Page 10 - 1960-01

Pag. 2
Sí îmbunătăţimcontau activitatea
întreppinderilopde industrie linii
'(Urmare din pag. l-a)
milion lei. Acesta urma să îl©
exploatat dintr-o carieră care de
fapt nu era în proprietatea în­
treprinderii ci a unui alt depar­
tament care şi el şi-a luat o
obligaţie de plan tot pe aceeaşi
carieră. Lucruri asemănătoare
s-au petrecut şi la întreprinde­
rea de construcţii Bîrcea. Aici
s-a prevăzut un plan de pro­
ducţie şi de beneficii pe primele
6 luni cu toate că fabrica nu a
fost dată în exploatare decît în
semestrul II al anului 1959.
O altă deficienţă a constitu­
it-o şi risipa de materie primă
cît şi neurmărirea reducerii con­
sumurilor specifice. Putem e-
xemplifica cazul întreprinderii
„Horia" din Alba Iulia, „Ilie
Plntilie“ din Hunedoara, şi
„1 Mai“ din Deva care au de­
păşit consumurile specifice la
panificaţie.
De asemenea, s-au înregistrat
depăşiri’ importante în folosirea
materialului lemnos la întreprin­
derile producătoare de mobilă
ca „1 Mai“ din Deva, „6 Au­
gust“ din Petroşani şi „Vasile
Roaită“ din Haţeg.
Cu fotul ieşit din comun esţe
modul cum a înţeles conducerea
întreprinderii „Economica“ din
Sebeş să lupte pentru reducerea
consumurilor specifice. Aceasta
a solicitat aprobări pentru con­
sumuri specifice mai mari decît
cele realizate în anul precedent.
Asemenea 'atitudine este străină
'de interesele economice ale în­
treprinderii. A căută să creezi
condiţii de muncă „uşoare“ care
să dăuneze întreprinderilor, în­
seamnă să nu iei în seamă sar­
cinile puse în faţa oamenilor
muncii de partid şi guvern.
Folosirea neraţională a braţe­
lor de muncă, exagerarea mun­
cii în regie în daună extinderii
muncii în acord a făcut ca fon­
durile de salarii să fie folosite
fără spirit gospodăreso. Ga a-
tare la o serie de întreprinderi
cum sînt „1 Mai“ din Deva,
„Horia“ din Alba Iulia şi „Eco­
nomica“ din Sebeş s-au înregis­
trat depăşiri necorespunzătoare
care au influenţat în rău preţul
de cost.
• De pildă, dacă întreprinderea
„1 Mai“ din Deva ar fi elimi­
nat numai depăşirea necorespun­
zătoare a fondului de salarii ar
fi reuşit să realizeze pînă la
I decembrie a.c. sarcina de re­
ducere a preţului de cost pe cele
II luni.
Un alt factor care a influen­
ţat negativ realizarea preţului
’de cost şi a beneficiilor plani­
ficate îl constituie cheltuielile
neeconomicoăse. In acest an ele
s-au ridicat la suma de 825.000
lei. In mod deosebit au înregis­
trat mari depăşiri la aceste chel­ trilor şi muncitorilor calificaţi,
tuieli întreprinderile „1 Mai“
din Deva' cu 229.000 lei, „I. @.
Frimu“ din Orăştie ou 177.000
lei, „Grişana“ din Brad ou
155.000 lei. La aceasta se mai
¦...sau cum înţeleg unele conduceri ale întreprinderilor rit­
micitatea producţiei.
/ drum m m m m uLui
|g?E !rprrg&LL^$$!^u)i?iL^
adaugă şi folosirea neraţională mod ritmic, la eliminarea locu­
a mijloacelor de transport pro­ rilor de muncă neeconomicoăse,
prii ale întreprinderilor cît şi la stabilirea unor linii tehnolo­
manipularea inutilă de mate­ gice cît mai scurte şi la execu­
riale. tarea unor lucrări de calitate
ireproşabilă. Nu trebuie uitat
Desigur că deficienţe au fost faptul că exigenţa consumatori­
şi în alte domenii. Aşa de pil­ lor a crescut şi aceasta este un
dă, s-ar mai putea arăta o se­ lucru bun. Tocmai pentru acest
rie de deficienţe în folosirea ne­ fapt întreprinderile de industrie
raţională a fondului de depla­ locală au sarcina să producă un
sări, în depăşirea cheltuielilor mare volum de bunuri de larg
administrativ-gospodăreşti, în fo­ consum, să asigure produse din
losirea unui aparat tehnico-ad- abundenţă, de calitate şi cu o
ministrativ mai mare decît cel, prezentare la nivelul tehnicii
necesar şi în mod special în fo­ noi. Considerăm că conduceri­
losirea în cadrul aparatului teh- le de întreprinderi atunci cînd
nico-administrativ a o serie de îşi defalcă planul pe anul 1960,
oameni care n-au pregătirea co­ trebuie să gândească mai mult,
respunzătoare funcţiilor ce ie să se consulte cu aparatul său,
deţin. Toate acestea au făcut cu muncitorii fruntaşi şi în pri­
ca în anul 1959, majoritatea în­ mul rînd cu organizaţia de
treprinderilor de industrie loca­ partid.
