Page 1 - 1959-08

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢLVAI
Anul XI Mr. 1433
Mecanicul de locomotivă Mihai Zamoniţă, de la depoul C.F.R. Sime-
ria, a chemat la întrecere socialistă în cinstea zilei de 23 August toate par­
tidele de mecanici şi fochişti de pe locomotivele cu seria 50.000. Printre
obiectivele chemării se numără remorcarea a 10—15 trenuri cu supratonaj
de 50—100 tone, folosirea de combustibili inferiori în proporţie de 25 la
sută, economisirea a 24 tone combustibil convenţional şi altele.
IN CLIŞEU : Mecanicul Zamoniţă citind chemarea în faţa unul grup de
mecanici şi fochişti.
In frunteş întrecerii
Cu cîtva timp în urmă, în ca­ detaşarea din tren, să îndrume
drul unei adunări de organiza­
ţie de bază, comuniştii de la re­
vizia de vagoane a staţiei
C.F.R. Teiuş au analizat rezul­
tatele muncii lor. A reieşit cu
această ocazie că datorită bunei
organizări a muncii şi avîntului
în întrecerea socialistă, planul
de producţie a fost îndeplinit
zilnic în medie cu 104 la sută.
In cadrul adunării, comuniştii
şi-au luat angajamente noi, spo­
rite. De pildă, tov. Ioan Avram,
Emil Hălălaie, R. Botoga şi S.
Bucur şi-au luat angajamentul
să repare vagoanele defecte fără
La Benic
Un nou magazin
universal
De curînd, în satul Benic din ra­
ionul Alba, ţăranii muncitori şi-au vă­
zut realizată încă o dorinţă a lor, a-
ceea de a avea un magazin de des­
facere a mărfurilor industriale şi ali­
mentare, frumos şi spaţios. Acum ei
au sărbătorit inaugurarea magazinului
universal sătesc.
La construcţia noului magazin un
aport deosebit l-a adus Uniunea raio­
nală a cooperativelor de consum Alba.
De asemenea cetăţenii din satul Benic,
mobilizaţi de consiliul de conducere al
cooperativei săteşti, au efectuat peste
3.000 ore muncă voluntară Ia constru­
irea localului; realizîndu-se astfel eco­ întrecere susţinută pentru a în-
nomii de peste 10.000 lei.
I» Printre cei care s-au eviden• ’ţiat la
construcţia noului magazin se numără
tov. I. Rusan, P. Hulea, 1.' Raica, N.
Dărămuş, D. Frîncu şi mulţi alţii.
Acum cîteva zile, la lam inăm 'de 650 mm. din Hunedoara, au început
probele generale la cald. Utilajele s-au comportat conform aşteptărilor con­
structorilor. Acest eveniment a consh Juit încă un pas pe calea respectării
angajamentelor luate în cinstea zilei de .23 August.
Clişeul nostru înfăţişează cele trei cuploare cu propulsie.
mimmiisMului
Sîmbătă 1 august 1959
toate trenurile în cele mai bune
condiţiuni de siguranţă a circu­
laţiei şi să reducă procesul teh­
nologic cu 2 la sută la forma­
rea trenurilor. Totodată ei au
hotărît să mobilizeze la înfăp­
tuirea acestor angajamente în­
tregul colectiv de muncă.
Rezultatele de pînă acum con­
firmă că angajamentul luat a
fost cu mult depăşit.
Economisesc malcría primă
întrecerea socialistă ce se des­
făşoară în aceste zile la fabri­
ca de încălţăminte „Ardeleana“
din Alba Iulia, are ca obiectiv
principal realizarea de cît mai
mari economii. Faptele colecti­
vului de muncitori de aici dove­
desc că angajamentul luat de
a economisi pînă la sfîrşitul a-
nului 165.000 lei, este pe deplin
realizabil, cu mult timp înainte
de termen. De la începutul a-
nului şi pînă la sfîrşitul lunii iu­ la 21 iulie la această fabrică se
nie muncitorii fabricii „Ardelea­
na“ au realizat economii de
încă două blocuri muncitoreşti
In aceste zile, constructorii de
pe şantierul de locuinţe din Al-
maş, raionul Alba, desfăşoară o
tîmpina cu noi succese Ziua mi­
nerului şi marea sărbătoare a
eliberării patriei.
