Page 2 - 1957-04

Fac?. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 717

........................... t t .-¦> - n Wa i u i i i - i r 'iT ^'-' "Ar a w m w — — a — — — ¦— — — a e— — ^ —— ----------------------------------------------------

C O LE C TIV IŞ T II Sprijin concret întovărăşirilor agricole ,Cu privire la perfecţionarea continuă

şi-au cum părat un tractor în campania de primăvară a organizării conducerii industriei

(Urmare din pag. I-a) miteze la darea de îndrumări şi construcţiilor"
generale. Ei trebuie să ajute
pentru a generaliza experienţa practic întovărăşirile, pentru a
întovărăşirilor fruntaşe în aceas­
aplica cu stricteţe regulile agro- Tezele Raportului prezentat de N. S. HRUŞCIOV
tă direcţie. telfnice, în vederea obţinerii u-
Comitetele raionale de partid
nor producţii sporite la hectar. MOSCOVA 30. (Agerpres) — Zia­ examinare Sovietului Suprem al nomice. sindicale, comscmoliste să
şi comitetele, executive ale sfa­ In această privinţă este demn rele din 30 martie publică un comu­ U.R.S.S. organizeze discutarea problemei per­
turilor populare raionale, au o- de urmat exemplul sfatului
bligaţia să se intereseze mai
mult de întovărăşirile agricole. popular şi al punctului agricol nicat al C.C. al P.C.U.S. şi al Consi­ In conformitate cu această însărci­ fecţionării continue a organizării con­
Ele trebuie să ia măsuri pentru din comuna Dobra, raionul Ilia, liului de Miniştri al U.R.S.S. în care nare, Prezidiul C.C. al P.C.U.S. şi ducerii industriei şi construcţiilor la
a trimite activişti de partid pri­ care ajutînd îndeaproape înto­ se spune că plenara din februarie a Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. vor întreprinderi, şantiere, organizaţii
cepuţi şi ingineri şi tehnicieni vărăşirea din localitate, aceasta C.C. al P.C.U.S., discutînd problema prezenta problema perfecţionării con­
agronomî care să îndrume în­
tovărăşirile, pentru a executa la a reuşit să se situeze printre „perfecţionării continue a organizării tinue a organizării conducerii indus­ ştiinţifice, instituţii, în colhozuri,
timp lucrările şi pentru a-şi
Dorinţa colectiviştilor din Pricaz dea avea un tractor propriu care să-i dezvolta proprietatea obştească. primele pe regiune în campania conducerii industriei şi construcţii­ triei şi construcţiilor la următoarea S.M.T.-uri şi sovhozuri, în ziare şi re­
ajute la transporturi, s-a îndeplinit. Nu de mult, un tractor cu remorcă, a Organizaţiile de bază şi tehni­ de primăvară şi în afară de a- lor“, a însărcinat Prezidiul C.C. al sesiune a Sovietului Suprem al viste, asigurînd participarea activă a
intrat pe poarta gospodăriei. In clişeu: tractoristul Sitnion Adatn — cienii agronomi au datoria de a ceasta, a hotărît să repartizeze U.R.S.S. Raportor în această proble­ maselor muncitoare celor mai largi la
fiul colectivistului loan Adain — conducînd tractorul. ajuta întovărăşirile şi în ce pri­ 2 la sută din întreaga produc­ P.C.U.S. şi Consiliul de Miniştri al discutarea acestei probleme, care are
veşte realizarea planului de pro­ ţie precum şi întreaga produc­ U.R.S.S. să elaboreze propuneri con­ mă a fost numit N.S. Hrusciov. o mare importanţă în ce priveşte re­
> , -i ducţie. crete pentru reorganizarea conducerii In comunicat se spune de aseme­ zolvarea cu succes a sarcinilor cons­
ţie de porumb de pe o suprafa­ industriei şi construcţiilor şi, ţinînd
Nu este suficient ca inginerii ţă de 2 hectare, pentru mărirea seama de marea însemnătate de stat nea că C.C. al P.C.U.S. şi Consiliul de truirii comunismului.
şi tehnicienii agronomi să se li- fondului de bază. a acestei probleme, ‘să o prezinte spre Miniştri al U.R.S.S. cheamă or­
ganizaţiile de partid, sovietice, eco-
Un mare număr de întovără­

