Page 7 - 1960-01

Nf. 1565 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. S

Băspîndirea cunoştinţelor de ştiinţă A C T U A LIT Ă Ţ I
SO V IETIC E *
popularizată — una din preocupările

noastre de seamă

Cine 'a cutreierat cu ani în Pământul". Pentru ca cele ex­ mărul cititorilor -bibliotecii a (Urmare din pag. l-a) cova a obţinut „giberelinul so­
crescut de la 500, cîţi erau în vietic“ — un stimulator activ
urmă Ţara Haţegului şi a văzut puse în conferinţă să fie cît mai planul anual, la 814, iar numă­ une 13 noi fabric;! de'zahăr oare al creşterii plantelor. După tra­
rul volumelor citite a depăşit vor prelucra 25.500 tone sfeclă tare ou acest preparat, înălţimea
mulţimea de castele pe lingă bine înţelese şi însuşite de cei cifra de ’10.000 în cursul anului în 24 de are. porumbului creşte ou 50-100 la
trecut. sută. Plantele bienale — varză,
care furnicau în trudă ţăranii prezenţi, conferinţa a fost înso­ Automatica viitorului morcovi şi sfecla — înfloresc
Deşi biblioteca este tînără — încă în primul an.
satelor, şi-a putut face o ima­ ţită de material documentar — de abia are un pn de la înfiin­ In „Pravda“ a apănut un ar­
gine destul de clară despre ceea planşe explicative, desene etc. ţare — totuşi un număr de 29 ticol semnat de Vădim Traipez- A început fabricarea industri­
de cititori, în majoritate ţărani nikov, membru corespondent al ală a „giberelinului sovietic“.
ce a însemnat exploatarea, mi- — pe care biblioteca noastră l-a muncitori, au primit insigna cíe Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S.,
„Prieten al cărţii“. Printre aceş­ consacrat automaticii ziilşi de A început valorificarea
zeria, sărăcia şi ignoranţa în pus la dispoziţia conferenţiaru­ tia amintim doar pe Toma N-i- mâine. industrială a minereurilor
care trăia ţăranul muncitor de lui. oolae, Aloş Iustin, Hobeanu Ion
pe aceste meleaguri. Slugăritul şi alţii. Una din principatele particu­ anomaliei magnetice
In satele Mălăieşti şi Nucşda- larităţi aţe ziilei de mîfne, scrie de Ia Kursk
şi lucrul în dijmă erau „prieteni“ ra. colectivul bibliotecii noastre, Răspândirea cunoştinţelor de Trapeznikov, o va constitui tre=-
ştiinţă popularizată în rîndul ţă­ cetea de ta automatizarea unor După cum anunţă agenţii
care nu voiau să se despartă cu cu ajutorul celorlalţi factori de ranilor .muncitori a ajutat nu nu­ anumite procese şi secţii la te- TASS a început valorificarea in­
uşurinţă de viaţa şi preocupă­ cultură din comună, ¦a ' organi­ mai la lichidarea în mare parte leautomatizarea complexă a în­ dustrială a minereurilor anoma­
rile ţăranului muncitor. Gît des­ zat expuneri pe teme ca: „Su­ a practicii dăunătoare a super­ treprinderilor industriale, folo­ liei magnetice de la Kursk —
pre carte, ea nu apuca să pă­ perstiţiile sînt dăunătoare“, stiţiilor şi misticismului, dar a sirea pe scară largă a dispozi­
