Page 3 - 1957-04
P. 3
Nr. 717 UKUNIux, SOCIALISMULUI
VB?5TF5 D E (P A R T ID IN EDITURA DE STAT, PENTRU H ?V* y $ -!k ’ g l v.ÍlW m 3-yp War !riKSlttfnSp Pz%. 3
LITERATURA POLITICA
Mai multă atenţia învăţămlntului Producea de elemente prefabricate Se înfrumuseţează centrul
de partid la mina Petrila a apărui:
poate fi îmbunâfajita feroviar Simeria
PROBLEME INTERNAŢIO
NALE (RĂSPUNSURI LA Centrul feroviar Simeria se
înfrumuseţează tot mai mult.
Una din sarcinile importante ÎNTREBĂRILE CITITORILOR) Cine trece prin Valea Jiului ţine elemente prefabricate ; folo- se fac pentru transporturile au Astfel, în anul 1956, s-au cons
ale organizaţiilor de bază este sindu-se rezervele locale, s-au to şi manipulare. truit şi dat în folosinţă 34 de
organizarea şi conducerea învă la neasigurarea calităţii lecţii (Nr. 1) îşi poate da seama că aici s-au produs blocuri de steril înlocui apartamente pentru ceferişti, 14
ţământului de partid. învăţă lor în cercuri. toare de cărămidă, corpuri de Producţia de elemente prefa locuinţe individuale şi s-a a-
mântul de partid constituie for Din cuprins: înfăptuit în ultimii ani mari lu umplutură pentru planşee, etc. bricate necesită o bună condu menajat o piaţă.
ma principială de ridicarea ni Din lipsa de control a comi crări pentru bunul trai al mun Cu timpul însă, în cadrul trus cere tehnică. Are nevoie de oa-
velului politic şi ideologic al tetului de partid s-a ajuns şi — Forţele unite ale păcii în citorilor mineri. Privirile îţi tului au fost înfiinţate unităţi drje, de ingineri şi tehnicieni cu Simerienii au primit cu mul
membrilor şi candidaţilor de la situaţia oa cercurile să nu trec cu mult forţele războiului. sînt atrase în fiecare localitate mari producătoare de elemente o temeinică pregătire, oare să tă bucurie vestea că, în acest
partid. Cu cit nivelul de conş meargă conform programului. prefabricate. Ele au fost dotate asigure ..perfecţionarea continuă an se vor construi 30 de locuin
tiinţă, de educare marxist leni Astfel cercul condus de tovară — Ce urmăreşte „Doctrina din bazinul carbonifer al ţării, cu maşini şi instalaţii de înaltă a procesului de producţie. Din ţe noi, iar numărul locuinţelor
nistă a comuniştilor este mai ri şul Nicolae Pătruţ este la lec Eisenhower ?“. tehnicitate care să asigure o păcate însă numai la atelierul individuale şi a străzilor ce se
dicat, ou atît există mai multă ţia VUI-a, în timp ce cercul de zecile de blocuri muncito mare productivitate a muncii. de la Bărbăteni, există un in vor pava, vor întrece cu mult
garanţie că rezolvarea tuturor condus de tov. Dumitru Istrate Astăzi atelierele de prefabricate giner ; în oaaa ce priveşte maiş pe cele din anul treout.