şiri agricole din regiune au ho­

C A L E N D A R A G R I C O L ' pe luna aprilie tărît în adunările generale să 'MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transm ite? terelor ce vor fi menţinute, din Con­
însămînteze în comun suprafeţe Ziarele din Moscova au publicat tezele raportului lui N. S. Hruşciov siliul de Miniştri al U.R.S.S. vor face
Lucrări în vie întregime, pomii se stropesc ou soluţii cupro- însemnate de teren, cu culturi „Cu privire la perfecţionarea continuă a organizării conducerii industriei parte preşedintele Comisiei de stat
arsenicale, pen tru combaterea viermilor care de toamnă şi de primăvară, iar şi construcţiilor", care va [i prezentat lo următoarea sesiune a Sovietului pentru planificarea de perspectivă a
Viticultorii vor continua atacă fructele. producţia de pe aceste suprafe­ Suprem al U.R.S.S. economiei naţionale a U.R.S.S., pre­
lucrările de tăiat şi legat ţe să fie contractată cu statul şl
a vijei- de vie, care -a fost Lucrări în cîmp şedintele Comitetului tehnico-ingine­
dezgropată în luna mar­ banii vărsaţi la fondul de bază. C.C. al P.C.U.S. şi Consiliul de Mi­ din însăşi esenţa relaţiilor de pro­ resc şi conducătorii altor comitete de
tie. Tăierile trebuie făcu­ Insămînţatul culturilor Aceste întovărăşiri trebuie a- niştri al U.R.S.S. au hotărît să pu­ ducţie socialiste care se bazează pc stat, şeful Direcţiei Centrale de Sta­
te în mod diferenţiat, în de primăvară începînd mai blice aceste teze petltru ca, prin or­ proprietatea socială asupra mijloacelor tistică şi la propunerea preşedintelui
funcţie de soi, de modul devreme ca de obicei, în jutate să-şi respecte hotărîrile ganizarea unei discuţii pe marginea ide producţie. Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. —
cum au iernat şi au rezis­ primele zile ale lunii a- pe cari le-au luat, iar întovără­ vicepreşedinţii şi şefii secţiilor celor,
tat viţele la ger şi de vi­ prilie se vor -mobiliza toa­ şirile care nu au luat încă ase­ lor la care să participe întregul popor, Proiectata reorganizare a conducerii mai importante ale Comisiei de stat
goarea butucilor. Se adu­ te forţele pentru a se ter­ menea hotărîri, trebuie îndru­ printr-un larg schimb de păreri şl ţî- Industriei şl construcţiilor necesită îm­ pentru planificarea de perspectivă a
nă materialul căzut la tă­ mina însămînţatul cultu­ mate să urmeze exemplul ace­ nîndu-se seama de întreaga experien­ bunătăţirea radicală a muncii Comisiei economiei naţionale a U.R.S.S., care
iat printre rînduri şi după legare se începe sa­ rilor din epoca I-a c a : lora care acordă atenţie dezvol­ ţă existentă să se elaboreze formele pot fi miniştri ai U.R.S.S., aşa după
pa mare, încorporîndu-se cu această ooazie şi grîu de primăvară, orz, tării fondului de bază. cele mai adecvate de conducere a e- de stat penlru planificarea de perspec­ cum s-a procedat şi în cazul Comisiei
bălegar de grajd. Tot acum se încep ,şi lucră­ ovăz, 1-ucernă, trifoi, ma­ conomiei naţionale. tivă a economiei naţionale (Gosplan) de stat pentru planificarea curentă a
rile de plantare -a viţei de vie, pe terenurile zăre, borceag, sfeclă de întovărăşirile măi vechi, care fn aşa fel înclt activitatea sa să economiei naţionale.
pe cane s-au făcut desfundatul şi pichetatul şi zahăr, floarea-soarelui şi altele. Acum este ne­ au cîştigat o experienţă mai bo­ In teze se arată că astăzi în Uni­
se complectează golurile din vii. cesar să se are toate terenurile rămase din gată în lucrarea în comun a pă- unea Sovietică există peste 200.000 de se bazeze pe consiliile economiei na­ Un capitol special al tezelor este
Se procură substanţele necesare pentru stro­ toamnă nearate. Aceasta, pentru motivul că mîntului, trebuie ajutate să in­ întreprinderi industriale de stat şi ţionale ale regiunilor economice admi­ consacrat lărgirii drepturilor Republi­
