Page 11 - 1960-01

Nr. 1366
De-a lungul until an
de activitate
Colectiva! întreprinderii „Vi­
dra“ din Orăştie a muncit in­
tens în decursul anului 1959,
pentru a se putea situa în rîn-
dul întreprinderilor care să ra­
porteze la linele anului îndepli­
nirea şi chiar depăşirea planu­
lui. In semestrul I2 din cauza
lipsei de materii prime s-a lu­
crat mai greoi. In cel de-al doi­
lea semestru această deficienţă
a lost lichidată, recuperîndu-se
astfel pierderea din primul se­
mestru şi realizîndu-se chiar un
avans apreciabil faţă de plan.
Drept urmare planul anual
valoric a fost îndeplinit în pro­
porţie de 105 la sută iar planul
fizic în proporţie de 101 la su­
tă. Cele mai frumoase rezultate
s-au înregistrat la sortimentele
piei înnobilate pe blană şi piei
înnobilate pe dermă. Succese re­
marcabile au fost obţinute şi de
colectivul secţiei de vînat, care
a depăşit planul la unele sori
timeiite, numai în 11 luni, în
cantităţi ce se cifrează ia aproa­
pe 6.700 bucăţi piei.
La obţinerea acestor succese
au contribuit mai mulţi factori.
Unul dintre aceştia, constă în
traducerea în viaţă a planului
de măsuri tehnico-organizatori-
ce. In anul care a trecut au fost
aplicate în întreprinderea noas­
tră măsuri cum ar fi instalarea
unor maşini de tuns, spălat şi
polizat, amenajarea de noi uscă-
torii, a unui atelier de finisat
piei argăsite şi cojocărie, îmbu­
nătăţirea ventilaţiei şi încălzirii întreprinderii. Printre muncito­
în secţii ş.a.
Totodată au fost introduse noi
procese tehnologice la piei ovi­
ne şi vînat, s-a înfiinţat un curs
de minim tehnic pentru munci­
tori şi tehnicieni, în vederea ri­
dicării nivelului lor de pregătire
profesională.
Mişcarea inovatorilor şi raţio-
nalizatorilor de asemenea a stat
în atenţia colectivului. In acest
an au fost depuse spre aplicare
un număr de aproape 40 propu­
neri de inovaţii şi raţionalizări.
Toate acestea au dus la obţine­
rea unor însemnate depăşiri de
normă, depăşirea medie pe în­
treprindere riditdndu-.se Ia peste
10 procente.
îmbunătăţirea continuă a ca­
lităţii produselor a fost un alt
obiectiv de seamă al muncii co­
lectivului. La indicii pianului de
calitate, la sortimentele de piei
ovine, s-au înregistrat lună de
lună depăşiri, care dau o medie
-HS-
La cursul de pregătire al propagandiştilor de ia învăţă-
mintul politic U.T.M. din Sebeş au ţinut lecţii şi profesori din
localitate.
IN CLIŞEU : Tou. prof. Titus Bogdan discutînd cu un grup
de propagandişti despre unele probleme de filozofie.
Avioane modei ne
Moscova — Bucureşti — Sofia
Incepînd de marţi, întreprin­
derea sovietică de transporturi
aeriene „Aerotiot“ a pus în cir­
culaţie pe linia Moscova-Bucu-
reşti-Soiia avioane moderne de
tipul „11-18“.
Echipat cu 4 motoare turbo­
propulsoare, care-i asigură o vi­
teză de croazieră de 650 km.
pe oră, avionul „51-18“ are o
capacitate de 75-100 de pasa­
geri. Dispunînd de aparataj de
bord din cel mai periecţionat, a-
vionul poate naviga în deplina
siguranţă ziua sau noaptea, în
fprice condiţ*ii meteorologice. Po-
Privit orariului, distanţa Bucu-
reşti-Moscova va fi parcursă a-
cum în numai 2 ore şi 40 de
minute, faţă de aproape opt ore
anuală de la sortiment !a sor­
timent între 5 şi 10 la sută.