problemelor se va înfăptui cu s:e găseşte la lecţia Xll-a, De — Ce este oapitalismul popu- I reşti, în cea mai mare parte produc 187 tipuri de elemente trii, aceştia sînt în număr foar
succes. aici se desprinde limpede fap Iar ? date în folosinţă, altele încă în La construcţiile de locuinţe cca te mic. Conducerea Trustului 7 C. IONESCU
tul că munca propagandiştilor 60 la sută din lucrări sînt exe construcţii Petroşani, nu s-ia
Numai un om bine pregătit nu este controlată şi îndruma — Cine este pentru "şi cine construcţie. Statul democrat- cutate din elementele pnefabri preocupat de asigurarea cadre Un nou cămin cultural
din punct de vedere politic poa tă de către comitetul de partid. cate. De asemenea, au fost cons lor necesare de ingineri şi teh
te să fie un luptător de avan este împotriva dezarmării ? popular a investit fonduri pen truite blocuri întregi din pa nicieni şi nici de ridioarea cali In satul Strei — Plopi s-ia
gardă, conştient pentru cauza Birourile organizaţiilor de nouri mari prefabricate, aceasta ficării muncitorilor care lucrea construit, din sumele încasate
socialismului. Toomai de aceea bază, nu controlează nioi felul tru construirea celor peste 3.700 constituind o treaptă superioa ză la maşini, pentru a le putea prin lautoimpunere, un cămin
partidul nostru pune un accent cum membrii de partid parti ră a industrializării construcţii mînui cu pricepere şi a le între cultural, care se va inaugura
deosebit pe educarea marxist-le- cipă la învăţământ şi cum se apartamente şi numeroase alte lor. Şantierul a devenit astfel o ţine în bune condiţiuni. Astfel, în curînd.
ninistă a membrilor săi. pregătesc pentru convorbiri. A- construcţii social-culturale în unitate de montaj a elementelor se face că în luna ianuarie la
ceasta face ca ei să vină nepre valoare de 850.000.000 lei. produse industrial. atelierul de la Bărbăteni, pro Noul cămin are o sală de fes
Acolo unde organizaţiile de gătiţi la şedinţe şi să nu ia ductivitatea muncii planificată, tivităţi, o sală pentru repetiţii
partid se preocupă de învăţă parte la dezbaterea problemelor. Sarcina executării acestor lu Trecerea la industrializarea a fost îndeplinită numai în pro şi o sală pentru bibliotecă. Cele
mântul politic, de calitatea lui, lucrărilor de construcţii, trebuie porţie de 77 la sută, iar în fe 3.500 ore de muncă voluntară,
acolo unde birourile organiza Nefiind traşi la răspundere crări a revenit Trustului de cons să ducă la reducerea continuă bruarie de 96 la sută ; la ate au fost realizate de Ioan Me-
ţiilor de bază fnag la răspun anumiţi membri de partid din trucţii nr. 7 Petroşani. Colec a preţului de cost al acestora. lierul din Petroşani în ianua dreia, Ionel Cimponeru, Remus
dere pe acei membri de partid tre oare unii cu munci de răs Lucrurile nu s-au întîmplat însă rie productivitatea muncii plani Miclea, Ioan Bonta, Constantin
care neglijează îndatorirea sta pundere, oa de pildă tov. Zol- tivul acestui trust a căutat în aşa. Faţă de anul 1950, preţul ficată a fost realizată în pro Popescu, Elisabeta Tătulescu,
tutară de a studia teoria mar- tan Pop, secretarul organiza permanenţă să-şi îmbunătăţeas de cost al unui apartament în porţie de 85 la sută, iar în fe Liviu Moraru, Ioan Niculescu şi
xist-lenlnistă, învăţămîntul de ţiei de bază nr. 2, Grigore Siler, Valea Jiului, a fost anul trecut bruarie de 80 la sută. alţii.
partid se desfăşoară în bune Geza Gheorghi, Adalbert Ka- că activitatea, să construiască cu mult mai mare.