lă să-şi încheie bilanţul de ac­
tivitate cu multe părţi negative. După ce planul este definiti­
vat, este nevoie de o muncă
Pentru eliminarea deficienţe­ perseverentă şi de urmărirea
lor arătate, este nevoie ca în realizărilor zi de zi. Deci în a-
anul 1960 conducerile întreprin­ nul 1960 să planificăm mai bine
derilor să dea dovadă de mai şi să muncim mai bine.
multă răspundere şl de un spi­
In activitatea întreprinderilor
rit gospodăreso mai dezvoltat.' de industrie locală, un sprijin
In primul rînd din planul de efectiv trebuie să fie dat de co­
producţie trebuie eliminate toa­ mitetele executive raionale şi
te produsele nerentabile.- orăşeneşti, organe tutelare ale
Preţioasele indicaţii date de acestor întreprinderi. Comitetele
plenara G.C. al P.M.R, din de­ executive ale sfaturilor populare
cembrie 1959, trebuie să consti­ raionale şi orăşeneşti trebuie să
elimine din activitatea lor sis­
temul de muncă folosit pînă a-
tuie un ghid al întregii activi­ cum prin care îndrumarea î-n-
tăţi din anul acesta. Datoria’ . treprinderilor se rezuma la a-
muncitorilor, tehnicienilor şi in­ naliză periodică în cadrul unor
ginerilor din industria locală, şedinţe asupra activităţii între­
trebuie să fie realizarea de cît prinderii. Activitatea întreprin­
mai multş, mai bune şi mai ief­ derilor trebuie urmărită zi cu zi
tine produse de larg consum.
încă de la începutul anului şi aceasta nu „la general", ci
trebuie verificate de către apa­ sub. toate aspectele economico-
ratul tehnic al întreprinderii fin anei are.
toate consumurile specifice şi In anii precedenţi unele co­
să se fixeze consumuri reale, mo­ mitete executive raionale cum
bilizatoare care să antreneze pe sânt cele din Brad şi Petroşani
maiştrii şi muncitorii din dife­ • au- oîştigat o bogată experien-
ritele secţii în vederea realiză­ . ţă în munca de îndrumare a uni­
rii de economii, luptînd pe toate tăţilor subordonate. Gu siguran­
căile împotriva risipei şi a sla­ ţă că aceasta va avea un efect
bului simţ gospodăreso. Extin­ pozitiv în munca de sprijinire
derea muncii în acord, justa re­ şi în viitor a întreprinderilor de
partizare a tehnicienilor, maiş­ industrie locală. Această expe­
rienţă trebuie să fie îmbrăţişa­
eliminarea unor locuri de mun­ tă, şi îmbogăţită şi de celelalte
că auxiliare neeconomicoăse, vor comitete executive.