Reducerea preţului de cost al
produselor întreprinderii noastre,
prin reducerea consumurilor spe­
cifice de materii prime şi mate­
riale, a constituit o aită latură
a activităţii economice a colec­
tivului. Dacă în primul semes­
tru, mai ales din cauza lipsei
de materie primă am ajuns să
depăşim preţui de cost, odată
cu rezolvarea problemei aprovi­
zionării situaţia s-a schimbat.
Folosind din plin şi raţional
materia primă, conform norme­
lor de consum, am reuşit să e-
conomisim cca. 9.000 bucăţi
piei, ceea ce reprezintă o eco­
nomie considerabilă Ia materia
primă. Tot în vederea realizării
de economii, în cadrul prelucră­
rii pieilor de vînat au.fost pro­
duse imitaţii de lutru şi biber
din piei de vulpi aluţigite, iar
din piei de iepuri şi pisici imi­
taţii de lutru şi scongs. Econo­
mii au fost înregistrate şi ta
materii auxiliare, combustibil
ş.a. In urma acestora, în peri­
oada 1 ianuarie—1 decembrie
1959 preţul de cost a fost re­
dus de ta 3,46 Ia sută, cît era
plariiticat, ta 4,92 la sută. In a-
celaşi timp am reuşit să vărsăm
ta bugetul statului acumulările
socialiste conform planului.
In ce priveşte întrecerea socia­
listă, aceasta s-ar ridicat pe o
treaptă superioară în compara­
ţie cu perioadele precedente,
fiind organizată între brigăzi,
echipe şi oameni şi cuprinzînd
întreaga masă a muncitorilor
rii care lună de lună au obţi­
nut rezultate deosebite în lupta
pentru îndeplinirea sarcinilor de
plan şi astfel s-au situat mereu
în fruntea întrecerii, se numără
Ilie Cronicec, Ioan Bogdan,
Gheorghe Maghiar Tiberiu Stîrc,
Eleonora Argint. Ioan Darius,
Aurelia Stănuţ, Maria Bodea,
Zaharie Cîndea, Rafita Popa,
Nicolae Pascu, Vilmoş Borbeli
şi alţii.
Recent a avut loc dezbaterea
cifrelor de plan pe anul curent.
Cu acest prilej muncitorii au
analizat cu mult simţ de răs­
pundere realizările şi lipsurile
din anul trecut şi s-au angajat
să facă totul pentru a ridica şi
mai sus nivelul activităţii eco­
nomice în întreprinderea noas­
tră.
IULIiU DICU
jefui serviciului plan al între­
prinderii „Vidra“ din Orăştie
“ pe
cît dura zborul cu aparatele fo­
losite pînă acum pe acest tra­
seu.
Constructorii sovietici de avi­
oane s-au îngrijit totodată să
creeze călătorilor condiţii de
transport din cele mai bune. Ca­
binele confortabile, fotoiiile-cuşe-
te, aer şi temperatură condiţio­
nate după necesităţi, deservirea
de către personalul de bord fac
călătoria cu noile avioane plăcu­
tă, confortabilă.
Cursele deservite cu avioane­
le „11-18“ pe distanţa Moscova-
Bucureşti-Soîia se vor efectua în
fiecare marţi, joi şi sîmbătă, îna­
poierea avind loc în zilele de
miercuri, vineri şi duminică.
