Page 4 - 1957-04
P. 4
Pa». 4 - rr, DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 717
i=Äs
D E P E S T E H O T A R E izm
Mesajul adresat de N. A. B U LG A N IN N. Â. Bulganin şi N. S. Hruşciov Conferinţa de presă
vor vizita Finlanda
primului ministru al Danemarcei a preşedintelui NASSER
HELSINKI 30 (Agerpres)’. — Sovietului Suprem al U.R.S.S.,
MOSCOVA (Agerpres). Tass aţia, fireşte, s-ar înrăutăţi şi măsurile necesare pentru înlă TASS transmite : La Helsinki care au fost invitaţi de guvernui NEW YORK 1 (Agerpres). te ziare cer făţiş guvernului
turarea primejdiei războiului. s-a anunţat oficial că N. A. Bul- finlandez să viziteze Finlanda, Toate ziarele publică la loc de S.U.A. să intensifice presiuni
anunţă : Ziarele din Moscova mai mult dacă în privinţa Da Poporul sovietic care înfăptuieş ganin, preşedintele Consiliului vor sosi la 6 iunie în această frunte ştiri din Cairo despre le exercitate asupra Egiptului
nemarcei ar fi fost înfăptuite te un măreţ program al con de Miniştri al U.R.S.S., şi N. S. ţară într-o vizită oficială de a- conferinţa de presă a preşedin pentru a-1 sili pe acesta a se
publică mesajul adresat de N. planurile de plasare a unităţilor strucţiei paşnice în ţara sa, do Hruşciov, membru al Prezidiului proximativ o săptămînă. telui Nasser, la care au asistat supune dictatului american.
A. Bulgărim, preşedintele Con americane de destinaţie specia 30 de redactori şi corespondenţi
siliului de Miniştri al U.R.S.S., lă, echipate cu arma atomică. reşte mai mult decît orice ca Descoperirea unor spioni americani. In cadrul conferin Astfel, ziarul „New York He
lui H. C. Hansen, primul mi lui, ca şi popoarelor altor ţări, ţei de presă, preşedintele Nas- rald Tribune“ scrie că de S.U.A,-
nistru al Danemarcei. Bulganin declară că Dane să-i fie asigurată posibilitatea în R. Cehoslovaca ser a declarat că „S.U.A, vor să depinde „să ia asupra sa con
marca, permiţînd să fie atrasă de a-şi consacra întreaga sa ne distrugă, în -timp ce Uniu ducerea în problema creării atît
Reamintind de întîlnirea de în pregătirile militare ale unor energie exclusiv în scopuri con PRAGA 30 (Agerpres) .Ceteka serviciu în străinătate, mai ales nea Sovietică doreşte să ne a- în O.N.U. cît şi în afara aces
anul trecut cu conducătorii da state îşi asumă un risc extrem structive. transm ite: Organele securităţii în Austria, aceste persoane au jute“. tei organizaţii — a unui întreg
nezi, şeful guvernului sovietic, de grav şi nejustificat. Guver de stat din R. Cehoslovacă au fost recrutate de agenţi ai ser sistem de presiuni, morale şi e-
scrie despre încercările puteri Bulganin arată în continuare descoperit recent un grup de viciilor de spionaj american şi Corespondentul din Cairo al conomice“ în -această „regiune
lor N.A.T.O. de a complica si nul sovietic nu şi-iar îndeplini că guvernul U.R.S.S. şi poporul foşti funcţionari ai companiei francez. Unii dintre ei obişnuiau ziarului „Daily News“ anunţă neliniştită“ — după cum se ex
tuaţia internaţională şi de a îm sovietic urează din toată inima „Wagons Lits-Cook“ din Praga, să se întîlnească în apartamen că Nasser a declarat de -aseme primă ziarul.