duce la creşterea productivităţii De asemenea, va trebui schim­
muncii, la o justă folosire a fon­ bată metodologia de muncă a
dului de salarii. întreţinerea uti­ secţiunii de industrie locală a
lajelor şi mijloacelor de tran­ Sfatului popular regional. Con­
sport prin verifioările periodice siderăm că secţiunea de indus­
va elimina reparaţiile capitale trie locală a Sfatului popular
înainte de termen, deci ă unor regional în loc să se fi ocupat
cheltuieli inutile. Utilajele ca de probleme de specialitate a în­
şi mijloacele de transport tre­ treprinderilor, de studiu în per­
buie folosite la maximum de ca­ spectivă a dezvoltării economiei
pacitate în două său în unele ca­ locale a regiunii şi folosirea re­
zuri chiar în trei schimburi. Nu zervelor locale pe b scară mai
lărgirea parcului auto şi ă uti­ mare, s-ă angrenat în rezolva­
lajelor rezolvă problema indici­ rea a o serie de probleme de
lor de utilizare, ci folosirea ra­ mică importanţă şi care intrau
ţională şi întreţinerea celor e- în competenţa sfaturilor popu
xi-stente. lare raionale, neglijînd proble
mele care de faut îi reveneau
Aparatul tehnic al întreprinde­ Printr-o muncă mai intensă
rilor nu trebuie să fie îndru­ mai chibzuită a conducerilor în
mător „la general' al unităţilor treprinderilor, prin aplicarea pro
de producţie, ci el trebuie să a- punerilor venite de la muncitori,
jute fiecare unitate în parte cu prin îmbunătăţirea activităţii
aprovizionarea de materiale în sfaturilor populare raionale şi
, orăşeneşti, sub îndrumarea per
manentă a organizaţiilor de
partid, prin îmbunătăţirea şi
perfecţionarea muncii secţiunii
de industrie locală regională,
industria locală din regiunea
noastră îşi va îndeplini cu cin­
ste sarcinile ce-i revin prin pla­
nul de stat pe anul 1960.
Construcţii mai multe, mai bune şi mai ieftine!
(Urmare din pag. I-a)
„Este necesar în primul rînd
— a subliniat tov. Francisc
Foltiscka, directorul T.R.G.L.H.
— să se acorde mai multă aten­
ţie organizării şantierelor şi
gospodăririi materialelor. De fe­
lul în care aceste probleme vor
fi traduse în viaţă depinde în
mare parte îndeplinirea sarcini­
lor de plan".
„Sarcinile de plan pe primul
trimestru al anului 1960 sint pe
deplin realizabile — a subliniat
tov. 1Wiiliam Kokosi. Asemenea
productivitate ca oea prevăzută
în planul de producţie pe primul
trimestru al anului pentru şan­
tierul din Deva a fost realizată
în mai multe perioade. Ce de­
monstrează aceasta ? Că forte
pentru a faoe o treabă bună sînt
suficiente. Este necesar însă să
muncim din oe în ce mai bine,
mai organizat şi disciplinat.“
In cuvîntul lor constructorii
au subliniat că sarcinile noi de
plan sînt realizabile.
. Cît priveşte realizarea de e-
ccnorpii — au arătat tov. W.
Kckosi şi Dorel Malea —* posi­
bilităţile sînt multiple. Dacă! |în
Bine ar fi
dacă.»
casierele de la cinematograful
„Filimon Sirbu" din Deva n-ar mai
vinde două bilete pentru acelaşi loc.
Asemenea cazuri sint dese şi ele ne­
mulţumesc pe cei care deşi au bilet
trebuie să stea în picioare tot timpul
cit rulează filmul.
... la cinematograful sătesc din Riu
de Mori s-ar face focul in zilele cînd
se rulează filme. In acest fel numărul
spectatorilor va creşte, iar conducerea
cinematografului îşi va face o dato­
rie elementară.
MIHAI GIOGLAN
corespondent
fî. Conducerea căminutul cultural din
Petreşti ar da mai multă atenţie spri­
jinirii formaţiilor artistice care vin să
prezinte spectacole la Petreşti. Artiştii
amatori din Cugir sint supăraţi pe
tov. directoare a căminului cultural
'din Petreşti care nu i-a ajutat sufi­
cient la popularizarea şi prezentarea
spectacolului. Din această cauză spec­
tacolul cu piesa „Mielul turbat" de
Aurel Baranga n-a mai avut loc.
TRAIAN TRIF
corespondent sătesc din Băiţa-Crăciuneşti este
... ar mai trece şi prin satul Căpilna,
raionul Sebeş, caravana cinematogra­
fică. De mai bine de trei luni de zile
sătenii d in , Căpilna n-au mai vizionai
filme. Desigur că un cuvînt de spus în
acest sens îl are întreprinderea ci­
nematografică regională Hunedoara-
Deva.
-m -
In discuţia organizaţiei
de bază P.M.R.
In ultima adunare generală
a organizaţiei de bază P.M.R.
de la cooperativa meşteşugă­
rească „Retezatul" din Haţeg,
s-a analizat felul oum s-_a în­
deplinit planul de producţie pe
anul 1959 şi s-au stabilit măsu­
rile necesare a fi luate în ve­
derea îndeplinirii planului de
producţie pe primul trimestru
al anului 1960.
Gu aicest prilej, tov. Cornel
Vinţan, vicepreşedinte ou pro­
ducţia, a prezentat un referat
oare a scos în evidenţă faptul
că, la ramura industrială, coo­
perativa nu a reuşit ca să-şi reali­
zeze planul de producţie pe 1959
decît în proporţie de 81 ia sută.