pitul viţei de vie şi se revizuiesc maşinile de temperaturile ridicate şi vînturile oare bat a- troducă pe scară largă metode nistrative, să unifice şi să coordoneze cilor Unionale şi ridicării rolului lor
stropit; proape zilnic face posibilă evaporarea apei din noi în organizarea muncii, potri­ peste 100.000 de şantiere care sînt si­ munca lor, să supună la timp cele în conducerea economiei.
sol în cantităţi mari. In această lună se sea­ vit cărora retribuirea să nu se tuate în diferite regiuni ale ţării. mai importante probleme spre exami­
Lucrări în grădina de legume mănă cînepa, soia, porumbul, fasolea, sorgul, Faţă de proporţiile actuale ale pro­ nare Consiliului de Miniştri ai Capitolul următor al tezelor este
facă numai după suprafaţa a- ducţiei, formele de conducere existen­ U.R.S.S. şi Comitetului Central al consacrat ridicării rolului organizaţii­
Lucrările pentru menţi­ etc. ^ dusă, ci şi după munca efectuată te în prezent nu corespund cerinţelor P.C.U.S. lor sovietice de partid şi sindicale în
nerea fără buruieni a ară­ Semănăturile de toamnă şl primăvară (pă- sporite ale conducerii concrete şi o- construcţia economică, antrenării şi
turilor de toamnă, se con­ de fiecare întovărăşit. perative a dezvoltării economiei na­ In teze se arată că Comisia de stat mal largi a macelor de oameni ai
tinuă şi în această lună, loasale şi leguminoasele) se plivesc de buruieni. ţionale îngrădesc posibilitatea folo­ pentru planificarea de perspectivă a muncii la conducerea producţiei.
pînă la plantare. In ră­ Culturile de prăşitoare semănate în luna mar­ întovărăşirile agricole repre­ sirii depline a rezervelor existente în economiei naţionale trebuie să fie
sadniţe se fac lucrări de tie se prăşesc, unele dintre ele (floarea soa­ zintă noul în agricultura noas­ sistemul socialist al economiei naţio­ In încheierea tezelor se «pune între
îngrijire a răsadurilor (pli- relui, sfecla) se şi răresc.Tot în această perioadă tră. Acest nou trebuie sprijinit nale. un organ ştiinţific de planificare altele :
vitul buruienilor — şi în se i:au măsuri pentru combaterea insectelor cu grijă, pentru a se dezvolta economică a economiei naţionale.
special al cuscutei — ae­ care au atacat culturile (gîndacul ghebos al Pe baza studierii nevoilor economiei Ritmul înalt al avîntului economiei
risirea răsadniţelor, etc.), -griului, gîndacul bălos al ovăzului şi alte in­ şi pentru a lua locul vechiului. naţionale şi ţinînd scama de realiză­ naţionale a ţării noastre şi creşterea
punîndu-se şi momeli o- secte care atacă lucernierile şi alte culturi) . rile ştiinţei şi tehnicii, Comisia de stat necontenită a bunei stări a poporului
trăviite cu substanţe arsemioale, pentru distru­ O poveste cu In teze se aminteşte că în intere­ pentru planificarea de perspectivă a sînt asigurate prin înfăptuirea consec­
gerea corcpişniţelor şi a şoarecilor. Cu 10—20 Lucrări zootehnice economiei naţionale trebuie să elabo­ ventă de către partid a liniei leniniste
zile înainte de plantarea răsadurilor la locul de­ sul dezvoltării economiei naţionale a reze propuneri pentru dezvoltarea tu­ urmărind dezvoltarea cu precădere a
finitiv, se face repiaatul lor în ghivece nutritive Dat fiind faptul că în- „două săptămîni“ ţării, plenara din februarie a C.C. al turor ramurilor economiei naţionale. industriei grele. Industria uşoară, agri­
sau în aTe răsadniţe. sămînţările din epoca I-a P.C.U.S. a considerat necesar să se cultura, toate ramurile economiei na­
Dacă timpul se menţine călduros, se seamă­ sîn-t aproape terminate, In afară de planurile cincinale Comi­ ţionale a ţării se pot dezvolta cu
nă în cîmp pătlăgelele roşii, fasolea, castra­ pînă la începerea însămîn- In urmă cu cîţiva ani, sătenii treacă la forme de conducere a cons­ sia de stat pentru planificarea de pers­ succes numai pe baza unei Industrii
veţii, pepenii şi se plantează răsadurile de var­ ţănilor di-n epoca IT-a, ţă­ grele puternice, în permanentă creş­