pinge popoarele pe o cale care datoria faţă de popoarele Uniu poporului danez o viaţă paşni care desfăşurau activitate de tul unui agent american — fost nea următoarele: „puteţi fi si
duce la creşterea primejdiei nii Sovietice dacă, ca răspuns că, fericită şi prosperitate. Pu guri că nu ne vor intimida nici Intr-un artiool redacţional
unui nou război. El a menţionat la agresiune, nu ar lua măsuri ţine ţări se pot bizui în dezvol spionaj împotriva R. Cehoslova funcţionar de poliţie la Praga —
cursa înarmărilor fără prece tarea relaţiilor lor pe tradiţii Rudolf Bautz, la Salzburg, Ha- ameninţările, nici presiunile. „New York Times“ -ameninţă de-
dent prin proporţiile ei şi con imediate pentru a da lovitura ni multiseculare atît de trainice ce, au fost arestaţi: Frantisek genauerplatz, nr. 4. Ei se întîl- asemenea Egiptul cu „m ăsu rii
de prietenie ca Danemarca şi neau cu alţi agenţi ai serviciilor Noi nu vom capitula... Vrem să
tinua propagandă de război. micitoare agresorului şi întregii Rusia. Oamenii sovietici cunosc Skerik, din Praga, Jan Haas din de spionaj francez şi american Intr-un articol publicat de
sale reţele de puncte de sprijin şi acordă o înaltă preţuire po Ujezd-Nad-Lesy, Vladimir Velich în vagoanele de dormit care întreţinem relaţii de prietenie ziarul „New York Journal A-
Dacă vom privi lucrurile în şi baze, create în vederea unui porului danez iubitor de pace, merioan“ corespondentul de pe
mod obiectiv, declară N. A. ca un popor al unei înalte cul din Praga şi complicii lor. cu S.U.A., dar nu sub presiu
Bulganin, trebuie să recunoaş atac împotriva U.R.S.S. Forţa turi, popor a cărui contribuţie lîngă O.N.U. al agenţiei Inter
tem că aceste pregătiri militare distrugătoare a armei moderne n e “ ...
sînt periculoase nu numai pen este de aşa natură încît pen
tru ţările împotriva cărora sînt
tru ţări cu un teritoriu de pro
porţiile Danemarcei, în cazul
izbucnirii unui război atomic,
îndreptate ci şi, într-o măsură acordarea de baze unor state lia dezvoltarea ştiinţei şi artei In timpul călătoriilor lor de staţionau la gara din Salzburg. După cum anunţă corespon naţional News Service amenin
mai mică pentru participanţii străine ar echivala cu o sinu -------------------- oooOOooo-------------------- dentul agenţiei International ţă că forţele armate extraordi
la aceste pregătiri, mai ales cidere. mondiale sînt cunoscute tuturor News Service Nasser a cali nare ale O.N.U. vor rămîne în
pentru acele ţări cărora li s-a ca şi succesele sale remarcabi Succesele m inerilor unguri în cinstea ficat drept o „insultă la adresa Egipt cel puţin 4 sau 5 ani“.
acordat rolul de cap de pod şi In mesaj se spune în conti le în domeniul dezvoltării eco aniversării eliberării fării de sub jugul fascist Egiptului“, hotărîrea S.U.A. pri
bază avansată pentru agresiu nuare că teritoriul Danemarcei nomice a tării sale. vitoare la barajul de la Assuan Corespondentul ziarului „New
ne cum este, de pildă, cazul cu interesează pe conducătorii blo BUDAPESTA 31 (Agerpres) cu 5 zile înainte de termen. şi a spus că „atunci cî-nd ne-a York Times“, Hamilton, urmă
statele europene membre ale cului Atlanticului de Nord mai In Uniunea Sovietică se a TASS anunţă : Minerii unguri Pînă la sfîrşitul lunii ei vor ameninţat foametea, S.U.A. au rind făţiş acelaşi scop de a in