trundă în casele oamenilor pen­ dus la o înţelegere mai mare a tivelor de comandă întemeiate bazin de minereu de fier
tru a deveni un prieten al aces­ ...iilllilliiillllillllllllllllilllliljl necesităţii construirii socialismu­ pe principiile autoreglajului şi
tora. Cartea i-ar fi ajutat să lui în patria-' noastră.' In pre­ autoghidajuliii. Se deschid pers­ în care se află aproximativ
Din experienţa zent cbmuna noastră estedn în­ pective excepţionale în domeniul 22.000.000.000 tone de minereu
tregime cooperaiivizaiă. automatizării unui şir de proce­ (45-65 la sută fier). Bazinul de
scape mai repede de slugărit, activiştilor culturali se ale muncii intelectuale. Vor
de dijmuială. De aceea, nobilii Dar munca' noastră nu se cunoaşte largi aplicaţii maşinile minereu de fier din anomalia de
şi grofii i-au ţinut pe ţăranii ....iiiillllilIllIlIlllllIM opreşte numai la cele enumerate automate care vor putea să pro­ la Kursk are o suprafaţă de
•muncitori departe de acest izvor mai sus. Pentru viitor colectivul iecteze ele însele maşini noi, să
nesecat de adevăr şi lumină. „Despre ştiinţă şi religie“ etc. de muncă al bibliotecii, sub în­ realizeze scheme, să aleagă va­ 120 km. pătraţi. El este situat
Pe lîngă toate acestea cele drumarea comitetului comunal rianta optimă a unui proiect. A-
Majoritatea satelor din comu­ de partid, cu sprijinul organiza­ în regiunea centrală a zonei eu­
na noastră — Sălaşu Superior 10 cercuri de citit existente pe ţiei U.T.M. şi al căminului cul­ ropene a U.R.S.S.
— sînt sate de munte, unde lu­ raza comunei desfăşoară o bo­ tural, va pregăti o brigadă ar­
mina culturii a fost împiedicată gată activitate pe linia răspândi­ tistică de agitaţie formată din cest lucru pare a fi de domeniul m P B O E B A M U lU E
să pătrundă 'şi datorită condiţi­ rii ştiinţei şi culturii şi a com­ cititorii bibliotecii. Aceasta -va fanteziei şi totuşi este realitatea
ilor geografice mai grele. De a- baterii superstiţiilor şi misticis­ contribui la dezvoltarea îritr-o unui viitor apropiat, conchide lQDBDD
ceea, aici au rămas din trecut mului. In cercurile de citit din măsură şi mai mare a activită- Trapeznikov.
adîno înrădăcinate obscurantis­ satul Paroş, spre exemplu, s-a ţii culturale în comuna noasfra
mul, superstiţiile, misticismul. prelucrat broşura „Despre cre­ şi va spori numărul manifestă­
dinţa în dumnezeu“, iar în sa­ rilor de masă'cil cititorii.
Munca de atragere a ţăranu­ tul Mălăieşti broşura „Legende­
lui muncitor spre lumina căr­ le evanghelice“ etc. ANDREI NASTASE
ţii, spre cultură, spre ştiinţă,
n-a fost uşoară. In Paroş, Peş­ Pentru popularizarea ştiinţei bibliotecar la Biblioteca comu-
şi culturii, colectivul bibliotecii
nală din Sălaşu Superior
tera, Nucşoara, sau Mălăieşti, noastre, împreună cu conducerea