DRUMUL SOCiAUSMULU: Pag. 3
Recoltarea stufului în Delta Dunării TELEGRAME EXTERNE
< • ' -y! '. .. •. ‘ '•w’//.'- -• rn m m m O dedarafie a premierului Nehru
mmI y1¦.t.h. ' ' P y
i A * 'i
600 de zile de cînd şi-a
‘ -v. •: ¦ ‘/ început zborul în jurul
planetei noastre cei de-al
treilea satelit artificial NEW YORK ( Agerpres) Co­ N. S. Hruşciov faţă 'de apropia­
sovietic al Păraîntului respondentul din Delhi cd ziaru­ tele tratative la nivel înalt. Neh­
lui ..?Jew York Herald Tribune" ru a remarcat de asemenea că
MOSCOVA (Agerpres) TASS relatează că primul ministru nu a fost informat In mod ofi­
anunţă; La 5 ianuarie s-au îm­ Nehru a declarat în cadrul unui cial despre intenţia lui N. S.
plinit 600 de zile de cînd şl-a interviu că este pe deplin con­
început zborul în jurul planetei vins că N. S. Hruşciov „doreşte Hruşciov de a face luna viitoare
noastre cel de-a! treilea satelit foarte mult să se ajungă la pace
artificial sovietic al Pămîntului. şi înţelegere". Nehru şi-a expri­ o vizită In Indonezia. Dacă în
mat această părere răspunztnd
In acest timp cel de-al treilea la o întrebare a corespondentu­ drum acesta va dori să se o-
lui în legătură cu atitudinea lui
prească în India, a spus Nehru,
„vom fi foarte bucuroşi de acest
lucru".
satelit care are o greutate de -8B*
1.327 kg. a efectuat aproxima­ O delegaţie guvernamentală a
In. clişeu : la punctele de recoltare a stufului se folosesc tiv 8.600 rotaţii în jurul Pă­ R.D. Germane a plecat într-o călătorie
noi maşini menite să ducă la uşurarea muncilor. mîntului şi a acoperit o distan­
Clnd directorul căminului cultural ţă de peste 385.000.000 km. prin ţările Asiei
nu se achită de serei ni Satelitul lansat la 15 mal
BERLIN (Agerpres) La 5 ia­ Comerţului Exte'rîor şi Interger-
Pînă nu de mult, la căminul entuziast: a transcris o piesă\ 1958 a avut punctul cel mai în­ nuarie a părăsit Berhinul pie- man.
depărtat a! orbitei sale (apo­ cînd într-o călătorie prin ţările
cultural din Cărmăzineşti, ra- de teatru şi urma să distribuie, geul) 1a înălţimea de 1.880 km. Asiei o delegaţie guvernamenta­ Delegaţia va vizita R. P. Chi­
de suprafaţa Pămîntului, iar lă a R. D. Germană oondusă de neză, R. P. D. Coreeană, R. D.
ionul llia, se desfăşura o in- rolurile. Rău este că distribui-^ punctul cel mai apropiat (pe- H. Rau, vicepreşedinte al Con­ Vietnam, R .P. Mongola. Ea va
rigeul) — ta înălţimea de 226 siliului de Miniştri şi ministrul duce tratative în probleme poli-
km. tice şi economice de interes re­
-OFV- ciproc.
După 8.000 de rotaţii apogeul
tensă activitate cultural-artisti- rea rolurilor durează taman de (
că. Existau aici echipe de tea- 5 luni. De prezentarea piesei, j s-a redus ta 865 km. Intrucît Sesiunea lărgită a C.C. al Frontului
tru şi de dansuri, care, in re- pe scena căminului cultural ( înălţimea perigeului nu s-a mo­
dificat aproape deloc a avut Ioc
petate rînduri au prezentai In din Cărmăzineşti, nici vorbă j Patriei din Vietnam
faţa sătenilor programe artis- nu poate fi încă.
tice reuşite. Comitetul executiv al sfatu-{ a rotunjire treptată a orbitei şi HANOI ( Agerpres) Agenţia dovedit că viaţa internaţională
concomitent o micşorare trepta­ vietnameză de informaţii anun­ evoluează în direcţia slăbirii în­
Totul a mers lui popular co-, tă a perioadei de rotaţie a sa­ ţă că în dimineaţa de 5 ianua­ cordării şi că planurile Imperia­
telitului. rie a început sesiunea lărgită liştilor au suferit un eşec ruşi­
bine pînă în- munal s-a şezi-1 a Comitetului Central al Fron­
Aceasta va continua şi în vi­ tului Patriei din Vietnam. nos.
tr-o vreme oind, î n s e m n ă r i sat (deşi cu m a-1 itor pînă cînd satelitul va intra
în păturile dense ale atmosferei Ton Dik Thang, preşedintele In continuare raportorul a re­
din cauza de­ re întîrziere) de' şi va arde. Prezidiului Frontului, a prezen­ levat marile succese obţinute
tai un raport în care a arătat în construirea socialismului in
lăsării cdnducerii căminului faptul că la cămin nu se in- In ultimul timp pe baza a- că anul 1959 a fost un an în Vietnamul de nord. Anul trecut
nalizării mişcării celui de-al trei­ care polUica de pace a repurtat în Vietnamul de nord au fost
cultural şi a cadrelor didactice, treprinde nici o acţiune. Ca a -( lea satelit într-o perioadă de succese, un an în care politica construite 22 de fabrici care pro­
peste un an, s-a stabilit că 1a duc mărfuri de larg consum şi
la cămin a încetat orice activi- tare, a hotărtt să analizeze ac-t poli pătura atmosferică este mai de pe poziţii de forţă a dat fa­ prelucrează produsele agricole
turtită decît corpul solid al Pă­ liment. Evenimentele istorice şi peste 500 de întreprinderi
tale. De un an încoace, la că- tivitatea acestui cămin cultu- mîntului. pentru producţia de unelte agri­
care au avut loc anul trecut au cole mici. Au luat fiinţă 28 de
rninul cultural din Cărmăzi- ral. Zis şi fă cu t: la 29 noiem- cooperative agricole care înglo­
neşti nu s-a mai prezentat nici brie 1959 s-a ţinut această a- (
un program. naliză. Cu această ocazie. tovŞ
Nu e mai puţin adevărat că Vasiu Romulus, directorul şco-(
in această perioadă, la condu- IR de centru, s-a angajat săi
cerea căminului cultural s-au formeze o echipă de teatru lai
schimbat moi mulţi directori, căminul cultural din Cărmăzi-
Tov. Neic Ludovic, in timpul neşti. Dar pînă la ora actualăj bează 4J la sută din gospodări­
celor 8 luni cit a stat la con- nu există nici o echipă teatra- ile ţărăneşti. 60 la sută din nu­
mărul total al meşteşugarilor din
ducerea căminului cultural, nu tă şi nici un fel de activitate1 Declarafia unui purtător de cuv7nt al
a organizat nici un program artistică la Cărmăzineşti. Pe' Ministerului Afacerilor Externe a! R.D. Vietnam Vietnamul de nord s-au înca­
în legătură cu situafia din Laos drat în cooperative.
artistic. Apoi Comitetul execu- drept cuvint se întreabă cetă- j
In continuare Ton Dik Thang
tiv al Sfatului popular comunal ten ii: „oare împotriva nepăsă- a expus sarcinile principale ale
Frontului' pe anul I960 prin care
Cărmăzinesti a încredinţat a- Ui directorului de cămin cultu-) se .urmăreşte continuarea trans-
formărilor socialiste la oraşe şi
ceasiă muncă importantă tova- ral. nu există nici un leac ?". HANOI (Agerpres). Un pur­ claraţie în legătură cu preluarea sate, întărirea economiei socia­
tător de cuvînt al Ministerului puterii în Laos de către forţele liste şi îmbunătăţirea vieţii
râsului Crăciun Popa. La în- v. DiMPERlUi Afacerilor Externe al R. D. Viet­ armate. El a arătat că elemen­ poporului.
nam a făcut la 5 ianuarie o de- tele oare au forţat guvernul Fui
ceput noul director s-a arătat corespondent Sananikone să-şi dea demisia Im deschiderea sesiunii au
intenţionează să instaureze o
dictatură militară pentru înteţi- participat conducătorii partidu­
rea războiului civil şi alătura­
rea ţării la blocul agresiv
S.E.A.T.O. lui celor ce muncesc din Viet­
Sa îmbunătăţim munca de educare patriotică Declaraţia exprimă îngrijora­ nam, ai partidelor democrat şi
rea în legătură cu ultimele eve­ socialist, şi reprezentanţi ai dife­
şi internaţionalistă a tineretului şcolar nimente din Laos. Se atrage în­ ritelor organizaţii de masă.
deosebi atenţia asupra faptului
că în zilele ide 6, 27 şi 29 de­
O biectiv principal în munca noastră cembrie trupele regale ale Lao- m PROGRAMUL B L
sului au pătruns în două locuri
pe teritoriul R. D. Vietnam.
In faţa şcolii noastre stă mă­ tic urmăreşte zi de zi să forme­ Guvernul R. D. Vietnam, se
reaţa sarcină de a pregăti tî- ze un colectiv de elevi discipli­
năra generaţie, viitorii construc­ naţi, educat în spiritul patrio­ de exemplu excursia pe plan re­ spune în declaraţie, este ferm 8 IANUARIE 1960
tori ai socialismului şi comu­ tismului socialist ş.i al interna­ publican organizată în vara a-
nismului. Şcoala este chemată ţionalismului proletar. De exem­ nului şcolar 1958-59 cu itinera­ convins că în prezent cînd se PROGRAMUL I : 7,15 Gîntece
să formeze la elevi o concepţie plu, la lecţiile de geografie la rul : Sebeş, Or. Stalin, Predeal, constată o slăbire a încordării despre brigadieri; 8,30 Salut
nouă despre lume, să le forme­ clasa JlI-a. tovarăşa Ana Mihu Sinaia, Galaţi, Tulcea, Constan­ în relaţiile internaţionale unel­ voios de pionier; 9,20 Muzică
ze deprinderi de muncă, să le sădeşte în sufletul copiilor dra­ ţa, Bucureşti, Tmfimăneşti, Sebeş. de estradă; 10,30 Traista ou po­
facă o educaţie patriotică şi in- In această excursie elevii au vi­ tirile imperialiştilor în Laos se veşti; 11,03 Teatru la micro­
ternaţionalistă sănătoasă. gostea pentru locul natal, zitat uzina de tractoare din O-
pentru oraşul nostru, fami­ raşul Stalin unde un tovarăş vor lovi atît de împotrivirea
Educaţia patriotică şi interna- lie, şcoală şi patrie. Vorbind muncitor le-a vorbit elevilor
ţionalistă în şcoala noastră se despre ocupaţia locuitorilor, ea despre importanţa tractorului în poporului Laoţian, cît şi a po­ fon : „Umbre", adaptare radio­
face în primul rînd în procesul a arătat avantajele muncii în co­ mecanizarea agriculturii. La Si­
de învăţămînt şi apoi în orice lectiv şi rezultatele muncii ob­ naia elevii au văzut fostul Castel poarelor din lumea întreagă. fonică după comedia lui Saltî-
activitate în'afară de clasă. Pro­ ţinute de colectivişti. De aseme­ Peîeş, dîndu-şi seama de viaţa
gramele şi manualele şcolare nea învăţătoarea utemistă Euge­ luxoasă, dusă pe spinarea popo­ kov Scedrin ; 12,43 Muzică uşoa­
sînt astfel alcătuite îneît conţi­ nia Dobre pune mult suflet în rului, de către monarhie. Pe Va­
nutul lor asigură formarea şi predarea lecţiilor de istorie, dez- lea Prahovei, pe Valea Oltului, ră ; 13,05 Lucrări contemporane