N.A.T.O. In lumina acestor pre ales pentru poziţia ei, care cordă o mare importanţă dez întîmpină cea de-a 12-ia aniver da economiei naţionale cel pu refuzat să ne livreze petrol şi timida Egiptul, -atribuie forţelor
gătiri militare ale blocului A- ar permite comandamentului voltării legăturilor cu Danemar sare a eliberării ţării de sub ţin un sfert de milion de tone grîu, în timp ce ruşii sînt gata armate ale O.N.U. funcţiuni pe
N.A.T.O. să controleze intrarea ca. Lntîlnirea care a avut loc ocupaţia fascistă prin succese combustibil. Deosebit de bine au să ne livreze alimente, medica care nu le-au primit de la ni
tlanticului de Nord, poziţiia Da şi ieşirea din Marea Baltică. în muncă. Organizînd schim muncit minerii din bazinul mente şi alte mărfuri“. meni. El susţine că prezenţa a-
anul trecut între conducătorii buri de onoare la 28 martie, cestor forţe în Egipt trebuie fo
nemarcei nu poate să nu atragă Danemarca ar putea căuta re guvernului sovietic şi ai guver minerii au extras 70.000 tone transdanubian central. In mar Poziţia Egiptului c-are-şi apă losită pentru reglementarea pro
zolvarea problemei securităţii miiui Danemarcei au deschis cărbune, ceea ce reprezintă 90 ră drepturile suverane şi inde blemei Canalului de Suez în
atenţia guvernului sovietic. ei de pildă în domeniul garan noi perspective pentru extinde la sută din extracţia medie zil tie extracţia de cărbune a fost pendenţa a stîmit nemulţumi spiritul pretenţiilor S.U.A. şi nu
rea colaborării dintre popoare nică de cărbune în septembrie rea ziarelor americane. Mai mul ale Egiptului.
Bulganin subliniază că o ţiilor internaţionale care să-i le celor două ţări. anul trecut. Minerii unguri au aici numai cu 2 la sută mai
terminat planul pe luna martie
parte uriaşă a teritoriului da- asigure independenţa şi integri In încheiere şeful guvernului mică în comparaţie cu perioada
sovietic scrie:
nez-Groenlanda, a fost de mult tatea teritorială chiar înainte ca dinainte de octombrie 1956.
Ori cît de îmbucurătoare sînt
transformată într-o bază milita în Europa să fi fost creat un
ră a Statelor Unite şi a ajuns sistem eficace de securitate co
de fapt înafara controlului Da lectivă.
nemarcei. Partea europeană a Bulganin îşi exprimă speran progresele în lărgirea legături ---------- o q o -----------
teritoriului Danemarcei este a- ţa că guvernul Danemarcei va lor sovieto-daneze, totuşi, după Alegerile din india \ Prietenia sovicto-ungară este indestructibilă
coperită cu o reţea de aerodro acorda atenţia cuvenită propu
muri militare şi baze militare nerilor Uniunii Sovietice cu pri părerea noastră, posibilităţile de DELHI 30 (Agerpres). După Numeroase au fost faptele şi e- fice acordat ţării vecine în perioa subliniat că comerţul dintre U.R.S.S.
maritime, construite în baza vire la securitatea colectivă în dezvoltare a acestor legături nu venimentele petrecute în ultima vre da sîngeroaselor evenimente din oc şi R. P. Ungară se efectuează în
planurilor comandamentului Europa şi la rîndul ei va aduce sînt folosite nici pe departe în cum anunţă agenţia „France me care au dovedit lumii întregi tombrie—noiembrie 1956, a permis prezent, ca şi în trecut, pe baza
N.A.T.O. La bazele militare şi o contribuţie la găsirea solu întregime. Nu încape îndoială că Press“ în alegerile gonerale pen forţa de monolit a lagărului socia poporului ungar să evite o catas preţurilor de pe piaţa mondială.