oondiţiuni. lath, Ioan Nichita şi alţii, to De multe ori, comenzile de V. GOCHEGI
locuinţe pentru mineri mai ra Unul din factorii prinoi- piese prefabricate nu sînt făcute
Există însă şi organizaţii de pali oare au dus la creşterea la timp, astfel că pregătirea pro Şi-a îndeplinit planul
partid oare nu acordă atenţia pid şi de,bună oalitate. De a- preţului de cost este şi produc ducţiei se face în fugă. Pînă la
cuvenită învăţământului, lăsîn- ceea, studiind experienţa sovie ţia nejudicioasă de elementele 25 martie, atelierele nu iau pri de colectare la legume
du-l să se desfăşoare de la sine tică şi a ţărilor de democraţie prefabricate, organizarea slabă mit comenzi pe sortimentele care
ceea ce face oa frecvenţa să fie a producţiei în atelierele de urmează să le producă în tri Colectivul de lucrători de la
scăzută, iar calitatea lecţiilor şi populară, în domeniul construc prefabricate. Astfel, s-a ajuns ca mestrul II, ci numai sarcinile O.C.L. Aprozar Hunedoara, a
seminariflor să lase de dorit. ţiilor, a trecut, cu cîţiva ani în preţul de cost al elementelor globale de plan, în m.c. Aoeas- îndeplinit planul de colectări la
prefabricate să fie mult prea ri tă practică îngreunează proce produse de legume şi zarzava
In organizaţiile de bază de urmă, la folosirea pe scară lar dicat întrecînd cu mult soluţiile sul de producţie, duce la ridi turi în procent de 105 la sută,
la mina Petrila, de pildă, des gă a elementelor prefabricate. „clasice“. Executarea zidurilor carea preţului de cost al pie contractând 23 ba. teren peste
făşurarea învăţămîntului de la subsol, parter şi etaje din că selor. plan, ceea ce va fiace aa produc
partid lasă mult de dorit. Aici La început s-au executat pu- rămidă, costa în 1950 cu cca. ţia să crească cu 78 de tone de
nu există o suficientă preocu 55 la sută mai puţin decît a- Calitatea unor piese prefabri legume şi zarzavaturi.
pare din partea comitetului de varăşi cu munci de răspundere cum, cînd cărămida a fost în oate lasă încă de dorit. Finisa
partid şi ia birourilor organiza locuită cu blocuri de beton şi jele nu corespund cerinţelor, u Printre centrele de achiziţii
ţiilor de bază faţă de această Unnu participă cu regularitate la j proiect de automatizare de steril. Executarea planşeelor nele prefabricate sînt prost di fruntaşe pe regiune, se numără
problemă. Lipsurile ce există la uitat din fîşii de beton armat, prefa mensionate, altele au fisuri centrele de la Alba Iuliia, Sebeş
mina Petrila în buna desfăşu învăţămîntul de. partid. Aşa se bricate, costă mai mult decît Toate acestea duc la scumpirea şi Simeria şi achizitorii Aurel
rare a învăţămîntului de partid, explică şi faptul că ta majori înainte cînd se foloseau piese construcţiilor, crează greutăţi Chirică, Mihiai Mihiali, Ioan
se datoresc mai multor cauze. tatea cercurilor, frecvenţa este de lemn, grinzi şi umplutură în munca de montare pe şantier, Buiurn, Ioan Tichel, Constantin
extrem de scăzută. De pildă la de alicărie. Brînzan, Ion Constantinascu şi
Trebuie spus că însăşi orga Una din cele mai mari greu alţii.