întărirea educaţiei patriotice şi voltînd la copii sentimentul pa­ pe Dunăre cu vaporul de 1a Ga­
internaţionaliste a elevilor. Dar triotic, dragostea faţă de partid, laţi 1a Tulcea, cei peste 60 de de compozitori sovietici; 14,30
aceasta nu este suficient. Forma­ de oamenii muncii etc. pion ieri au văzut cu ochii lor
rea şi întărirea sentimentelor pa­ . In cadrul orelor de dirigenţie frumuseţile patriei noastre, bo­ 7 EilEHgTBEIIIlFICE Muzică de Johann Strauss;
triotice şi internaţionaliste de­ tovarăşii profesori N. Draşo- găţiile şj multe realizări_ ale re­ 15,42 Jocuri populare din Mun­
pinde în mare măsură de felul vean, T. Flooa şi alţii au vorbit gimului nostru democrat popu­
cum educatorul. reuşeşte sa a- elevilor despre . lupta partidului lar. 8 IANUARIE 1960 tenia ;. 16,1-5 Vorbeşte Moscova!;
profundeze aefe-astă latură a e- nostru pentru eliberarea de sub 17,25 Arii din opere; 18,05 Din
ducaţiei. De la obiectele de isto: jugul crunt al exploatării, des­ Jurnalul exoursiei întocmit de
rie şi limba română, pînă la mu­ pre condiţiile minunate de învă­ elevi, îndrumările şi explicaţiile D EVA : Abuz de încredere ; marile poeme ale lumiiy „Gînte-
zică şi desen se găsesc multe ţătură oreate de -partid,, despre date cit şi realitatea văzută cu ALBA IULIA: Alarmă la gra­ cul Nibeiîungilor“ (Slgfrid şi
teme ou conţinut patriotic. viaţa şi lupta eroilor utecişti Fi- ochii lor, au contribuit la întă­ niţă ; Vârsta dragostei; BRAD : Crimhilda) partea l - a ; 19,20
limon Sîrbu, Vasile Roaită, Olga rirea educaţiei patriotice şi in­ Fata în negru; ILIA: Vi­ Curs de iniţiere muzicală : Con­
Activitatea în afară de olasă, Ba-ncic, despre frumuseţile şi bo­ ternaţionaliste a elevilor. Ne-am zita lui N.S. Hruşciov în cert ghicitoare ( V ) ;' 20,30 Jur­
vizitele şi excursiile, vizionări­ găţiile patriei, au întocmit cu a- propus ca şi în viitor să orga­ America ; HAŢEG : Kociu- nalul satelor; 21,15 li mulţu­
le de filme, audiţiile .la radio, nizăm excursii asemănă toate la beii ;• HUNEDOARA: Casa mesc partidului — vorbesc, E-
munca voluntară şi obştească, jutorul elevilor un album şi fo- diferite locuri istorice, întreprin- părintească ; ORĂŞTIE : Poves­ roul Muncii Socialiste Nicolae
diferitele concursuri etc. sînt fac­ tomontaje cu vederi şi realizări deri, G.A.G. din raionul, regiu- te neterminată ; Soarta unui om; Vasu şi artista emerită Irinel
tori care contribuie la educarea din ţara noastră, Uniunea So­ nea noastră sau chiar din alte PETROŞANI: Teodora; Con­ Liciu, balerină, laureată a Pre­
patriotică şi internaiionalistă a vietică şi ţările de democraţie trabandiştii ; S E B E Ş : Pentru miului de stat ţ 22,30 Concert
elevilor. regiuni, pe măsura posibilităţi­ 100.000 m ărci: SIMERIA : Omul de mujică uşoară; 23,10 "Simfo­
populară. lor ce le avem. cu pantaloni scurţi; BARU nia nr. 6 în Do minor de Gla-
In cele ce urmează am să a- MARE: Patru paşi în n ori;
răt unele aspecte ale muncii de Ca un element deosebit în In cinstea conferinţei raionale LONEA : Grădinarul spaniol; zunov.