în cadrul forţelor armate a.le ţiilor concrete, acceptabile tru Camera Inferioară a parla lismului. Printre acestea, un loc im trofă şi să-şi menţină libertatea şi
Danemarcei se află instructori în condiţiile întăririi încrederii mentului indian, partidul Con portant îl ocupă recenta vizită fă independenţa. Participarea trupelor In ultimul timp, cercurile agre
americani şi englezi. pentru toate părţile interesate. şi colaborării între ţările noas gresul Naţional Indian a obţinut cută în Uniunea Sovietică de că sovietice la zdrobirea rebelilor fas sive occidentale, nu fac un secret
Popoarele nu ar ierta guver tre se poate obţine dezvoltarea 54 milioane de voturi (46,5 la tre o delegaţie guvernamentală şi cişti a constituit un act de înaltă din planurile lor de pregătire a
In aceste condiţii nu pot e- continuă a legăturilor comer sută) din voturile exprimate faţă de partid a R. P. Ungare. solidaritate proletară. In afară de a- unui nou război împotriva popoa
xista garanţii că forţele armate nelor lor, declară Bulganin, da ciale şi culturale reciproc avan de 47.450.000 de voturi (45 la ceastay Uniunea Sovietică a acordat relor libere şi, în primul rînd, îm
că acestea în faţa consecinţelor tajoase, precum şi a schimbu sută din voturile exprimate), Vizita delegaţiei ungare şi trata un imens ajutor material economiei potriva statelor socialiste. In acest
străine, la semnalul comanda îngrozitoare pe care un nou răz lui experienţei ştiinţifice şi teh cît a obţinut în alegeri tivele care au avut loc între gu Ungariei pentru restabilirea acesteia scop se face totul pentru întărirea
mentului N.A.T.O., nu vor ocu boi le poate aduce, în special nice acumulate în ţările noastre. le generale din 1952. Partidul vernul Uniunii Sovietice şi guver după distrugerile ce au avut loc. blocului agresiv N.A.T.O., se creea
pa în cîteva ore bazele militare maselor largi de oameni ai mun După părerea noastră acest lu Comunist Indian a obţinut în nul R. P. Ungare, s-au desfăşurat Cu ajutorul frăţesc acordat de toa ză baze militare şi aerodromuri în
construite în Danemarca. Situ cii, nu vor întreprinde toate cru ar fi de mare folos pentru 1957 mai mult decît dublul vo într-o atmosferă de prietenie cu a- te ţările socialiste, R.P. Ungară a jurul lagărului socialist, se înar
popoarele U.R.S.S. şi Dane turilor obţinute în alegerile din devărat frăţească. Părţile au căzut vindecat rănile grele lăsate de con mează Febril Germania occidentală.
Demonstraţie de protest la Paris marcei. 1952, trecînd de la 5.300.000 de de acord în cursul tratativelor că trarevoluţie şi în prezent economia Toate aceste acţiuni cer din partea
voturi la 11.448.000 de voturi. între ele există o deplină înţelegere ţării se consolidează continuu cu tuturor ţărilor socialiste vigilenţă
reciprocă asupra tuturor probleme fiecare zi. sporită şi, în caz de nevoie, riposta
PARIS 1 (Agerpres). La 30 tea Comitetului Naţional de Delegaţia guvernamentală şi de partid lor fundamentale ale dezvoltării re cuvenită. Ţinînd seama de aceasta,
martie ta mormîntul eroului ne luptă împotriva rasismului şi a R. P. Ungare s-a înapoiat ia Budapesta laţiilor sovietc-ungare, precum şi In cadrul tratativelor sovieto- guvernele sovietic şi ungar declară
cunoscut din Paris a avut loc antisemitismului, din partea în aprecierea situaţiei internaţionale. ungare ce au avut loc la Moscova că sînt hotărîte să sprijine şi să
o demonstraţie de protest împo- Federaţiei muncitorilor cons BUDAPESTA 31 (Agerpres). meni ai muncii din capitala Un între !?0—28 martie 1957, Uniunea întărească şi pe mai departe Tra
trivia numirii fostului general tructori afiliaţi la C.G.T. şi din La 31 martie s-a înapoiat 1-a gariei. In prezent, cînd forţele reacţiunii Sovietică a dat dovadă încă odată tatul de la Varşovia, la care par
hitlerist Speidel înfr-un post de partea altor organizaţii. Budapesta, venind din Uniunea imperialiste fac eforturi disperate de înaltul său spirit internaţiona ticipă şi ţara noastră, menit să
comandă în N.A.T.O. La de Sovietică, delegaţia guverna Janos Kadar, primit cu căl pentru a reînvia politica războiului list. Un imens ajutor material va fie o apărare de nădejde împotri
monstraţie au participat nume Apoi a avut loc un miting la mentală şi de partid a Republic dură de asistenţă, -a rostit o rece, deplina identitate de păreri primi în viitor R.P. Ungară din par va oricăror uneltiri ale cercurilor
roşi parizieni şi locuitori ai su oare au luat parte generalul cii Populare Ungare condusă amplă cuvîntare consacrată re exprimată în comunicatele date pu tea Uniunii Sovietice. Vor spori agresive ale statelor imperialiste.