ză şi conopidă de vară. ranii muncitori vor trebui din Hărău şi-au creat un vis trucţiei economice în condiţiile căro­ pectivă a economiei naţionale este tere..
să acorde o atenţie deose­ chemată să elaboreze planurile de
Lucrări în livadă bită îngrijirii păşunilor realizabil, în care credeau şi ra s ă , se îmbine mai deplin conduce­ perspectivă pe perioade mai îndelun­ Numai în condiţiile dezvoltării multi­
şi fîneţalor naturale. Acum gate. laterale şi înalte a ramurilor indus­
!P”v. In primele zile ale lu- este momentul cel mai po­ pentru care s-iau străduit mult. rea concretă şi operativă locală, triei din grupa „A“, adică a industriei
'¦ nii se termină plantatul trivit pentru curăţirea pă­ ţ . " jiîf grele — metalurgia, industria combus­
pomilor, se continuă lucră­ şunilor şi fîneţelor de muşuroaie, cioate, m ără­ S-au hotărît să construiască un cu o strictă respectare a principiului
rile de stropire, curăţire şi cini, etc., pentru îngr ăşa rea şi grăparea lor. In Pe baza acestor planuri trebuie să tibilului, energetica, construcţia de
văruitul trunchi uriiar po­ această lună se va însămînţa porumbul fura­ cămin cultural. Construcţia a în­ planificării centralizate pe scara în­ fie stabilite raporturi juste între di­ maşini, chimia — se creează condiţiile
milor, ou lapte de var (un jer şi de siloz. feritele ramuri ale economiei naţionale necesare pentru dezvoltarea tuturor
kg. de var se stinge cu ceput şi pînă aici toate-s bune. tregii ţări. In conformitate cu acea­ ramurilor industriei uşoare şi agricul­
putină apă şi apoi se sub­ Cu multă atenţie se vor îngriji animalele ti­ şi direcţia în care să se dezvolte di­ turii. Dacă însă nu faci aceasta, dacă
ţiază cu 10—15 litri de a- nere şi în special cele născute de curînd. In Dar de aici încolo.... sta, tezele propun ca centrul de greu­ ferite regiuni economice. te laşi influenţat de o înţelegere gre­
pă), se sapă în jurul po­ hrana acestora va trebui să intre funaje care şită, falsă şi foloseşti fondurile prin­
milor, introdueîndu-se şi conţin multă albumină. Viţeii şi mieii care se Pe la sfatul popular, în 5 ani tate al conducerii operative a indus­ cipale pentru dezvoltarea ramurilor in­
opresc pentru reproducţie, primesc pînă la în­ dustriei din grupa „B", adică a indus­
bălegar de grajd. Pentru a combate efectul ţărcare amestec de tărîţe, uruială de porumb, s-au perindat m a i mulţi preşe­ triei şi construcţiilor să fie transfe­ triei uşoare, poţi obţine aparenţa unui
dăunător al brumelor tîrzii, se fac grămezi de mazăre, sfeclă, morcovi şi fîn de calitate bună. succes, să asiguri doar satUfacerea pe
gunoi în livadă, una la doi pomi, oare se a- dinţi. Şi fiecare, a făcut „cîte rat la organele locale, la întreprinderi un timp scurt a unor necesităţi. Dar
prind la nevoie. Albinele încep culesul în livezi. De aceea se
recomandă ca urdinişul la stup să se deschidă ceva“... Dar de doi ’ani, cămi­ şi şantiere. In acest scop se propune
Atunci cînd florile s-au scuturat aproape în mai mult, pentru a avea posibilitate să iasă
mai uşor. In zilele călduroase se pot controla nul stă absolut în nemişcare. să se treacă de la formele organizato­
familiile.
Aşteaptă şi iar aşteaptă. Sfatul rice de conducere existente în prezent, Elaborarea planurilor trebuie să în­
ceapă în întreprinderi, în unitatea eco­
popular, a lăsat lucrul baltă. prin ministere şi departamente pe ra­ nomică respectivă, în consiliul eco­
Din suplimentarea cu materiale muri de producţie, Ia forme de con­ nomiei naţionale, în Gosplanul republi­
de construcţii făcută de Sfatul ducere noi după principiul teritorial. cii, iar apoi să fie coordonate in
popular regional în decembrie Ca o asemenea formă se recomandă Gosplanul U.R.S.S.
1956, s-a adus doar cărămida şi crearea în regiunile, ţinuturile şi re­
cimentul, iiar cheresteaua ia ră­ publicile cu o industrie suficient de