Zilele trecute, constructorii de
aici au obţinut un nou succes :
au terminat şi predat încă do­
uă blocuri muncitoreşti. Noile
>AAAA '
4 pagini 20 bani
saaaaaa3«caraaamsg«an igGagaagBggaBZHKEanznMM am aBaxaaw Ba
întrecere susţinută
la uzina „Victoria“ Cálao de pe ogoarele regiunii noastre,
Sporind indicele de ufilizare
Mobilizaţi de hotărîrile plena­
rei C.C. al P.M.R. din 13-14 iu­
lie, muncitorii, tehnicienii şi in­
ginerii care deservesc furnalul teanu.
nr. 2 al uzinei „Victoria“ Că-
lan obţin noi succese în între­
cerea socialistă în cinstea zilei
de 23 August.
Sporind indicele de utilizare pacitate mărită, a furnalului nr. zată, în mai puţin de 15 zile s-a
al furnalului, acest harnic co­ 1. Ei sînt hotărîţi să-şi respecte reuşit să se secere şi treiere pă- urmă cu mai bine de două săp-
lectiv a reuşit să elaboreze pes­ angajamentul luat în cinstea zi­ ioasele de pe 155 ha. Lucrătorii tămini. Ca i toate acestea, pînă
te sarcinile de plan în perioada
1-31 iulie, 431,2 tone fontă.
Penfru cocseris din Hunedoara
Nici colectivul semicocseriei
din Călan n-a rămas în afara
avîntului general. In intervalul
1—30 iulie, de la bateriile de
semicocs ale uzinei au luat dru­
mul Hunedoarei cu 556 tone mai
141,6 tone piese furnafe pesie plan
Odată cu apropierea celei de
a 15-a aniversări a eliberării pa­
triei noastre, colectivul de mun­
că al sectorului turnătorie din
cadrul uzinei „Victoria"-Călan,
şi-a intensificat eforturile. Drept
urmare, în perioada l —31 iulie
s-au produs in afara sarcinilor
de plan 141,6 tone piese turnate.
Depăşiri de plan frumoase
39.028 dm.p. piele feţe. DTn pie­
lea economisită se pot confecţio­
na 3.000 perechi feţe de încălţă­
minte pentru femei.
Noua hotărîre a partidului pri­
vind îmbunătăţirea salariilor şi
reducerea de preţuri la unele
mărfuri, a mobilizat şi mai mult
pe muncitori în cadrul întrecerii
socialiste. Astfel, în perioada
1—21 iulie aici s-au realizat e-
conomii de 5.220 dm.p. piele.
De la începutul anului şi pînă
realizase o economie de 102.500
Tei.
blocuri, pe lingă faptul că sînt
de bună calitate, au fost execu­
tate şi la un preţ de cost mai
redus faţă de cel prevăzut în
proiect.
lin colecifv harnic
Printr-o deservire rapidă a
cumpărătorilor cu mărfurile ne­
cesare ca şi printr-o mai bună
organizare a muncii, colectivul
magazinului nr. 47 din Simeria
şi-a depăşit sarcinile planului de
vînzări pe ultimele trei luni în
proporţie de 60 la sută.
Numai valoarea confecţiilor în
rate vîndute peste plan la acest
magazin trece de 300.000 lei.
In mod deosebit s-au evidenţiat
tovarăşele Sofia Hrişcu, Fran­
cisca Szabo şi Ana Mureşan.
V. FLORI AN
corespondent
-O -
A i ieftinii e m ili
cârmindm
Nu de mult timp, la mina Ţe-
bea a fost calculat preţul de cost
pe primul semestru al anului cu­
rent. Cu acest prilej s-a constatat
că faţă de sarcina de reducere a
preţului de cost aferentă celor 6
luni încheiate, s-a înregistrat o
reducere de încă 4 procente.