nizarea învăţămîntului de par ultima şedinţă a cercului con Condiţiile de lucru la gurile cţionării automatizării. Automa încă de la începutul introdu tăţi pe oare o întâmpină colec
tid nu s-a făcut destul de te dus de N. Zaharie a fost o frec de încărcare a furnalelor ve tizarea înlătură pierderile de cerii acestora, cînd au fost crea tivele din atelierele de prefabri GH. MARINOVICI
meinic, neţinîmdu-se cont la for venţă de numai 20 la sută, iar chi de la Combinatul siderurgic gaz de furnal care încă mai te atelierele de prefabricate, ca cate din Valea Jiului, este şi
marea cercurilor şi cursurilor de la oercul condus de tov. Musoa din Hunedoara, nu sînt tocmai sînt şi evită greşelile care au baze principale de producţie, numărului mare de tipuri de ele „Fruntaş în munca
Francisc, din 30 de cursanţi au loc frecvent din cauză că încăr de mare capacitate, nu s-a mente pe oare trebuie să le exe
anumite probleme de care de fost prezenţi numai 3 tovarăşi. uşoare. carea şi urmărirea încărcării se ţinut seama de sursele de cute. Conducerea trustului n-a în cooperaţia de consum“
pinde în mare măsură buna face de către om. materii prime — în special pie insistat în suficientă măsură ca
desfăşurare a învăţămîntului. Deşi învăţămîntul de partid Pentru a se uşura munca de triş, balast, etc. Atelierul oare a Ministerul .să ia măsuri pentru De curînd, tânărului Gavrilă
Astfel s-au creat cercuri ou un se desfăşoară nesatisfăcător, co încărcare şi control a încărcării Lucrările pregătitoare în ate fost creat la Bărbăteni, cel mai tipizarea elementelor prefabri Mohooa, gestionar la coopera--
număr prea mare de cursanţi mitetul de partid n-a îndrumat furnalelor, s-a lansat mai de liere au început încă din ulti mare din Valea Jiului, se apro cate, astfel, ca în loc de 187 ti tiva „Sălăşeana“, -din Sălaşul
sau cercuri la oare se vorbea organizaţiile de bază să anali mult de către furnalişti tema vizionează cu materie primă toc puri să se ajungă la numai cî Superior, raionul Haţeg, i s-a
limba romînă şi unde o bună zeze cauzele acestor lipsuri şi să automatizării încărcării furna mele luni ale anului trecut. S-au mai de la balastiera din Bretea teva zeci. Pregătirile pentru fie înmîniat insigna de „Fruntaş în
parte din cursanţi cunoşteau ia măsuri de îndreptare. Cu lelor vechi. Inginerii Victor No- executat unele piese, s-a început Strei. De la'balastieră pînă la care tip de element prefabricat muncă în cooperaţia de con
mai bine limba maghiară. E toate că există unele cercuri în vinschi şi Iosif Jeskeli au în construirea unei cabine de co gară, transportul se face, pe o necesită cheltuieli suplimentare sum“. Insigna i-a fost conferi
drept, că mai tîrziu s-au luat care se duce o activitate bună ceput munca de concepţie încă mandă şi... atît. Azi, lucrările distanţă de 3 km., cu mijloace şi totodată duce la scăderea tă de către Centrocoop şi C.C.
măsuri de a împărţi aceste cer din luna ianuarie 1956. Cu a- stagnează şi vina o poartă a- auto, apoi cu trenul pînă la Lu- productivităţii muncii, deoarece al Sindicatului muncitorilor din
curi în două categorii: cu pre peni, iar de acolo încă 5 km. nu se pot !executa serii mari de cooperaţie, pentru că în cei 6
dare în limba romînă şi cu pre în ce priveşte calitatea învăţă jutorul serviciului studii şi pro tît conducerea combinatului cît cu mijloace auto pînă la Băr piese. ani de muncă în cooperaţie, s-ia
dare în limba maghiară. Aceas băteni. Totodată sînt necesare evidenţiat în întrecerea socialis
ta s-a făcut însă cu mare întâr mîntului de partid, experienţa iectări din combinat şi sub coor şi cea a secţiei furnale. Recenta plenară a C.C. al tă 'şi în îndeplinirea planului.