mas la Runcul Mare, depozitată dezvoltată, a unor consilii ale econo­ Paralel cu activitatea de planificare,

şi dată în custodie unui sătean miei naţionale. Aceasta va corespun­ tezele propun să se încredinţeze Gos-

pe numai „două săptămîni“. Şi de intereselor aplicării mai departe a planului unele funcţiuni care să asi­

iată că cei 10 m.c. de cherestea principiului leninist al centralismului gure aplicarea unei politici centrali­
tot stau cîte două săptămîni, din democratic în domeniul construcţiei zate unice în dezvoltarea celor mai

decembrie 1956 şi pînă acum. economice, principiu care presupune importante ramuri ale industriei, func­
Unitatea de măsură „două săp­ dezvoltarea prin toate mijloacele a ţii îndeplinite în prezent de ministere.

tămîni“ se repetă mereu fără să iniţiativei creatoare a maselor şi a Gosplanul U.R.S.S. trebuie să aibă a- aceasta se va face pe seama submină­

se ştie odată pînă cînd-? organelor locale, centrul avînd rolul numite drepturi pentru rezolvarea o- rii bazelor dezvoltării economiei noas­

Preşedintele sfatului popular conducător. perafivă a problemelor legate de coor­ tre în viitor. Acest lucru nu poate fi
donarea activităţii consiliilor econo­ admis, deoarece ar însemna o abatere
din Hărău, e singurul în mă­ Consiliul economiei naţionale va fl miei naţionale. de ia singura cale justă, cea leninistă,
veriga de bază în conducerea indus­ ar însemna condamnarea economiei
sură să răspundă. Cetăţenii aş­ triei şi construcţiilor, va conduce ne­ In teze se arată că în noile con­
mijlocit întreprinderile şi şantierele diţii existenţa Comisiei de stat pentru
teaptă. PAULA A. BLINDEA

corespondentă în subordine, călăuzindu-se după sar­ planificarea curentă a economiei na­ ţării la stagnare...

A M Â f 1CT G" Institutului de Istorie a Partidului narhiei şi proclamarea Republi­ cinile planului general de stat de dez­ ţionale este nerafională şi trebuie După cum a subliniat cu o nouă
cii Populare Romîne — începutul voltare a economiei naţionale. desfiinţată. forţă Congresul al XX-lea al P.C.U.S.,
/ \ i ^ /IjU E riU lT de pe lingă C.C. al P.M.R. revoluţiei socialiste; realizarea în faţa ţării noastre sfă sarcina de
Consiliile economiei naţionale din In teze se propune crearea pe lingă a ajunge din urmă şi a întrece cele
O O O O O O O O O O O O O O O O O O O r^O O O O C K X X X O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O * unităţii politice, ideologice şi or­ ţinuturi, regiuni şi republici vor fi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. a mai dezvoltate ţări capitaliste în ce
ganizatorice a clasei muncitoa­ învestite cu toate drepturile necesare unui comitet tehnico-ingineresc în lo­ priveşte producţia pe cap de locuitor.
Ar apărut nr. 2, pe lunile mar- ştiinţific, abordează unele aspec- răscoalei ţăranilor din 1907 în re — Congresul I al P.M.R. ; exercitării activităţii economice şi fi­ cul Comitetului de stat pentru teh­ Trebuie să avem în vedere că nici
tie-aprilie, al „Analelor Institu- te interesante ale mişcării, Moldova", Vasile A dăscăliţei şi lupta P.M.R. pentru victoria in nanciare şi vor purta răspunderea de­ nică care există în prezent. Acest co­ aceste ţări nu vor sta pe Ioc, ci că jn
alegerile pentru Marea Adunare plină pentru îndeplinirea planurilor mitet este chemat să ajute Comisia de anumite condiţii vor merge înainte.
tulul de istorie a partidului", In articolul „Mişcarea muncl- Janeta Benditer prezintă 13 do­ Naţională din martie 1948 — stat pentru planificarea de perspec­ Pentru a întrece cele mai dezvoltate
toreascâ şi 1907 (Extras din lu­ cumente descoperite la Arhive­ adoptarea primei Constituţii a de producţie şi pentru rezultatele e- tivă a economiei naţionale şi consiliile ţări capitaliste în ce priveşte produc­
Ca şi în numărul precedent, crarea acad. Mihail Roller R.P.R. ; actul revoluţionar al na­ conomice ale activităţii întreprinderi­ economiei naţionale, să stabilească ni­ ţia pe cap de locuitor este, prin ur­
şi în numărul de faţă al „Ana­ „Despre mişcarea muncitorească le Statului din laşi, care cu­ ţionalizării principalelor mijloa­ lor în subordine. In teze se arată că velul tehnico-ştiinţific la care trebuie mare, necesar să se asigure o justă
lelor", un spaţiu amplu este prind date şi aprecieri intere­ ce de producţie (11 iunie 1948); munca principală de conducere a în­ planificată dezvoltarea ramurilor eco­
consacrat materialelor legate de din Romînia", voi. II. 1900-1910, treprinderilor şi şantierelor trebuie nomiei naţionale, ţinîndu-se seama
răscoala din 1907, al cărei semi­ sante privitoare la evenimentele politica partidului de industria­ concentrată în combinatele, trusturile totodată de cele mai noi realizări ale
centenar este aniversat în în­ publicată în anii 1938 — 1939 petrecute în primăvara anului şi celelalte unităţi economice subor­
în gazeta muncitorilor romîni
treaga ţară. 1907 în satele ţării noastre. lizare socialistă a ţării şi de donate consiliilor economiei naţiona­ ştiinţei şi tehnicii. proporţie a investiţiilor capitale în