In schimb, la ramura neindus-
trială, planul a fost îndeplinit
în proporţie de 127 la sută-
Neîndeplinirea planului de pro­
ducţie, ia ramura industrială, se
datoreşte — după cum a preci­
zat raportorul cît. şi tovarăşii
anúl care a trecut, pe şantiere­
le de construcţii din Deva, ini­
ţiativa de a economisi 5—8 bu­
căţi de cărămizi la m.c. de zidă­
rie a fost îmbrăţişată de mai
toţi zidarii dînd roadele sconta­
te, ea trebuie menţinută şi gene­
ralizată. Datoria organelor sin­
dicale de pe şantier esţe de a
studia şi generaliza iniţiativele
constructorilor din alte regiuni
ale ţării în legătură cu realiza­
rea de economii la cărămizi. In
anul 1960, pe şantierele de con­
strucţii nu trebuie să existe bri­
găzi sau echipe care să nu rea­
lizeze economii la preţul de cost
al construcţiilor. O atenţie deo­
sebită trebuie acordată în acest
an şi realizării de economii la
ciment şi fier beton.
Unii vorbitori ca tov. ’ ing.
G. Serbau, A. Dumitru şi V.
Aramă au arătat că este nece­
sară luarea din timp a o serie
de măsuri tehnico-organţzatori-
ce. Printre altele s-a arătat că
este nectesar a se crea noi po­
sibilităţi de depozitare a cimen­
tului în special. Tot în ce pri­
veşte aprovizionarea este nece­
sar să se lichideze cu sistemul
OOOOOOOOOOOOCO00O
La Spitalul T.B.Q.
din oraşul Deva au
fost efectuate, în g toamnă la 22-25 cm. adîncime. Arătura.am tăsai-o in timpul ier-
perioada 1 ianua-
g rie — 15 decem-
8 brie 1959, 32.500 microradiofoto-
8 grafii, 1.544 examinări M.R.F. şi
Î l 1.711 consultaţii radioscopice.
IN CLIŞEU: Dr. David Radu de
8 la Spitalul T.B.C. Deva, exami-
8 nînd un pacient la aparatul
g Roentgen W.E.M. Novix.
0^,00000000 0000-0000 000000 0000 0000
Al 103-lea cmemaîograi
sădesc
Intr-una din zilele trecute, ri­
dată cu lăsarea serii, uliţele sa­
tului Băiţa-Crăciuneşti, raionul
Brad, au cunoscut o animaţie
deosebită. Tineri şi bătrîni, ce­
tăţenii discutau cu însufleţire
despre un nou eveniment ce
urma să aibă loc în sala spe­
cial amenajată şi anume despre
inaugurarea unui cinematograf
sătesc. Cei peste 200 de cetă­
ţeni veniţi aici au audiat mai
întîi o conferinţă despre impor­
tanţa cinematografiei în educa­
rea şi culturalizarea maselor
populare, după care au vizionat
un film. De atunci, în fiecare
seară sala noului cinematograf
arhiplină, prezentîndu - se aici
filme deosebit de interesante.
De menţionat că prin grija în­
treprinderii regionale cinemato­
grafice acesta este cel de-al
103-lea cinematograf sătesc în­
fiinţat în regiunea noastră.
Ion Ştefoni, Hirş Aţexandru,
Szakăos Alexandru, Alexandru
Crainic, care au luat cuvîntut ta
discuţii — golului de producţie
în care s-au aflat unele secţii,
cît şi lipsei de interes a unor
cooperatori şi a unor responsa­
bili de secţii.
In vederea îndeplinirii planu­
lui de producţie pe trimestrul I
al anului 1960, adunarea gene­
rală a adoptat un plan de mă­
suri care prevede, printre altele:
ţinerea lunară a consfătuirilor
de producţie pe secţii; popu­
larizarea fruntaşilor ; executarea
de produse jDentru vînzare în tîr-
gurile săptămânale ; ţinerea unei
mai strînse legături cu organi­
zaţiile comerciale focale pentru
a se obţine comenzi pentru une­
le articole oare lipsesc de pe
piaţă etc.
NICU SBUGHEA
corespondent
care a dăinuit în anul trecut cînd
se făceau drumuri ou camioane­
le pînă la Orăştie, Alba Iulia
sau Petroşani pentru cantităţi
infime de cuie, bitum etc. Ase­
menea transporturi neraţionale
n-au făcut decît să scumpească
preţul de cost al materialelor.