burbiilor capitalei franceze. Malleret -— Joinville, senatorii de Janos Kadar, preşedintele gu zultatelor tratativelor ungaro- blicităţii după încheierea tratativelor considerabil livrările de materii pri
Hamon şi Debu Bridel, Rosse sovietice de la Moscova. Cuvîn- sovieto-ungare, nu poate să nu me, semifabricate, utilaje, precum Opinia publică din ţara noastră,
La mormînt au fost depuse Guerim, deputată în Adunarea vernului revoluţionar muncito tarea lui Janos Kadar a fost bucure pe orice om cinstit, iubitor şi alte mărfuri necesare economiei acordă cea mai mare atenţie şi
coroane din partea Consiliului Naţională, reprezentanţi ai vie subliniată în repetate rînduri de naţionale a R. P. Ungare şi satis preţuire rezultatelor tratativelor din
Municipal din Saint Denis, din ţii publice şi politice, şi foşti resc ţărănesc ungar şi preşedin aplauze furtunoase şi ovaţii în de pace care vede în prietenia in facerii nevoilor populaţiei. Numai a- tre delegaţiile guvernamentale şi de
partea foştilor deportaţi şi vic deţinuţi în lagăre de concen cinstea Uniunii Sovietice şi a nul acesta Uniunea Sovietică va partid ale Uniunii Sovietice şi
time ale nazismului, din par- trare. tele Comitetului Central al Par prieteniei ungaro-sovietice, în destructibilă sovieto-ungară o pavă livra Ungariei mărfuri în valoare Ungare, văzînd în aceste rezultate
cinstea partidului şi guvernului unitatea deplină care leagă toate
tidului Muncitoresc SocialistUn- Republicii Populare Ungare. ză de nădejde a păcii şi securităţii totală de 1.010.000.000 ruble între ţările lagărului socialist. Nicicînd
gar. Pe aeroport delegaţia a marea familie a ţărilor socialiste nu
în Europa şi în întreaga lume. care sute de mii de tone cereale,
fost întîmpinată de mii de oa
Ajutorul frăţesc al Uniunii Sovie-
(Urmare din pag. 3-a) CARE PE CARE naţionale asigură ciştiguri mult minereu de fier, laminate de oţel, a fost atît de puternică şi de uni
sporite pentru grupările capita fontă, cocs, cărbune, etc. tă. Orice încercare a cercurilor im
Franţei. Faţă de Anglia, Ger perialiste agresive de a crea dezbi
mania occidentală se află acum liste mai puternice. în schimb Colaborarea economică sovieto- nări şi neînţelegeri între ţările so
într-o poziţie de superioritate nu contribuie cu nimic la îm ungară se va dezvolta, ca şl pînă cialiste se va lovi de forţa de neîn
bunătăţirea nivelului material acum, pe baza principiilor egalită vins a lagărului socialismului for
netă în ce priveşte comerţul ex al maselor. ţii, avantajului reciproc şi Intr-aju mat din peste 900.000.000 oameni.
terior. Ziarul „Manchester Gu Această prosperitate a capita bilitatea acumulării de către nă monopolurile franceze să Actuala situaţie din Europa torării. Delegaţiile la tratative au C. MACOVEI
ardian“ publică recent cu mare lului vest-german este desigur monopolurile vest-germane a u- occidentală, crearea pieţei co
îngrijorare unele cifre care, du îngrijorătoare pentru cercurile nor mari rezerve de aur şi va sprijine proiectele pieţei comu
pă cum spune acest ziar, „ar conducătoare britanice cînd o lută în băncile ţărilor vest-eu- mune şi Euratomului arată că \.
trebui să constituie un avertis compară cu situaţia de cronic ropene respective pentru a-şi u- ne şi Euratomul. Dar cea mai
ment salutar pentru industria deficit în care se află Anglia şura astfel înlăturarea concu conducătorii ţărilor vest-europe-
britanică în ce priveşte ritmul faţă de zona dolarului — renţilor indezirabili din aceste sumară analiză a raportului de
expansiunii economice germa deficitul a ajuns acum la 41 mi ţări. Statele Unite au salutat ne păşesc din nou pe vechea
ne“. In februarie a.c., scrie zia lioane lire sterline în medie lu propunerea lui Schlicker. Reali forţe arală clar căreia dintre
rul, exporturile germane s-au nar — cu rezervele ei de aur zarea numeroaselor planuri si cale a blocurilor şi grupărilor EE
ridicat la 2.714 milioane mărci şi dolari în permanenţă în scă proiecte elaborate de cercurile grupările capitaliste îi rezervă închise de tot felul. In anumite
şi surplusul faţă de import era dere, după cum îngrijorătoare monopoliste vest-germane vor fi
de 297 milioane mărci. Ex este comparaţia cu Franţa, ale mult uşurate prin crearea pieţei viitorul succesul în această lup privinţe ca, de exemplu, aceea a
porturile erau cu 670 milioa cărei finanţe sînt în dezechilibru europene comune în care Ger ostilităţii faţă de ţările socia
ne mărci (33 la sută) peste cele crescînd. Această situaţie a fă mania occidentală, ca ţară cu tă de interese, din care învinşii SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
ale aceleaşi luni a anului tre cut posibil faptul de necrezut ca cea mai mare populaţie şi cu e-
cut. In cursul anului 1956 ex la 12 ani după sfîrşitul războiu conomia cea mai puternică şi sînt întotdeauna în realitate liste şi faţă de mişcarea socia MIERCURI 3 APRILIE 1957
porturile vest-germane au atins lui capitaliştii vest-germani să dinamică din Europa occidenta
valoarea de 31.000 milioane se ofere să finanţeze un soi de lă, va ocupa fără îndoială lo doar popoarele. , listă şi muncitorească din
mărci, fiind cu 3.000 milioane nou plan Marshall pentru Eu cul preponderent. Pentru mono
mărci peste importuri. Faţă de ropa propunînd să exporte din polurile vest-germane crearea Nu este locul aici să anali ţăriie respective, aceea ia îniar- DEVA : U raganul; ALBA 1ULIA : LONEA: Hoţul cenuşiu; ORAŞTIE:
ţările membre ale uniunii euro R.F.G. un capital în valoare de rnării etc., conducătorii aces Ei au fost primii ; APOLDU DE SUS : Saltanat; PETROŞANI: Mama i
pene de plăţi, Germania occi- 4,2 miliarde mărci pentru inves pieţei comune, chiar sub o for zăm în ce măsură dezvoltarea tor ţări sînt de acord între ei. In zori de zi; BARU MARE: Ma SEBEŞ : Mi-e sete ; TEIUŞ : Voci de
Dar nici un fel de bloc, sau xim Minciună; BRAD : Cazul frun primăvară; ZLATNA: La marginea
denlală a avut în 1956 un sur tiţii în economia ţărilor vest- mă limitată, înseamnă practic inegală a diverselor puteri ca alianţă, formulă supranaţională, oraşului; S1MERIA : Doi acri de pă-
plus de 5.134 milioane mărci,
iar deficitul în dolari a fost a- europene dezechilibrate şi defi reîmpărţirea în favoarea lor a pitaliste din Europa occidentală
coperit prin cheltuielile trupe
lor americane staţionate în Re citare. Se ştie că actualmente pieţelor de desfacere din Eu a influenţat asupra nivelului de
publica Federală. In timpul a- suma totală cunoscută a capi ropa occidentală şi în parte viaţă al popoarelor din această uniune vamală nu pot împăca taşului Coceatkov ; HAŢEG : Sarea mînt; HUNEDOARA: Grădina I.C.S.H.
nului rezervele ei de dolari şi talului exportat din R.F.G. sub din coloniile ţărilor vest-euro- parte a lumii. Credem că este contradicţiile ireductibile dintre pămîntului; ILIA : Campionul lum ii; Al 41-lea.
a,ur au crescut de la 830 milioa diverse forme este de 12 miliar pene. Tot odată piaţa comună suficient să amintim că stan diferitele grupări monopoliste
ne dolari la 3.130 milioane do de mărci. Germania occidentală va crea militariştilor vest-ger dardul de viaţă al maselor care conduc direct destinele a- SELECŢIUN1 DIN PROGRAMUL DE RADIO
lari. Şi aceasta, subliniază fiind acum unul dintre cei mai mani condiţiile propice pentru populare din Germania occiden cestor ţări. Dimpotrivă, soluţiile Programul 1 : 6,00 Muzică uşoară ; opereta „Ana Lugojana" de Filaret
pe care ele încearcă să le gă 6.45 Clubul curioşilor; 7,10 Muzică uşoa Barbu; 19,10 Muzică uşoară fran
„Manchester Guardian“ într-o mari exportatori de capital din instaurarea hegemoniei lor po tală — şi luăm această ţară ca sească acum nu pot decît să a- ră romînească ; 7,35 Cîntece şi jocuri ce ză ; 19,55 „Noapte bună, copii“ ::
graveze aceste contradicţii dînd
perioadă cînd ministrul econo lumea occidentală. Planul litice şi economice. exemplu dată fiind dezvoltarea
miei, a luat o serie de măsuri Schlicker sub care este cunoscu Desigur o multitudine de inte impetuoasă din ultimii ani a posibilitate celor mai puternici populare romîneşti ; 9,00 Muzică din „Ţăranul şi seniorii“, snoavă spanio
pentru încurajarea importurilor.
tă propunerea mai sus menţio: rese egoiste şi direct contrarii capitalului vest-german — nu să înghită pe cei mai slabi. De operetele lui Miliutin ; 9,30 „Roza vîn- lă ; 20,30 „Părinţi şi copii"; Progra
nată este menit să creeze posi- celor enunţate mai sus determi- s-a îmbunătăţit de loc, ci, dim pinde fireşte de luciditatea oa turilor“ ; 10,00 Muzică de cameră; mul II.: 15,00 Muzică populară din
potrivă, a scăzut în unele pri menilor politici realişti, de for 11,03 Teatru la microfon: „Fiul meu“. diferite regiuni ale ţării; 18.55 Sfatul
vinţe faţă de nivelul antebelic. ţa şi conştiinţa maselor pentru Adaptare radiofonică după piesa lui medicului : Hiperaciditatea şi trata
a împiedica manifestarea celor Gergely Sandor; 13,05 Mic concert mentul e i ; 19,20 Pentru fiecare melo
Cît despre avantajele pieţei co mai nefaste consecinţe ale unor de prînz; 14,00 Muzică de estradă; dia preferată; 23,15 Concert de
mune ele sînt total dez asemenea acţiuni nesăbuite: mi 15,30 Muzică uşoară; 16,15 „Inşiră-te noapte.
minţite de rezultatele experien zeria maselor şi în cele din ur mărgărite“ : Creangă povestind co Buletine de ştiri: 5,30; 7,00; 8,15;
ţei de pînă acum cu Uniunea mă războiul pentru interese cu piilor: „Capra cu trei iezi" — în lec 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
tura maestrului Atihail Sadoveanu; 22,00; 23,52 (programul I ); 14,00;
cărbunelui şi oţelului care do totul străine de interesele reale 16.45 Din cîntecele popoarelor ; 17,35 16,00; 18,00; 20,00 ; 21,00; 23,00
Sfaturi gospodăreşti; 18,30 Muzică din (programul II).
vedeşte că în timp ce astfel de ale popoarelor.
mari uniuni monopoliste inter- N. LUPU
Redacfig. si administraţia ziarului şir. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Ţiţwnl Întreprinderea Poligraf ici „l Mar — DEVA.