majoritatea ţăranilor muncitori căminului cultural, foloseşte fie­ Un stimulator activ al 7 IANUARIE 1960
creşterii plantelor
nu pricepeau rostul cărţii, acea­ care prilej bun prin care poate Programul 1 : 6,45 Muzică
sta pentru că nici slova nu i-o face acest lucru. Spre exemplu, uşoară; 7,30 Muzică populară
românească; 8;30 Salut voios de
cunoşteau, nu i-o desluşeau. Dar întors dintr-o călătorie prin Un grup de oameni de ştiin­ pionier; 10,00 Drumeţii veseli
(reluare); 11,03 Cântecul şi jocul
analfabetismul a f o s t , lichidat. U.R.S.S. studentul Itul Ştefan a ţă de la Universitatea din Mos- populat în creaţia compozitori­
Trezirea gustului pentru citit, fost invitat să vorbească în faţa ---- ¦ 1¦ T lor noştri; 12,35 „Apărătorii vie­
ţii noi“ — emisiune de cântece
ă dragostei faţă de oarte, faţă ţăranilor muncitori despre tot ostăşeşti; 13,05 Concert simfo­
nic ; 14,00 Concert de prînz ;
de ştiinţă, combaterea a tot ceea ce a văzut în această călă­ 7 eiiiEiiBTBBmnec 15,10 Melodii populare româ­
neşti; 16,15 Vorbeşte Moscova!;
ceea ce a rămas rău încă în torie. Expunerea tov. Itul Şte­ 7 IANUARIE 1960 17.30 Tinereţea ne e dragă —
DEVA: Pe ţărmuri îndepărta­ emisiune pentru tinerii ascultă­
mintea oamenilor, a revenit ca fan, în care au fost arătate ma­ Ld Casă pionierului 'din Sebeş îşi te; ALBA I U L I A A l a r m ă la tori; 18,30 Almanah .ştiinţific;
desfăşoară activitatea numeroase cercuri. graniţă; Vârsta dragostei; BRAD7 19,45 „Veseli noi cîntăm“ —
o sarcină şi bibliotecii noastre rile realizări obţinute de Uniu­ Un eveniment de seamă Printre acestea silit şi cele dc croito­ Fata în negru;. ILIA: Omul ou e,misiune de cântece; 20,00 Con­
în viata mea rie şi balei. Iii cadrul acestor cercuri pantaloni scurţi; ¦HAŢEG: Kp- cert simfonic, înregistrări din
comunale. nea Sovietică, a trezit un mare pionierii >işi. însuşesc anumite deprin­ ciubeî; HUNF.DOAR.4: Casă pă­ concertele date în sala Ateneu­
deri practice folositoare sau învaţă din rintească; ORĂŞTIE: Poveste lui în zilele de 5 şi 6 ianuarie,
Pornind de Ia situaţia' exis­ interes în rîndul ţăranilor mun­ frumuseţile ariei. netenminată; Micuţa; PETRO­ de Ansşmblu! de solişti din Za­
ŞANI: Teodora ; Contrabandiş­ greb; 22,45 Muzică din operete;
tentă în comună, colectivul de citori care 'au solicitat apoi bi­ In clişeul de s u s : Pioniera Măria tii; SEBEŞ: Pentru 100.000 de 23,40 Muzică uşoară.
lampa, de la cercul de .croitorie,' iu mărci; SIMERIA: Vizita lui
muncă al bibliotecii comunale, bliotecii noastre cărţi' despre timp. ce brodează o rochiţă. N. S. Hruşciov în America; Programul II: 14,07 De 1a
BARU MARE: Patru paşi în fluier la marile ansambluri;
sub îndrumarea comitetului co- Uniunea Sovietică şi despre alte Am împlisit de curînd 18 ani, eveniment de mare însem­ In clişeul de jos : Ştefania Ştefan, de nori; LONEA: Grădinarul spa­ 15.30 Program de valsuri; 16,15
la cercul ăe ¦balet, asistată de Rodica niol; TEIUŞ : Oraşul liber; cîntece revoluţionare romîneşti;