ziere ceea ce a dus la o desfă 3 încărcări şi descărcări. A- P.M.R. pune în faţa construc Tovarăşul Mohooa pe lîngă că
şurare slabă a activităţii aces aceasta n-a fost împărtăşită şi donarea directorului Alexandru Conducerea combinatului, o- torilor de locuinţe sarcini deo a respectat regulile comerţului,
tor cercuri. altor cercuri, prin organizarea cupată cu alte probleme, se pa ceastă irosire de muncă şi de sebite, care privesc în mare mă a antrenat şi alţi cooperatori în
de consfătuiri cu propagandiştii Mircea, în luna noembrie a ace re că a uitat de automatizare. sură şi colectivele din ateliere întrecerea pentru cea mai bună
In unele cercuri calitatea în în acest scop. Principala vină luiaşi an, proiectele au fost Şi n-ar fi tocmai multe de făcut. mijloace de transport face ca le de prefabricate. Prin buna deservire a cumpărătorilor şi a
văţămîntului nu este la nivelul pentru această stare de lucruri terminate. Un grafic de lucrări cu atelie organizare a producţiei, înlătu- luat parte la toate ieşirile pe te
cerut. Propagandişti ca tova o poartă comitetul de partid al rele, cîteva repartiţii de materia preţul de cost pe m.c. de mate rînd lipsurile, folosind mai bine ren atît pentru realizarea planu
răşii Ştefan Siko, Dumitru Is- minei şi în special tov. Alexan Avantajele automatizării sînt maşinile şi instalaţiile, aoeste lui de achiziţii, cît şi pentru
tnate, Francisc Muscă şi alţii, dru Frunză, care a primit sar bine cunoscute şi raportate la le şi fondurile băneşti rie primă să fie aproape dublu. colective pot veni în sprijinul mărirea fondului lor social.
lipsesc adesea de la semimariile cina de a răspunde de buna des furnalele vechi din Hunedoara Conducerea secţiei furnale constructorilor dîndu-le prefabri
făşurare a învăţământului de ar rezulta în primul rând o uşu Dacă atelierul ar fi dotat cu o cate ieftine şi de bună oalitate. A. NASTASE
de pregătire ce se ţin la cabi partid în aadrul comitetului. rare considerabilă a muncii la vechi are şi ea partea ei de vi
gîtul furnalelor. Pe lîngă fap nă, prin aceea că nu presează linie de garaj şi s-ar face o li R. GHEORGHIU
netul de partid, lucru ce duce La mina Petrila a sosit tim tul că personalul ar fi redus, asupra executanţilor şi că nu in
pul să se lichideze cît mai ur deci o creştere a productivităţii sistă pe lîngă conducerea com nie de garaj şi la carieră, s-ar
gent lipsurile din învăţămîntul muncii, prin centralizarea sis binatului în scopul urgentării
de partid. Pentru aceasta comi temului de încărcai e a furnale înlătura cheltuielile enorme oare
lor într-un singur punct de co lucrărilor.
mandă, omul ar fi ferit de acţiu Pe de altă parte, se ridică
întrebarea dacă înşişi proiectan
tetul de partid trebuie să treacă nea nesănătoasă a gazelor de ţii au făcut ceva în acest scop.
la luarea de măsuri concrete furnal. Oare ei n-ar voi să vadă mate
în vederea bunei desfăşurări a Prin automatizare, s-ar Insti rializat rodul gîndirii lor înde
învăţămîntului de partid. tui o riguroasă corectitudine în lungi. Un cuvînt de spus în a-
Există toate condiţiile pentru încărcarea furnalelor din punct oeastă problemă l-ar avea şi
de vedere al succesiunii încăr
îmbunătăţirea învăţămîntului de cării materialelor şi al respec conducerea comitetului de între
partid deoarece comitetul de tării reţetei de încărcare, ope
partid dispune de propagandişti raţiunea de încărcare efectnîndu prindere, că doar prin automa
buni, conştiincioşi, membri în tizare se îmbunătăţesc condiţii
birourile organizaţiilor de bază, se conform unui program sta le de lucru ale furnaliştilor.
bine pregătiţi, oare pot şi tre bilit de maistrul de la încărcare.
buie să fie mobilizaţi în ve E o situaţie oarecum ciudată.