educaţie patriotică ş.i internaţio­ munca de educaţie patriotică, e- de partid şi a celui de-al IlI-lea TEJUŞ : Pe ţărmuri îndepărtate; PROGRAMUL II: 14,07 Pa­
naliste de la şcoala de 7 ani levii claselor a Vil-a au prezen­ Congres al P.M.R., şcoala de 7 2LATNA: Noile aventuri ale
nr. 1 din Sebeş. tat în fata pionierilor şi părin­ ani nr. 1 din Sebeş se angajea­ motanului încălţat; APOLDU gini din istoria muzicii de operă;
ţilor un concurs literar pe tema : ză să strîngă cantitatea de 2.500 DE SUS : In întîmpinarea feri­ 15,40 „In apărarea păcii“ —- e-
De la început trebuie să arat „Dragostea faţă de patrie şi faţă kg. fier,- 150 kg. maculatură şi cirii ; GĂLAN: Nevasta mea miisiune de cântece sovietice;
că de mare folos în activitatea de muncă, oglindită în operele să efectueze un număr de 400 16,50 Curs de limba rusă ; 17,30
noastră educativă au foşt mate­ ore de muncă voluntară. dntă. Sfatul medicului: Despre bolile
rialele publicate în rubrica „Col­ scriitorilor“. de stomac şi cauzele lo r ; 17,50
ţul învăţământului“ în cadrul Pentru legarea teoriei cu prac­ Să munoim cu toată dragos­ Cronica economică: Calcularea
discuţiilor deschise pe tema e- tea atît în procesul instructiv
ducaţiei patriotice şi internaţio­ tica, pentru ca elevii să cunoas­ educativ, la orele de diriginţie, — o— preţului de cost în G.A.G.; J9.00
naliste şi unde cei mai buni că realizările oamenilor muncii în munca cu părinţii şi în toate
profesori şi diriginţi au împăr­ în măreaţa operă de construire acţiunile în afară de clasă pen­ Actualitatea în ţările socialiste;
tăşit din experienţa muncii lor. a socialismului şi pentru con­ tru ca să îmbunătăţim şl mai
Ţinînd seama de experienţa a- solidarea cunoştinţelor căpătate mult educaţia patriotică şi inter- B w s r h H s m m j O B h 19,30 Ou oamenii muncii la o-
cumulată în munca educativă şi la clasă, şcoala noastră organi­ nationalistă a elevilor.
de sarcinile care stau în faţa zează periodic diferite excursii PENTRU 24 ORE: dihnă; 20,05 Viaţa nouă a sa­
şcolii noastre, colectivul didac­ în* împrejurimi sau chiar în a- GHEORGHE MUNTEANU tului — program de cîntede şi
fara regiunii noastre! Aşa a fost 1- . .t jocuri; 21,15 Din muzică uşoară
directorul şcolii de 7 ani nr. 1 a popoarelor în interpretarea so­
Vreme în curs de răcire, cerul liştilor şi formaţiilor noastre;
Sebeş 22,00 Melodii populare romî-
mai mult acoperit,- local nin­ neşti; 22,30 Moment poetic:
Ovidiu; 23,15 Concertul „Noap­
soare şi lapoviţă, temperatura
în scădere, ziua va urca între
—1 la +2 grade, noaptea va
coborî între — 1 la —3 grade,
vint potrivit din sectorul nordic. te bună".
Dimineaţa ceaţă locală, BULETINE DE ŞTIRI: 5,00;
PENTRU URMĂTOARELE 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00;
3 ZILE 17,00; 19,00; 20,00; 22,00; 23,52;
(programul I) 14,00; 16,00;
Vremea se îmbunătăţeşte uşor , 18,00; 21,00; 23,00 (progra-
cu hopţile reci. I mul II).