munal de partid, a sfatului popu- ţări de pe glob, cum ar fi Repu- nătate în viaţa mea. De acum înainte mă voi bucură de toate Ignati. - • execută una din ¦• mişcările ZLATNA: Razia; APOLDU DE 17.00 Gîntă Victoria Darvai. In
învăţate. SUS : In întâmpinarea fericirii; program rhuzică populară romî-
lar comunal, ajutai de or- blica Populară Chineză, R. D. drepturile şi îndatoririle prevăzute în Constituţia Republicii CALAN: Nevasta mea oîntă. hească din Maramureş; 17,30
Sfatul medicului: Precancerul şi
ganizaţia U.T.M. şi cu concursul Vietnam, R. P. Bulgaria, Mexic, Populare Romîne, ca orice cetăţean cinstit din patria noastră. misrh mmmimm depistarea lui; 18,05 Solişti şi
formaţii artistice de amatori;
intelectualilor din comună, a Noua Zeelandă, Japonia etc. Mă bucur că am copilărit şi am ajuns ta majorat într-o PENTRU 24 ORE: 19.00 Să învăţăm limba rusă
Vreme umedă cu cerul mai cîntînd; 19,45 Concert de muzi­
căutat rhetode şi forme cît mai Minunatele realizări ale Uni- epocă cînd tineretului din ţara noastră i s-a oferit toate po.si-, mult acoperit. Temperatură în că uşoară; 20,30 Scriitori la mi­
uşoară scădere va atinge ziua crofon: Tiberiu Utan; 20,45 Cân­
practice pentru a trezi în rin- unii Sovietice în domeniul cu- bilităfile de a studia pînă în cele mai înalte şcoli şi a în­ 0 la 5 grade iar noaptea va co­ tecul săptămânii: „Cîntece des­
bori intre ri-2 la 0 grade. Lo­ pre patrie“; 21,45 Părinţi şi co­
dul ţăranilor muncitori dragos- ceririi -spaţiului., cosmic, înce- văţa oricé meserie, fiecare după capacitatea şi înclinaţia sa. cal vor dădea1 precipitaţii sub
formă de ploaie şi lapoviţă.. pii; 22,00 ,ţrSimfonia I de Lo-
tea faţă de carie, faţă de ştiin- pînd cu lansarea primilor sate- Aceasta nu a fost întotdeauna Uşa. Au existai1şi timpuri Vîntul va ¦sufla slab din sec­
torul vest şi nord-vest. Diminea_- Gijun-Jun; 23,15 Concert popu­
ţă. Astfel, am organizat la în- liţi artificiali ai Pământului şi triste pentru oamenii muncii. Acele timpuri, eu şi toată gene­ ţa şi seara se va semnala ceaţă
si pîdă. lar interpretat de mari solişti.
ceput, mai. ales duminică, citiri pînă la zborul în jurul Lunei, raţia de tineret de azi, am avut fericirea să nu le cunoaştem. PENTRU URMĂTOARELE
Buletine de ştiri: 5,00 i 6,00 ; 7,00 )
în grupe mici de oamenţ a unor au trezit un mare interes nu nu- Despre ele mi-a povestit tatăl meu, muncitor Ia Uzinele sodice 3 ZILE
Vreme schimbătoare favorabi­ 11!00: 13,00 j 15;00| 17,00; 19,00;
artitole mai importante cRn dife- mai în rîndul cititorilor biblio- din Ocna Mureşului. Pe atunci, un tînăr fără posibilităţi ma­ lă precipitaţiilor.
23,52 (programul I) j 14,00; 16,00;
rite ziare. Mai tîrziu, după ce tecii noastre, dar şi în rândurile teriale, ajungea să înveţe o meserie ''numai cu mari sacrificii.
18,00; 21,00; 23,00 (programul II);
ne-am format un mănunchi de tuturor ţăranilor muncitori de DeTşcoală nici nu era vorbă.