La obţinerea acestui rezultat
de seamă au contribuit raţiona­
lizarea transportului muncitori­
lor, reducerea cheltuielilor de re­
gie, reducerea consumurilor spe­
cifice¦de lemn de mină şi creş­
terea productivităţii muncii. >
Ţărani colectivişti şi întovărăşiţit Luptaţi pentru creş­
terea producţiei la hectar f Dezvoltaţi continuu avutul ob­
ştesc, baza sigură a creşterii bunăstării voastrel Faceţi
din fiecare gospodărie agricolă colectivă şi întovărăşire >
o unitate înfloritoare, exemplu de urmat pentru ţăranii
muncitori!
(Din Chemările C.C. al P.M.R. cu prilejul celei de a XV-a
aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist).
Toate forţele pentru grăbirea
treierişului şi a arăturilor de vară !
In ultima săptămină lucrătorii răturile de vară sînt mult răma­ partid şi de stat să desfăşoare o
se în urmă în gospodării colec­ muncă politică mai susţinută in
îndrumaţi de către organizaţiile tive, întovărăşiri şi gospodării rindul lucrătorilor de pe ogoare,
de partid şi sfaturile populare individuale mai ales în cele din să ia măsurile cele mai eficien­
şi-au intensificat eforturile pen­ raioanele Brad şi Haţeg. In ra­ te pentru grăbirea treierişului,
ionul Brad de pildă, păioasele pentru evitarea pierderilor de
tru strîngerea recoltei. Ca ur­ s-au treierat numai de pe 0,34 boabe. Paralel cu treierişul, tre­
Fruntaşi în întrecere s-au situat mare, in întreaga regiune sece­ la sută din totalul suprafeţelor buie grăbită şi efectuarea arătu­
furnaliştii din brigada condusă rişul cerealelor păioase este pe semănate cu aceste culturi. De rilor de vară. La aceste munci
de comunistul Ionaşcu Mun- terminate. In toate raioanele a asemenea, din totalul suprafeţei este bine să se concentreze toa­
planificate a se ara nu s-a arat te forţele disponibile.
început şi treierişul. In multe în acest raion decît 0,50 la su­
tă. Nici în celelalte raioane nu Situaţia treierişului
~k gospodării de stat din regiune, s-a făcut în acest sens tot ce se pe raioane la data
putea face. In raionul Ilia spre
Cu mult elan au muncit în ca cele din Boz şi Călan, treie­ exemplu, treierişul a început în
rişul s-a şi terminat. La G.A.S.
luna iulie şi constructorii de pe Călan, de pildă, munca de recol­
şantierul de reconstrucţie, la ca­ tare şi treieriş fiind bine organi­
de 30 iulie 1959
din G.A.S. au reuşit să treiere la 30 iulie nu s-a treierat decît
lei de 23 August, de a aprinde păioasele de pe 954 ha. din cele recolta de pe 9,33 ta sută din ALBA 12,63%
suprafaţa ce a fost cultivată cu
focul Ia furnal. 1.010. Producţia medie la păioa­ SEBEŞ 10,79%
se în gospodăriile de s ta t,din păioase. Aceasta, din cauză că :I L I A 9,33%
regiune se cifrează la 2.240 kg. unele arii n-au . fost amenajate
mult semicocs decît era plani boabe la ha. Este de remarcat . ta timp şi s-a întîrziat instalarea ORĂŞTIE 1
ficat. faptul că la orz producţia medie batozelor. Chiar cele instalate, 8,16%
la ha. însumează 2.410 kg. şi la. n-au fost utilizate la întreaga
Cuvinte de laudă se cuvin to grîu de toamnă, 2.130 kg. Con­ lor capacitate. Acelaşi lucru se HUNED. 6,62%
varăşilor Eremie Oprea, prim în comitent cu terminarea secerişu­ poate spune că s-a intîmplat şi în
călzitor, Nicolae Glucianu, mai­ lui în gospodăriile de stat s-a raioanele Hunedoara şi Orăştie. HAŢEG 1
stru, Nicolae Fi lip, prim încăl­ trecut la efectuarea arăturilor de In raionul Hunedoara a rămas
zitor, Ioan Gornea, încălzitor. vară. Pînă la 30 iulie, s-au şi mult în urmă şi efectuarea ară­ 1,10% 1
arat 334 ha. din cele 896 ha. pla­ turilor de vară. Din suprafaţa BRAD
nificate. 0,34%
planificată a se ara, nu s-a a-
s-au înregistrat la sortimentele Şi în unele gospodării colec­ rat decît 4,06 la sută. Colecti­ Treieră
cochile, piese mecanice, radia­ tive ca cele din Bretea Mureşa- viştii, întovărăşită şi ţăranii
toare, cazane pentru încălzire nă, raionul Ilia, Sintandrei, ra­ muncitori cu gospodării indivi­ ultimii snopi
centrală. Dintre echipele frunta­ ionul Hunedoara, ¦Pricaz, raio­ duale din întreaga regiune au
nul Orăştie şi altele, s-au obţi­ treierat pînă la data amintită Cu două săptămîni în urmă,
şe amintim pe cele conduse de nut rezultate bune la treieriş şi recolta de pe numai 8,15 la sută colectiviştii din satul Filimon
turnătorii Ludovic Loya, Anton la efectuarea arăturilor de vară. Sîrbu, raionul Ilia, au început
Şepniczhi, Gheorghe Măilă, In general însă, treierişul şi a­ din suprafaţa cultivată cu păioa­ să dea bătălia pentru strînge­
Gheorghe Bărboni şi alţii. se. Este necesar ca organele de rea recoltei de grîu. Desfăşurînd
o muncă însufleţită, ei au reu­
şit ca în mai puţin de o săptă­
mină să secere grîul de pe toate
cele 32 hectare însămînţate.
Imediat după aşezarea recol­
tei în stoguri la arie, colectiviş­
tii au început munca pentru tre­
ieriş. Vrednicia lor a făcut ca
şi această lucrare să se apro­
pie de sfîrşit.
La terminarea muncilor de re­
coltare şi treieriş o contribuţie
de mare preţ au adus-o colecti­
viştii Nicolae Cionca, Teodor
Cionca, Danciu Gaşpar, Valeria
Sîrbu şi Maria Popa, care, din
zori şi pînă seara tîrziu, au fost
nelipsiţi de la aceste munci, con­
stituind un exemplu demn de
urmat.
Merită subliniat şi faptul că,
în dorinţa de a-şi achita la timp
îndatoririle faţă de stat, chiar
de la arie au fost trimise spre
baza de recepţie cele 5.512 kg.
grîu contractate cu statul.
In aceste zile, colectiviştii din G.'A.C. „Peloji Şăn- citatea batozei, ei au treierat deja peste 50 la sută din Dau zor
dor”-Deva — ca de altfel majoritatea lucrătorilor de pe griul secerat. Recolta medie este, in jurul a 2.500 kg. treierişului
ogoarele regiunii — îşi concentrează forţele pentru ter­
minarea la timp a treierişului. Folosind din plin capa­ ta ha. Şi colectiviştii din satul Leş-
Clişeul nostru reprezintă un aspect din timpul treie­ nic, raionul Ilia, au reuşit să
strîngă la timp întreaga recoltă
rişului la G.A.C. „Peloji Sandor" din Deva.
de grîu. In ziua de 27 iulie ei
au început treierişul. Pînă în
ziua de 29 iulie au treierat o
71 ii R IE € O R D mare cantitate de snopi din care
a rezultat peste 20.000 kg. de
Cînd primele licăriri de lu- Dădeau fest, că spuneau că-i record a fost încheiat, cînd pri­ grîu. In zilele ce urmează ei
vor da zor Treierişului. Pînă în
mind se iviră de după coama „zi record“. Cînd i-am văzut mele grupuri de mineri se in- prezent, după calculele făcute,
media la hectar este de aproxi­
dealului, vestind zorii unei noi aşa porniţi la lucru, mai-mai dreptau spre lămpărie, toţi a- mativ 2.000 kg.