derea înlăturării lipsurilor exis In cazul automatizării, opera Există toate posibilităţile pentru
tente în scopul ridicării învă ţiunile de încărcare se succed ca lucrarea să fie dusă la bun
ţământului de partid la nivelul automat, fără intervenţia omu sfîrşit, şi totuşi, ea stagnează, e
lui, el avînd doar rolul de a uitată. De ce ? Pînă cînd ? Fur-
cuvenit. urmări semnalizările tabloului naliştii de la gurile de încărca
de comandă şi de a controla re a furnalelor vechi cer şi aş
P. UNGUR după acestea corectitudinea fun teaptă automatizarea.
A. JURCA
Tratativele anglo-americane ziarul francez „Le Monde“ scria: CARE PE CARE blemele economice, politice şi ce şi nu va deţine nici odată
din Bermude au încheiat săptă- „Poziţia grea în care se află militare europene şi nu numai armament atomic“.
v mîna trecută seria de convorbiri MacMillan pe toate planurile ziare britanice au încercat să-l diţiile în care Franţa şi Anglia — ---------------J europene, cuvântul hotărîtor îl
ajunge pentru a sublinia carac prezinte ca un succes al Angliei, în special dispar de pe scena vor rosti monopoliştii din Ruhr, Toate acestea merg mînă în
bipartite dintre conducătorii Sta terul nerealist al declaraţiei sa are multiple aspecte negative şi internaţională ca mari puteri pa acţionează acum ca o mare cercurile financiare de la Kre- mînă cu rapida refacere a for
telor Unite şi cei ai Angliei, le, potrivit căreia pleacă în Ber penibile pentru guvernul acestei coloniale, „răspunderea genera forţă în primul rînd economică ditbank din Frankfurt şi de la ţei economice a monopolurilor
Franţei şi Germaniei occidentale mude pentru a face ca „ma ţări. Un comentator american, lă“ trecînd acum asupra Sta şi politică şi foarte curînd mili Banca de reconstrucţie, mono vest-germane, refacere care pri
pe rînd. Ele au fixat într-o lu rea alianţă“ anglo-americană să Donovan, explica în „New York telor Unite. Cu multă lucidita tară, Germania occidentală. Iar poliştii şi financiarii care după vită în perspectiva posibilităţilor
mină necruţătoare cadrul în ca devină din nou baza principală Herald Tribune“: „Deşi hotă- te scria Lipmann că era colo monopolurile vest-germane îşi război s-au refăcut rapid cu a- oferite pe piaţa comună şi
a păcii în lume...“. Acest lim rîrea Statelor Unite de a se a- nialismului vechi s-a încheiat redeschid în grabă drumul spre jutorul binevoitor al aliaţilor. Euratom, nu mai lasă nici o în
re cele trei ţări vest-europene se baj, spune ,,Le monde“ nu miai' lătura comitetului militar (al vechile lor pieţe, din Orientul doială asupra rolului dominant
situează faţă de S.U.A., parte pactului de la Bagdad) a fost fără nici o îndoială, rămînînd mijlociu, spre inima Africii, Faptul acesta a devenit şi pe care fără îndoială aceste mo
nerul lor mai puternic, de de corespunde acum... Anglia şi-a anunţată la conferinţa din Ber spre sursele încă nebănuite de mai vădit zilele trecute cînd nopoluri îl vor deţine în Europa
parte cel mai puternic actualmen pierdut şi independenţa şi mă mude, ea nu a constituit rezul doar problema momentului în bogăţii ale Saharei, spre Ame s-au semnat la Roma tratatele occidentală. In raport cu situa
reţia... Ca şi Franţa, Anglia are tatul tratativelor dintre preşe care el va dispare definitiv. An rica Latină. O simplă statistică pieţii comune şi Euratomului. Nu ţia economică din celelalte ţări
te din lumea occidentală, precum cu Statele Unite şi interese co dintele Eisenhower şi premierul glia şi Franţa trebuie să predea asupra schimburilor comerciale o dată s-a spus că aceste insti vest-europene unele cifre asupra