din Detroit Michigan „Deştep­ le, organizate după principiul ramuri­ Se relevă că este raţională menţi­ grupa „A" şi în grupa „B“, să se asi­
In nr. 2 al revistei „Analele", tarea"), autorul analizează mo­ La rubrica „Studii şi refera­ transformare socialistă a agri­ lor de producţie. Consiliile economiei gure un ritm mai rapid de dezvoltare
sub titlul „Răscoala din 1907 şi dul cum a privit mişcarea mun­ te", continuîndu-şe publicarea culturii — refacerea economiei naţionale înfăptuiesc atît planificarea nerea Comitetului de Stat de pe lingă a industriei grele...
acţiunile muncitoreşti", sînt pu­ citorească acest eveniment, ati­ studiului „Din istoricul formării naţionale — planurile de stat pe Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. pen­
blicate amintirile unor vechi ac­ şi dezvoltării clasei muncitoare anii 1949 şi 1950 şi lupta
tivişti ai mişcării muncitoreşti, tudinea adoptată şi soluţiile da­ din Romînia" de N. N. Constan­
in care aceştia arată sprijinul te. Autorul prezintă diferite tinescu, în numărul de faţă al P.M.R. pentru apărarea purită­ de perspectivă cit şi planificarea cu­ tru problemele construcţiilor, existent Linia care urmăreşte dezvoltarea
acordat ţăranilor răsculaţi de puncte de vedere ce s-au mani­ revistei „Analele" se prezintă
festat în sînul mişcării munci­ „Unele aspecte ale răspîndirii ţii rîndurilor sale, pentru întări­ rentă a muncii în industrie şi cons­ istăzi, în legătură cu necesitatea cu precădere a industriei grele va
către clasa muncitoare — chiar
dacă acest sprijin a fost neor­ toreşti cu privire la răscoalele muncii salariate în Ţara Romî- rea legăturilor sale cu masele. trucţii. rezolvării unei serii de probleme ge­ permite de asemenea să se asigure
ganizat şi a avut de înfruntat ţărăneşti: condamnarea lor de neascâ şi Moldova după revolu­
împotrivirea unor conducători către conducerea oficială oportu­ ţia de la 1848 pînă la reforma Interesante materiale aduc de In teze se subliniază că consiliile nerale ale construcţiilor şi proiectări înzestrarea economiei naţionale cu
oportunişti ai mişcării muncito­ nistă din mişcarea muncitoreas­ agrară din 1864". Pe baza u- asemenea celelalte rubrici ale economiei naţionale trebuie să-şi or­ pe scara întregii ţări. tehnica înaintată, va permite men­
reşti, precum şi sălbatica teroa­ că şi poziţia de apărare şi spri­ „Analelor". ganizeze munca pe baza participării ţinerea la înălţime a capacităţii de
re dezlănţuită de autorităţi îm­ jinire a răscoalelor adoptată de nei bogate documentări, autorul largi a oamenilor muncii Ia conduce­ Tezele subliniază că reorganizarea apărare a U.R.S.S. lată de ce duş­
potriva mişcării muncitoreşti. ajunge la concluzia că domina­ In cadrul rubricii „Comuni­ rea industriei şi construcţiilor. conducerii industriei şi construcţiilor manii Uniunii Sovietice şi-au îndrep­
grupul în fruntea căruia se af­ ţia relaţiilor feudale de la mij­ cări şi note ştiinţifice" mai este trebuie să îmbunătăţească cu mult fo­ tat întotdeauna şi îşi îndreaptă efor­
Amintiri cu privire la spriji­ lau M. Gh. Bujor, I. C. Frimu, locul veacului al XlX-lea consti­ publicat articolul: „Aspecte pri­ Consiliile de miniştri ale republici­ losirea resurselor materiale şi finan­ turile spre discreditarea acestei mari