Au reieşit cu prilejul discută­
rii cifrelor de plan pe primul
trimestru .al anului în cadrul
şantierului nr. 1 Deva şi alte
deficienţe pentru remedierea că­
rora sînt necesare măsuri ime­
diate. Toţi cei care au luat cu­
vîntul în cadrul consfătuirii au
subliniat că există pe şantier
multiple rezerve de reducere a
preţului de cost, ele trebuind
însă descoperite şi folosite.
In expunerea făcută la plena­
ra C.G. al P.M.R. din 3-5 de­
cembrie 1959, tovarăşul ' Gh.
Gheorghiu-Dej a arătat c ă :
„Trebuie să se depună în con­
tinuare eforturi perseverente pen­
tru ieftinirea costului construc­
ţiilor de locuinţe, asigiirînclu-se
îmbunătăţirea confortului tor‘L
Realizarea întocmai a acestor
sarcini de mare importanţă, tre­
buie să constituie' o îndatorire
a fiecărui cohstructor.
Ne vorbesc fruntaşi ai recoltelor bogate
2 .2 5 6 kg. floarea-soarelui
la hectar
Colectiviştii din Âpoldu de Sus au obfinut producţii bune
H de la toate culturile agricole. Intreţinînd bine şi recoltind la
j | timp culturile colectiviştii au obţinut la hectar 2.000 kg. gnu,
U 4.600 kg. porumb şi peste 2.000 kg. orz. Dar cea mai bună pro-
Wţducţie am -obţinut-o de la cultura florii-soarelui. Cele 2.256
f§ kg. floarea-soarelui la hectar sint rodul aplicării întocmai a
H regulilor agrotehnice. Producţia de floarea-soarelui de peste
§J2.000 kg. la hectar şi chiar mai mult nu este deloc greu de rea-
p Uzat. Icdă oum am procedat noi ca să obţinem o recoltă aşa
g de bogată.
M Am prevăzut în planul de producţie să cultivăm cu Jloarea-
g soarelui 10 hectare şi să obţinem o producţie de 1.200 kg. la
m hectar. Cunoaştem că floarea-soarelui este o plantă care nu
!!j poate fi cultivată mai mulţi ani pe acelaşi loc din cauza dăună-
gj tarilor care rămîn în sol şi datorită faptului că extrage canti-
jjj tăţi mari de apă şi hrană secătuind solul. Pentru aceasta noi
!j am cultivat floarea-soarelui după orz de toamnă. După recol-
g tarea orzului am dezmiriştit ie renul. La cîteva săptămini după
f g dezmiriştire, cînd terenul a înverzit, am efectuat arătura 'de
jj nii negrăpată pentru ca brazdele să reţină zăpada iar gerul să
p mărunţească bine solul. In primăvară îndată ce am putut întră
H pe teren şi cînd coamele brazdelor au căpătat nuanţă cenuşie am
!g grăpat arătura. Cu o zi înainte de semănat am aplicat o lucrare
H cu cultivatorul la 7-8 cm. Din experienţa anilor trecuţi noi am
g observat c?t această lucrare aduce un spor de recoltă de 150—
g 200 kg. la hectar.
jf Floarea-soarelui consumă mari cantităţi de substanţe hrăni-
!g toare. Pentru a obţine o recoltă bogată e necesar ca solul să
g conţină cantităţi suficiente de azot, fosfor, potasiu şi calciu. In-
!j grăşămîntul cel mai valoros pentru floarea-soarelui este gunoiul
g de grajd. La arătura de toamnă noi am administrat 20.000 kg.
g gunoi de grajd. Ingrăşămirdele chimice aduc şi ele sporuri de
H recoltă şi îmbunătăţesc în special calitatea seminţelor. Pentru
U aceasta odată cu administrarea gunoiului de grajd noi am ad-
§} ministrdt la hectar şi clte 150 kg. superfosfat şi 100 kg. sare
g potasică.
jj Pentru a obţine o recoltă bogată nu e suficient ca terenul să
g fie bine pregătit şi îngrăşat. Sămînţa pe care o semănăm tre-
j§ buie să facă parte dintr-un soi productiv, adaptat la condiţiile
H locale, rezistent la Boli şi dăunători. Moi am folosit săminţă din
g soiul VNIIMK, soi productiv dacă i se asigură toate condiţiile
g de dezvoltare şi fructificare.