mune şi interese divergente, dar britanic MacMillan. Donovan a- grabnic, fireşte în numele „soli şi a investiţiilor arată fără a fi tuţii supranaţionale care ur dezvoltării industriale a Germa
şi poziţiile pe care ele se află aceste două ţări nu mai dispun rată în continuare că Richards, darităţii“ şi „răspunderii“ occi nevoie de nici un alt comentar mează să includă şase ţări niei occidentale sînt foarte grăi
una faţă de alta. De fapt, la pentru a-şi impune punctul de trimisul personal al preşedinte dentale — locul lor noului co dezvoltarea rapidă a capitalului vest-europene vor constitui baza toare. Potrivit datelor oficiale,
rezultatul tratativelor cu ameri vedere de nici un alt mijloc de- lui, care face actualmente turul lonialism — cel american forţa vest-german. - economică a blocului militar încă din 1955 producţia side
canii, pentru întregirea tablou cît puterea de convingere...“. ţărilor membre ale pactului de şi influenţa britanică în Orien al N.A.T.O., asigurîndu-i sur rurgică a Germaniei occidentale
lui pe care-1 prezintă actuala si „După cum s-a văzut, puterea la Bagdad, ducea deja cu sine tul mijlociu, scria Joseph Al Cine a urmărit cu atenţie sele de aprovizionare şi de înar era a treia din lume. plasîndu-
tuaţie în Europa occidentală, de convingere a reprezentanţilor acum trei săptămîni instrucţiuni sop. Ele trebuie să fie înlocuite tonul în care au fost redactate mare, în special cu armament se net în urma celei din Statele
trebuie adăugate şi implicaţiile celor două guverne nu a influ le de a comunica membrilor de forţa şi influenţa america comunicatele publicate după în atomic. Dar unul din aspectele Unite şi U.R.S.S., dar luînd-o cu
semnării tratatelor pieţii comu enţat cu nici o iotă politica gu pactului hotărîrea Statelor Uni nă, dacă vrem să mai salvăm cheierea tratativelor de la Was cele mai îngrijorătoare ale ac mult înaintea Franţei şi Angliei.
ne şi Eunatomului şi o serie de vernului american. In fapt, sub te. Ea decurge în mod logic, po cevia din catastrofă. (Este,vor hington şi Bermude a fost izbit tualei evoluţii din Europa occi Faţă de Franţa, de exemplu,
trivit precizărilor purtătorului de căldura şi cordialitatea în dentală este afirmarea făţişă că care este unul din membrii Uni
alte fapte şi evenimente care frazele sforăitoare despre „re ba desigur despre „catastrofa“ care se sublinia „deplina uni Republica Federală Germană va unii cărbunelui şi oţelului şi al
par toate a fi scoase dintr-un facerea marii alianţe“, guvernul de cuvînt al Casei Albe, din în care piere sistemul colonialist tate de vederi“ între Dulles şi putea pe viitor să producă ar
glosar de exemple, menite să rezoluţia congresului cu privire ca atare, fie el vechi sau nou). Brentano „în toate problemele mament atomic şi să-şi înzes proiectatei pieţe europene co
confirme teza leninistă despre francez şi cel britanic urmăreau la Orientul mijlociu, cunoscută Alsop notează cu satisfacţie fap discutate“ în contrast cu tonul treze trupele cu acest gen de mune, Germania occidentala
dezvoltarea inegală a capitalis în primul rînd cointeresarea Sta în mod curent sub numele de tul că conducătorii politicii bri rece şi rezervat aproape cu os armament. De altfel, după de produce cu 2,5 ori mai mult căr
mului în diferite ţări în epoca telor Unite în politica lor faţă doctrina Eisenhower, cunoscută tanice „s-au declarat acum de tentaţie în care au fost redac claraţiile oficiale făcute în acest
imperialistă. de Orientul mijlociu şi apropiat. acord să încredinţeze americani tate comunicatele franco-ameri- sens chiar de cancelarul Ade- bune, de 2 ori mai mult oţel,