cititori, am făcut diferite expu- pe raza comunei. Fiind nume- In ce mă priveşte, după terminarea şcolii elementare de

neri în faţa acestora, am organi- roase întrebările ce ni se pu- 7 ani, am urmat doi ani la Şcoala profesională textilă din

zat seri de întrebări şi răspun- neau, colectivul bibliotecii şi Sibiu. .Aici, toate cheltuielile de întreţinere şi şcolarizare au fost

suri pe diferite probleme care-i conducerea căminului cultural suportate de stat.

frămîntau. Aşa am adunat,. rînd au organizat o „Zi de întrebări In august 19Ş8 am foşt repartizată în cîmpul muncii la

pe rînd, în jurul bibliotecii nu- răspunsuri“ în oa,re au fost fabrica dé ciorapi din Sebeş. După două luni, cu sprijinul

meroşi ţărani muncitori. lămurite, pe măsura posibilită- maiştrilor şi al muncitoarelor calificate, am devenit fruntaşă

In satul Paroş, unde supersti- ţi lor noastre, numeroase proble- în producţie, cîştigînd între 70Q-800 lei lunar. In fabrică am

ţiile şi misticismul sînt mai în- me ce ¦frămîntau ţărănimea noă- simţit în permanenţă sprijinul organizaţiei de partid şi U.T.M.,

rădăcinate, colectivul bibliotecii stră mundtoarp. Cu prilejul a- pentru a-mi .ridica necontenit calificarea şi a mă cultiva prin

noastre a organizat, cu spriji- cestei acţiuni, colectivul biblio- citit.

nul cadrelor didactice, mai mu-1- tecii comunale a organizat şi o Sînt recunoscătoare partidului şi regimului nostru democrat-

te conferinţe pe teme ştiinţifice, expoziţie de cărţi de ştiinţă popu- popular, care ne-au creat atîtea posibilităţi nouă tinerilor pen­

Ultima conferinţă a fost ţinută larizată. tru a deverji oameni de nădejde, constructori ai societăţii socia­

de tov. profesor Ştefan Crişan, Acţiunile enumerate mai sus, liste. ANISIA NICOARA

de la Şcoala de 7 ani din Sala- şi altele, au trezit gustul de ci- muncitoare la fabrica dc ciorapi

şu Superior pe tema: „Cerul şi fit al ţăranilor muncitori. Nu- din Sebeş

‘ V-^CXXyOGQGOQQOOSQQ&QtyQQQQOaaGQIXXQQOQQOO^OOGGQOOOdiOOOOGQSnGOQQ'GO'^ íCOaOQ©OOOQaüiÓ©bC8X>QO(XÍOQOO(XX}QOOOC*aOOGCOOLXHXXXXX}LQOCO?X>CCP$O9QQCKXXXX>CO0QOOP

La Şcoala medie din Cugir deşi insuficient pentru nevoile nistă a elevilor. Ceea ce este Vioirel Luiâ1, Mari a Alexan’direş- bor’ator, organizarea de vizite ou
unei şcoli medii — este prost mai grav, e că unele cadre di­ cu, Tănase Gr-oza etc. elevii1în întreprinderile indus­
Să fie lichidai® lipsurile care frînează întreţinut, neinventariat şi foar­ dactice, ca tovarăşa Ana Bran, triale şi în unităţile socialiste
te piiţin folosit de către cadrele fac greşeli ideologice în lecţii, O altă cauză pentru care sta­ din agricultură, etc.
buna desfăşurare a procesului didactice. In ultimii ani condu­ aceasta pentru că subapreciază rea de .lucruri se prezintă -ast­
cerea şcolii nu a întocmit liste importanţa preocupării continue fel, este că în şcoală corpul di­ Exercitând controlul intern în
de materiale didactice necesare pentru ridicarea propriului loc dactic, departe de a fi închegat şcoala, directorii şcolilor medii
şi nu a solicitat secţiei de în- nivel ideologic. In munca unor intr-un colectiv care să acţione­ trebuie şă pună pe prim plan
ze unitar în cerinţele faţă de preocuparea de a sprijini ca­

SnsfrucfsV-educafSv! văţămînt şi cultură a Sfatului diriginţi, cum e de pildă tov. elevi, este împărţit în 'două ta­ drele didactice în găsirea celor!
popular raional Orăştie include­ Marfa Goţea, şi-a făcut ioc o bere oare se suspiciază reciproc. mai' bune mijloace pentru folo­
InaMe de’ vacanţă, o bri­ dau în şcoală unele obiecte ca elevilor; expresie a acestei griji rea lor în contractele de aprovi­ concepţie antiştiinţiîică după ca­ Astfel că în locul promovării sirea conţinutului lecţiilor în
gadă a secţiei de învăţământ şi limba romînă, socialismul ştiin­ fiind rezultatele frumoase obţi­ zionare ce se încheie anual cu re clasa nu constituie un colec­ unei critici principiale, tovără­ scopul educării patriotice şi in­
cultură a Sfatului popular re­ ţific, economia politică, zoolo­ nute de brigăzile U. T. M. de întreprinderea de material di- tiv, ci este împărţită în două şeşti, care să ajute la mersul îna­ ternaţionaliste a elevilor.
gional a organizat un control gia (la clasa a IX-a) matemati­ muncă patriotică. daotic-Bucureşti. Aşa se expli­ categorii: grupul elevilor mai inte al şcolii, se promovează dis­
la Şcoala medie din Cugir. Bri­ ca (ia clasa a X-a) şi geogra­ In multe şcoli medii mai exis­
gada a urmărit felul cum se fia (Ia clasa a Xl-a). Privită însă în ansamblu,
desfăşoară procesul instructiv- munca desfăşurată de către co- că de ce, deşi se cheltuiesc a- buni, care constituie colectivul cuţii neprincipiale pornite din tă cadre didactice care nu în­
educativ, care este nivelul de O bogată activitate desfăşoa­ iectiyul şcolii este sub nivelul
cunoştinţe al elevilor şi nivelul ră elevii la cercul literar „Mi- posibilităţilor. Unele obiecte se nual sute de mii de lei pentru clasei, şi restul elevilor care nu interese personale. ţeleg importanţa acţiunii unita­
la care se predau lecţiile, cum hail Eminescu“, în tradiţia că­ predau la un nivel nesatisfăcă­
este organizată munca de edu­ ruia a intrat editarea periodică tor, din care cauză gradul de. înzestrarea şcolilor cu material sînt încă demni de colectiv", dar O bună parte din lipsurile re a întregului corp didactic în
care comunistă a elevilor etc. a revistei şcolare „Flacăra“, re­ cunoştinţe al multor elevi este
vistă care a depăşit stadiul pu­ sub cerinţele programei de în­ didactic, Şcoala medie din Cu-. care pe măsură ce-şi îndreaptă menţionate mai sus se datoresc cerinţele faţă de elevi, alcătuind
Din controlul efectuat s-a blicării unor culegeri din folclo­ văţământ, Aşa este cazul la ma­
constatat că colectivul didactic rul nou şi recenzii, trecînd la tematică şi fizică, geografie gir este insuficient înzestrată. greşelile pot fi „primiţi în co­ şi lipsei de îndrumare compe­ grupări cu o poziţie „proprie“,
al Şcolii medii din Cugir, sub publicarea celor mai bune crea­ (clasa V il-a), chimie (clasa
îndrumarea organizaţiei de par- ţii literare ale elevilor, în ver­ VUI-a) etc. Privind predarea lecţiilor, mul­ lectiv“ după o deliberare în cla­ tentă şi perseverentă din partea de cele mai multe ori refractară
ţid, a obţinut în ultimii ani unele suri sau proză. Un larg răsu­ te dintre acestea suferă de lip­ la măsurile ce le iau organele
succese importante, Localul este net are în şcoală concursul „Iu­ O caracteristică specifică a sa organizării materialului în- să. Izolarea unor elevi de co­ tovarăşului Victor Codan, di­ de învăţămînt în scopul îmbu­
bine întreţinut, în clase şi pe biţi cartea" la care sînt antre­ felului cum se predau obiectele Ir-un sistem închegat, dîndu-se nătăţirii muncii. Aceşti tovarăşi
coridoare s-a creat un mediu naţi un 'mare număr de elevi. de învăţămînt la Şcoala medie cunoştinţe nesistematice, ceea ce lectiv, confundarea activului cla­ rector, şi Augustin Rusu direc­ trebuie să înţeleagă că lipsa de