§ Insămînţatul l-am executat la 28 aprilie. 'Am. însămînfat cu
g maşina 25 kg. sămînţa la hectar, la distanţă de 60140 cm. şi
g la adîncime de 6-7 cm.
H Cînd plantele au avut două frunze adevărate am efectuat pri-
§§ ma prăşită. A doua prăşită am aplicat-o in momentul cînd plan-
g tete au atins înălţimea de 30-40 cm. După a doua prăşită au că-
g zut ploi şi terenul a prins crustă. Pentru distrugerea crustei si
!j a buruienilor am prăşit cultura de floarea-soarelui a treia oară.
g Polenizarea florilor s-a făcut cu ajutorul albinelor.
•fg:-~ Recoltarea am făcut-o la coacerea complectă, 'adică atunci cînd
!1 partea inferioară a capitalului s-a ¦îngălbenit, ¦sămînţa s-a îttt 'ă-
1 rit, a căpătat culoarea specifică soiului şi miezul era bine for-
Jf mat. Capitalele tăiate le-am transportat la arie şi le-am treierat.
g Lucrînd în acest fel am obţinut o producţie de 2.256 kg. floa-
gf rea soarelui la hectar. Anul acesta sîntem hotărîţi să obţinem
g şi mai mult. In acest scop am pregătit terenul din toamnă şi
fg vom folosi săminţă productivă precum şi meloda ingrăşării su-
M plimentare a plantelor. IOAN KIRR
g preşedintele G.A.G. „Brazdă Nouă“
!| Apoldu de Sus
fi
Realizări pe măsura
eforturilor
( Urmare din pag. I-a) tribuie şi la reducerea pierderi­
lor de masă lemnoasă,
denjă superioritatea acestei me­
tode avansate, extinderea ei a De asemenea, prin introduce­
devenit o necesitate. De fapt, a- rea unui sistem de salarizare
ceasta este una dintre măsurile potrivit, muncitorii au .fost coin ­
care au dus la reducerea pier­ teresaţi într-o măsură şi mai
derilor de masă lemnoasă. mare în reducerea pierderilor.
Datorită faptului că la recep­ Am enumerat mai sus doar
ţia materialului lemnos, şi în cîteva măsuri care au contribuit
special la cel de foc, existau la micşorarea pierderilor de ma­
terial lemnos. Vreau însă să pre-
Pierderi Înregistrate (protente) Valoarea to-trlj
Anul a pierderilor (iei)
Răşinoase Fag Stejar
1953 — 8,33 0,30 104.304
1954 11,56 33,19 1.292.345
1955 2,47 21,26 1.069.318
1956 6,50 6,38 —
1957 5,27 5,08 81.007
1958 1,97 5,39 3,06 136.710
1959 1,57 4,92 2,44 71.025
( 11 luni) 3,51 2,66 25.258
1,98
serioase deficienţe, s-au consti­ cizez că mai sînt încă multe r<
tuit comisii lărgite de recepţie zerve nefolosite. Bunăoară, r
care au făcut ordine în această sipa îşi mai face încă loc, r<
chestiune. Ga urmare, recepţia cepţia materialului nu-i totdeai
se face în timp util, de bună na cea dorită, se mai piere
calitate fapt ce a contribuit în încă mult material în diferi
mare măsură la eliminarea risi­ operaţii ’ale procesului de pr<
pei de material. ducţie. Toate aceste lipsuri îns
pot ti înlăturate şi aşa cum
Pînă -nu de mult se obişnuia firesc, rezultatele obţinute vc
ca să se fasoneze stocurile su- fi şi mai frumoase.
pranormative din parchete.- Fi­
reşte că acest lucru ducea la Pentru anul acesta, aşa cui
contragerea prin uscare a mate­ a prevăzut plenara C. C. ,
rialului şi deci la pierderea şi P M.R. din 3-5 decembrie 1959
pe această cale a unei cantităţi necesar a se face totul în ved'
destul de însemnate. nea evitării ¦pierderilor de e:
ploatare, în special la faze
Mult material se pierdea şi scos-apropiat. In acest scop :
va extinde metoda de explo;
în operaţia de scos-apropjat a tare în trunchiuri lungi, se v
lemnului. Şi această deficienţă a combate pe toate căile risip
fost înlăturată. Funicularele Preocupare există, fapt ce g;
Wyssen şi Mîneciu, montate în rantează obţinerea unor rezult;
cadrul întreprinderii, pe lîhgă te din ce în ce mai frumoase.
că sporesc mult productivitatea
muncii şi uşurează munca, con-: