organizaţiei
de bază U.T.M., tinerii de la
U.M. Cugir, au hotărît să par­
ticipe la întrecere. Pentru a-
ceasta, în numele utemiştilor de
la U.M. Cugir, delegaţii ta con­
ferinţă şi-au luat o serie de an­
întreprinderea de exploatare şi prelucrare a pietrei şi marmorei „Bam- gajamente.
potoc“, a fost înzestrată cu utilaje de mare capacitate, care uşurează mun­
ca fizică a muncitorilor. Lucrările de descopertă în carieră se fac cu aju-
! torul excavatoarelor.
j! In clişeu : lucrări de descopertă cu ajutorul excavatorului sovietic „Vo­
ii ronej“.
........ - ............ ............ ¦---------------------------------------- ¦ ¦ — .... -------- ----------------- ---------------------------
tărirea lagărului socialist, a arătat că
Prezidiul Adunării Populare a Repu­
blicii Populare Bulgaria, la propune­
rea guvernului Republicii Populare
Bulgaria, a hotărît să decoreze pe
membrii delegaţiei guvernamentale şi
de partid a Republicii Populare Romî­
ne pentru meritele lor în întărirea
prieteniei frăţeşti romîno-bulgare.
Preşedintele Prezidiului Adunării
Populare a Republicii Populare Bulga­
ria a înmînat apoi tovarăşilor Gh.
Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica ordinul
„Gheorghi Dimitrov“, tovarăşului Petre
Gorilă ordinul „Republica Populară Bul­
garia“ cl. intîia, tovarăşilor L. Răutu,
Gr. Preoteasa, Gh. Gaston Marin ordi­
nul „9 septembrie 1944“, cl. l-a, to­
varăşului Mihai Roşianu ordinul „9
septembrie 1944“ cl. II-a.
De asemenea au fost conferite or­
dine şi medalii persoanelor care în­
soţesc delegaţia.
In numele delegaţiei guvernamen­
tale şi de partid a Republicii Popu­
lare Romîne a luat cuvîntul tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej, care, după
ce a mulţumit în numele membrilor
delegaţiei şi al său personal pentru
înaltele distincţii primite, a arătat că
membrii delegaţiei vor continua şi în
viitor să activeze pentru întărirea
prieteniei romîno-bulgare, pentru în­
tărirea lagărului socialist în frunte cu
Uniunea Sovietică, contribuind astfel
la cauza păcii şl socialismului.
cu diferite legume şi zarzava­
turi.
In afară de aceste lucrări, co­
lectiviştii au mai pregătit în­
treaga suprafaţă de teren ce se
va însămînţa cu porumlb hi­
brid (45 ha.) şi au făcut canale
pentru irigatul culturilor de le­
gume pe suprafaţa de 1 ha.
sămînţările din epoca I-a. Am
arat şi am grăpat şi terenul în
care vom însămînţa culturile din
epoca II-ia. Aşteptăm doar să
vină timpul şi în cîteva zile
vom însămînţa şi porumbul. P î­
nă atunci mai luorăm cile ceva
pe aici pe ia sediu. Iată, am
altoit şi pus la forţat peste
100.000 butaşi de vie. Cînd am
altoit, am lucrat cu rumeguş.
Vîntul a spulberat o parte din
el prin curte şi astăzi l-am mă­
turat. Pînă începe plivitul şi alte
lucrări în cîmp, ne-am gîndit că
este bine să facem grajdurile,
curtea şi sediu! gospodăriei cu­
rate ca oglinda.
ţilor şi prin retragerea plîngerii.
Potrivit decretului, în cazul
unor asemenea infracţiuni, par­
tea vătămată se poate adresa
instanţei de judecată numai
dacă dovedeşte că nu s-a ajuns
ia împăcare în fata comisiilor
de împăciuire sau dacă făptuito­
rul infracţiunii nu-şi respectă o-
bligaţia luată de a repara pagu­
ba pe care a pricinuit-o.
Comisiile de împăciuire se
compun din cîte 2 deputaţi, un
învăţător sau profesor, fiind a-
hitate de către un secretar, şi
avind ca preşedinte pe unul din
deputaţi. Membrii comisiilor şi
secretarii vor fi desemnaţi de
comitetul executiv al sfatului
respectiv.
Instituirea comisiilor de îm­
păciuire va duce la micşorarea
numărului proceselor, va des-
conyestionia organele de mili­
ţie şi instanţele judecătoreşti,
permiţîndu-le să se ocupe cu
descoperirea şi judecarea unor
infracţiuni mai grave.
Printre altele, ei au hotărît
ca în semestrul I să obţină o
depăşire a planului la produc­
ţia globală cu 2 la sută şi să
reducă preţul de cost cu 1 la
sută fiaţă de sarcina planifica­
tă. Prin aplicarea iniţiativei
tinerilor de la uzinele „Progre­
sul“ din Brăila, se vor realiza
economii în valoare de 100.000
lei, iar rebuturile să scadă fată
de coeficientul admis, cu 2 la
sută. De asemenea, calitatea
maşinilor de cusut se va îmbu­
nătăţi, astfel că reclamaţiile de
la beneficiari să fie reduse în
mod considerabil.