nul acordat de clasa munci­ Al. Constantinescu şi alţii. tuia o piedică enormă în proce­ lor autonome, precum şi sovietele de ciare ale statului, să ridice rentabili­ idei leniniste care constituie linia ge­
vind participarea batalionului de ţinut şi regionale de deputaţi al oa­ tatea întreprinderilor să sporească nerală a Partidului Comunist al Uni­
toare, ţărănimii răsculate sem­ Bogata activitate ştiinţifică în sul formării clasei muncitorilor voluntari, în frunte cu uteciştii, menilor muncii vor asculta rapoartele acumulările interne ale producţiei, să unii Sovietice.
nează în acest număr M. Gh. legătură cu cercetarea cauzelor salariaţi ca şi în general în ca­ preşedinţilor consiliilor economiei na­ înlăture cheltuielile şi pierderile ne-
Bujor, Janeta Maltus-Safir, Is- şi desfăşurării răscoalei din lea dezvoltării capitalismului în la războiul antihitlerist (23 Au­ ţionale din regiunile economice admi­ productive existente în prezent şi prin Partidul nostru a fost, este şi va fi
trate lonescu, Dumitru Rouă, 1907, prilejuită de împlinirea li­ gust 1944 — 9 mai 1945)", de nistrative respective şi, în felul acesta, aceasta să folosească mai complect re­ pentru calea leninistă de dezvoltare
ţara noastră şi că, în consecin­ V. Bîrză.. vor participa la conducerea pe terito­ zervele industriei. socialistă, verificată prin experienţa
Vasile Anagnoste, Vasile Grăj- nei jumătăţi de veac de la a- ţă se punea problema înlătură­ riul lor a dezvoltării industriei şi cons­ îndelungată a Uniunii Sovietice, a
deanu, Constantin Mănescu şi rii acestei piedici. Un alt articol, publicat în a- trucţiilor, vor influenţa activ mersul In teze se relevă necesitatea modi­
alţii. cest eveniment de mare însem­ ceeaşi rubrică, semnat de L.
nătate din istoria poporului nos­ La rubrica „Lecţii şi Consul­
In studiul intitulat: „Izbuc­ taţii" este publicată lecţia „Par­ Eşanu, se ocupă de unele mate­
nirea şi desfăşurarea răscoalei tru, a dus la descoperirea unor tidul Muncitoresc Romîn — con­ riale în legătură cu greva de la
ţăranilor din 1907 în Moldova" importante documente inedite C.F.R. — Paşcani din 7 — 12
care aduc preţioase contribuţii ducătorul poporului muncitor în iunie (25 — 30 mai — stil
(fragment dintr-o lucrare în lupta pentru construirea socia­
curs de pregătire), aspirantul în la cunoaşterea cit mai temeini­ vechi) 1918. îndeplinirii planului economiei naţio­ ficării componenţei Consiliului de Mi­ marii Chine, a tuturor ţărilor de de­
ştiinţe istorice Damian Ilurezea- că a evenimentului. lismului (1948 — 1950)". Lec­ nale. niştri al U.R.S.S. Se propune să se in­ mocraţie populară.
ţia tratează următoarele eveni­ In cadrul rubricii „Documen­ troducă în componenţa Consiliului de
nu, pe baza unui bogat aparat In revista „Analele" nr. 2 sub mente şi momente importante te" de V.A. Varga şi M. Francisc In teze se subliniază necesitatea Miniştri al U.R.S.S. preşedinţii Consi­ Numai această cale ne duce spre
titlu l: „Unele documente pri­ sînt prezentate documente pri­ conducerii planificate centralizate a liilor de Minişlri ale Republicilor Uni­ ţelul scump — construirea societăţii
vind izbucnirea şi desfăşurarea ale perioadei: înlăturarea mo­
vind unele lupte greviste din

Transilvania in 1906. economiei naţionale, ceea ce decurge onale. In afara conuvcătorilor rninis- comuniste.