plăcut care contribuie din plin din Cugir este tendinţa, de a se îngreunează înţelegerea materia­ unitate în cerinţele faţă de elevi
la educarea estetică a elevilor. Rezultate bune a obţinut colec­ păstra o nejustifieafă ruptură lului de către elevi. Aşa este sei cu colectivul, are consecinţe tor a'djunct. au întotdeauna influenţe 'nega­
Ţinuta şi comportarea civilizată între cunoştinţele teoretice şi a- cazul unor lecţii ale profesoarei tive în munca educativă.
a elevilor, disciplina în şcoală tivul şcolii organizând practica Elvira Călin. De asemenea, în pedagogice dăunătoare. Dacă conducerea şcolii ăr fi
şi pe stradă este un rezultat al plicarea lor în producţie, lipsa mod nejustificat, unii profesori O totală lipsă de respect pen­ cerut mai mult ajutorul organi­ Este necesar ca pe viitor di­
muncii depuse de cadrele didac­ în producţie a elevilor ciclului insistă prea mult la verificarea zaţiei P.M.R. din şcoală, lipsu­ rectorii de Şcoli să ia toate mă­
tice. Unii profesori, cum sînt de preocupare pentru ilustrarea tru demnitatea elevilor cu care rile semnalate ar fi fost înlă­ surile pentru a ridica munca
Dumitru Boboşa, Emil Sara, mediu în atelierele U.M.G., ur­ lucrează, dovedesc profesorii turate.
Nicolae Toderici, Elena Adam, lecţiilor cu material didactic, Groza Tănase şi loan Brătescu
Constantin Nicolae şi alţii, de­ mărind calificarea acestora în­ Menţinerea multă vreme a ă-
pun interes deosebit pentru pre­ demonstraţii, experienţe de labo­
tr-o meserie pînă la sfârşitul ci­ care mai obişnuiesc încă să bată • cestei situaţii în şcoală a fost
gătirea unor lecţii de bună ca­ rator, fapt care contribuie la în-
clului mediu. cunoştinţelor, care durează a- elevii. Pentru atitudinea lor con­ favorizată şi de lipsa unui con­ instriiotiv-educativă la nivelul
litate. In bune condiţii se'-pre­ greunarea înţelegerii şi însuşirii proximativ 25-30 de minute, şi damnabilă secţia de învăţămînt trol eficient din partea secţiei de cerinţelor actuale.
Merită subliniată şi grija ce rezervă pentru predare 15-20 de şi cultură a sfatului popular re­ învăţămînt şi cultură a Sfatului
materialului de către elevi. minute. Din această cauză, ma­ gional a luat însă măsurile cu­ popular raional Orăştie şi a sec­ Secţiile 'de învăţămînt şi cul­
au manifestă t-o majoritatea ca­ terialul se predă superficial sau venite. ţiei de învăţămînt şi cultură a tură raionale şi regională au da­
Materialul didactic şi de la­ se omit unele teme prevăzute Sfatului popular regional. toria să controleze şi să îndru­
drelor didactice pentru educarea de programă. Cauza principală ă lipsurilor me mai des şcolile medii, să ia
borator existent în şcoală — ¦Ar măsuri corespunzătoare şi ur­
patriotică şi internaţionali stă a
Deşi cadrele didactice din arătate mai sus o constituie fap­ Multe 'din lipsurile de mai gente acolo unde îşi fac ioc a-

şcoală ştiu că principala cale de tul că unii profesorii lucrează sus se mai întâlnesc încă şi la parifţia unele fenomene negative
formare a concepţiei materialis­ superficial, nu privesc cu destu­ alte şcolii medii din regiune. 'care împiedică buna desfăşurare
te la elevi o constituie lecţia, lă răspundere munca ce le-a fost' Trebuie acordată atenţia cuve­ a procesului insfrudiv-educativ,
unii profesori se ocupă insufi­ încredinţată. Aşa e cazul tova­ nită legării cunoştinţelor de care împiedică formarea unui ti­
cient de folosirea conţinutului practică prin folosirea demon- neret capabil de măreţele sar­

lecţiilor pentru educarea comu­ răşilor Ana Bran, Maria’- Golea, straţii:lor_şi experienţelor de la;-. cini ce ne stau în faţă.