zile de muncă, jos în Valea A- că nu-mi venea să ies din mi- veau un singur subiect de dis- Colectiviştii din Harău
ninoasei, paşii grăbiţi ai mineri- nă. Da’ nu m-o lăsat forhaie- cuţie: ziua record, au terminat treierişul
lor au şi prins să se distingă rul. De fapt, acum nu-mi prea — Au dat ai noştri fest. Ti Orgănizîndu-şi bine munca,
colectiviştii din satul Hărău au
ritmic pe şoseaua proaspăt as- pare rău. Mă hodinesc fain întrecem azi pe cei de la 11 — terminat la data de 31 iulie tre­
faltată. De multă vreme locui- toată ziua ş-apoi la noapte, se lăudau cîţiva ortaci din bri-
torii Aninoasei n-au fost tulbu- în schimbul meu, îi dăm ru- gada lui Tucaciuc,din sectorul
raţi la o oră atit de matinală, căi. Dacă-i „record", apăi „re- III.
Ce se petrece în această dimi- cord“ să fie! Da’ voi în ce — Dacă azi n-o ieşit cărbu-
neaţă? schimb lucraţi, de vă văd ne, apoi n-o mai ieşi „şohan"
Răspunsul a ajuns la ure- pierzînd vremea fără rost? ( niciodată) — complectă un
chile curioşilor abia tîrziu, cînd — In schimbul II — răs- miner căruia ortacii ii spun
minerii ce se întorceau din punse tînărul cel cu părul ne-Mogoşanu. ierişul. De pe cele 41 ha. culti­
vate cu grîu au obţinut o pro­
schimbul de noapte au dat gru cîrlionţat. , Munca in ziua de 22 iulie au ducţie totală de peste 9,1 va­
goane grîu, revenind la hectar
sfoară prin comună despre în- * închinat-o celor trei mari eve- 2.237 kg.
trecerea ce se pornise în adine, Trecuseră cîteva ore de cînd nim ente: recentei hotăriri a Cantitatea contractată cu sta­
tul, ca şi plata muncilor S.M.T.
în acea zi. în adine minerii se întreceau partidului, ce le-a adus atita au fost achitate direct de la arie
din primele boabe treierate. A-
— la priviţi cupele funicu- care pe care. Cuplătorii nu mai bucurie: măreţei sărbători de ceste succese se datoresc bunei
organizări a muncii şi hărni­
tarului — spuse un miner ce pridideau cu manipularea „pli- ta 23 August şi mult aştepta­ ciei de care au dat dovadă co­
lectiviştii.
se opri în faţa unei bănci din nelor“. tei Zile a minerului.
S-au evidenţiat în mod deose­
centrul comunei. Ştiţi voi ce Afară, dispecerul nota din Rezultatul muncii l-au cu- bit tov. Vincze Ladislau, Albu
Fila, Ioan Gîzu şi alţii.
cărbune duce ? oră în oră realizările şi de fie- noscut cu toţii la încheierea ce-
Doi tineri ce-i făcură loc să care dată lăsa să i se citească lor trei schimburi şi toţi sînt
se aşeze, îl priviră întrebători pe faţă un zimbet de mulţumi- mîndri de el: din abatajele mi-
aşteptînd răspunsul. re. Pe cablul aerian, cupele fu- nei Aninoasa, patria a primit
— Ăsta-i cărbune de la sec- nicularului alunecau continuu, 522 tone cărbune energetic ex-
torul 11 — complectă minerul ducînd spre preparaţia Petrila trase într-o singură zi peste
Abatajele noastre merg de du rodul muncii entuziaste a ani- plan.
duie. Înainte de ora 5 au jos nosenitor. lucia liciu
in abataje ăi din schimbul 1 Cînd primul schimb al zilei corespondentă
'W sţy’v w » 'v jv -