In schimb guvernul american tot atît de curent ca doctrina de lor apărarea intereselor lor în can şi anglo-american. Că Ger nauer şi de generalul Norstadt, de două ori mai multă electri
Pentru ori ce cititor atent al a folosit aceste tratative pentru înlocuire a colonialismului bri Orientul mijlociu“. mania occidentală esté princi corespondentul din Bonn al zia citate, de două ori mai multe
comunicatelor care au încheiat a mai face încă o mişcare de tanic din Orientul mijlociu cu palul pilon al politicii america rului „New York Herald Tribu vase comerciale şi de trei ori
tratativele pe care Mollet şi, înaintare pe sumbrul tablou pe De fapt, aceştia nu sînt sin ne în Europa şi că guvernanţii ne“ susţinea recent că „contrar mai multe produse chimice. In
cîteva săptămîni mai tîrziu, care' se joacă contradictoriile in noul colonialism american, mai gurii care se grăbesc să preia americani încearcă să se slu părerii răspîndite în general, dustria de automobile din Ger
MacMillan le-au dus cu condu terese imperialiste. In comuni viguros, bogat în dolari şi cu moştenirea colonială şi în gene jească de ea cel mai bine pen tratatele din 1954 pentru re- mania occidentală ocupă acum
cătorii guvernului american, es catul franco-american nu se po meiode noi de aservire mai nu ral tot ce se poate prelua din tru a o consolida şi adapta la îmarmiarea Germaniei occiden primul loc din Europa continen
te izbitor faptul că tonul şi re meneşte, de exemplu, decît în anţate, mai ocolite, cu atît mai punctul de vedere al intereselor toate împrejurările blocului mi tală şi al treilea din lume. In
zultatele acestor tratative con termeni cît se poate de vagi perfide şi mai periculoase. capitaliste, de la cele două pu litar nord Atlantic, nu mai este tale nu interzic complect Ger dicele producţiei industriale a
sfinţesc poziţia de sateliţi ai despre problema Algeriei şi O- teri europene care, din cauza de mult un secret pentru ^ni Germaniei occidentale a crescut
Statelor Unite în care se află rientului mijlociu — de interes Cunoscuţi ziarişti americani orbirii unor guverne ce sub di meni. In acelaşi timp însă Ger maniei occidentale de a produce în perioada 1950—1955 cu 90 la
cele două guverne vest-europe vital pentru guvernul francez şi ca Lipmann, Alsop şi alţii mai ferite apartenenţe politice duc a- mania occidentală se apropie cu sută faţă de 40 la sută cu cît a
în care nu a obţinut nimic, iar puţin cunoscuţi examinează a- ceeaşi politică conservatoare, se paşi din ce în ce mai renezi de arme atomice“. Mai este încă crescut cel al producţiei indus
ne, reduse pur şi simplu la si la conferinţa din Bermude. Sta zbat acum în uriaşe dificultăţi momentul în care în te pro
tuaţia de a accepta hotărîri ale tele Unite i-au anunţat pe inter cum pe larg în coloanele mari politice şi economice. In Euro- vie în memoria tuturor argu triale franceze. Volumul comer
locutorii lor britanici că sînt de ţului exterior al Germaniei oc
Statelor Unite. Dificultăţile in acord să adere la comitetul mi lor gazele de peste ocean, con mentaţia susţinătorilor acestor cidentale depăşeşte net pe cel al
terne prin care aceste două ţări litar al pactului de la Bagdad.
trec, mai ales prin criza Suezu- acorduri care în acea perioadă (Continuare In pag. 4-a)
lui, agravează încă mai mult Faptul în sine, pe care unele
raporturile de. subordonare faţă jonglau cu asigurările că „Ger
de Statele Unite. Comentînd tra
tativele anglo-americane din mania occidentală nu va produ
Bermude. în ajunul începerii lor,
