Page 4 - 1960-01
P. 4
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nf. 1564
Problema dezarmării — cea mai arzătoare problemă a contenrioraneităţil juillnxele jLtiiimele
Răspunsurile lui N.S. Hruşciov la întrebările
puse de R. Noble, directorul ziarului
argentinian
MOSCOVA '4 (Agerpres). — tatea deosebit de mare a înţe N. S. Hruşciov a subliniat că In 1960 comerful exterior al U.R.S.S. Perspectivele ştiinţei
TASS anunţă: Răspunzînd la o legerii la care am ajuns cu pre încălzirea climatului internaţio va creşte cu aproximativ 25 la sutí în anul 1960
serie de întrebări ce i-au fost şedintele Dwight Eisenhower în nal care a avut loc anul trecut
adresate de dl. R. Noble, direc timpul vizitei mele în. Statele trebuie, fără îndoială să se re MOSCOVA 4 (Agerpres). făptui pe scară şi mai largă spe
torul ziarului argentinian „Cla Unite, precum şi a hotărîrii ce flecte favorabil şi asupra dez
rin“, N. S. Hruşciov a declarat: lei de-a 14-a sesiuni a Adunării voltării comerţului internaţional. TASS anunţă î Revista „Vnes- cializarea şi cooperarea pro MOSCOVA 4 ( Agerpres) Sub Ungaria, apreciem foarte mult
„Problema dezarmării este pro Generale a O.N.U. că problema
blema esenţială, cea mai arză dezarmării generale şi totale Preşedintele Consiliului de neiâ Tergovlea" a scris în nu ducţiei. titlul „O privire spre viitorJ ‘ marele ajutor prietenesc pe oare
toare a contemporaneităţii. In este cea mai importantă proble Miniştri al U.R.S.S. a subliniat
prezent aceasta este într-adevăr mă şi că din acest motiv tre că în prezent Uniunea Sovieti mărul său pe luna decembrie Exportul Uniunii Sovietice va ziarul „Pravda" a publicat decla- ni-l acordă oamenii de ştiinţă
problema problemelor“. buie depuse toate eforturile în că face comerţ cu peste 70 de
vederea soluţionării ei cît mai ţări. „Sîntem pentru extinderea 1959 că în primii doi ani ai sep- spori considerabil prin creşterea raţiile unor oameni de ştiinţă din ţările frăţeşti, în primul rînd
N. S. Hruşciov a subliniat că urgente. continuă a relaţiilor economice
în soluţionarea problemei dezar şi comerciale reciproc avantajoa tenalului (1959-1960) comerţul livrărilor de maşini şi utilaj care străini despre perspectivele ştiin- din Uniunea Sovietică. Colabo-
mării sînt interesate toate po Toate acestea dau o anumită se între ţări. Nu avem nevoie
poarele, toate ţările lumii. El a speranţă că guvernele tuturor nici de război „rece“, nici de exterior; ăl Uniunii Sovietice va vor constitui în anul 1960 în ţei în anul 1960. rarea ştiinţifică rodnică trebuie
amintit pe scurt care este esen statelor vor manifesta înţelege război cald. Orice comerciant creşte aproximativ cu 25 la sută. exportul general 21 la sută faţă Ist van Ruszmjak, preşedintele dezvoltată şi mai departe. După
ţa propunerilor sovietice cu pri rea cuvenită şi realism în a- din orice ţară poate veni ori- de 18,5 la sută în anul 1958. cum arată Kazimierz Kuratow-
vire la o dezarmare generală şi oordarea soluţionării sarcinii de cînd în U.R.S.S. pentru a duce Partea principală '(aproxima Lărgirea importului se va face Academiei de Ştiinţe a R. P. ski, vicepreşedinte al Academiei
totală. „Aceste propuneri pă zarmării generale şi totale. tratative comerciale şi pentru a tiv 3 pătrimi) în comerţul exte Ungare, propune să se infiin- de Ştiinţe a R. P. Polone, planul
trunse exclusiv de dorinţa de încheia tranzacţii. Acest lucru ţeze o organizaţie similară cu
a asigura o pace cu adevărat „Dacă aşa va fi, anul care se referă şi la reprezentanţii ţă
trainică, de a lichida pentru tot vine va intra în istorie ca anul rilor din America Latină care rior al U.R.S.S. revine ţărilor prin sporirea achiziţiilor de uti Consiliul de Ajutor Economic polonez de perspedivă prevede
deauna teama în faţa viitorului, începutului înfăptuirii visului de vor fi întotdeauna salutaţi cu
a spus N. S. Hruşciov, nu pot veacuri al omenirii despre o lu bucurie în Uniunea Sovietică“, socialiste cu care se va dezvol laj modem necesar dezvoltării Reciproc, căreia să-i fie incre- că ştiinţa va constitui unul din
să nu se bucure de spri jinul una me fără arme şl fără armate, a declarat N. S. Hruşciov.
nim al tuturor popoarelor“. despre o lume fără războaie“, a ta mereu colaborarea economi principalelor ramuri ale industri dinţată sarcina coordonării cer factorii principali ai dezvoltării
spus N. S. Hruşciov. N. S. Hruşciov a subliniat că că. Intre aceste ţări se va în- ei sovietice. cetărilor ştiinţifice din ţările la
N. S. Hruşciov a declarat: intre Uniunea Sovietică şi ţările gărului socialist. economiei şi culturii. Autorul se
„Nu încape îndoială că dacă . Referindu-se fa poziţia Uniu din America Latină nu a existat -» ¦ ocupă de unele perspective de
propunerea noastră cu privire la nii Sovietice faţă de experienţe şi nu există nici un fel de pro In zilele noastre, scrie Rusz- dezvoltare a ştiinţei în ţara sa.
dezarmarea generală şi totală le cu arma nucleară, N S bleme litigioase care să împiedi Pentru întărirea legăturilor culturale niyak, este limpede pentru ori
ar deveni obiectul unui referen Hruşciov a spus : „Sîntem pen anglo-soviefice cine că In nici o ţară ştiinţa nu Intr-o convorbire cu corespon
tru încetarea totală şi imediată ce dezvoltarea relaţiilor de prie dentul din New York al „Prav-
dum în rîndul popoarelor, ea ar a experienţelor cu toate tipurile tenie, colaborare reciproc avanta se poate dezvolta altfel decit pe clei“ Leslie S. Dunn, profesor de
de arme nucleare“. El a adău-
fi sprijinită de majoritatea abso gat.; „Sîntem gata ca chiar as joasă în domeniul economic şi LONDRA 4 (Agerpres)’ Intr-o oameni ’de cultură, artişti, oa baza unei largi colaborări in- biologie la universitatea Colum-
tăzi să încheiem un acord cu convorbire cu corespondentul a- meni de ştiinţă. La Londra şi la ternaţionale, mai ales pe baza bia, a cerut interzicerea cit mai
lută ă populaţiei globului“. dezvoltarea relaţiilor culturale, genţiei TASS, referindu-se fa le Glasgow s-a bucurat de succes sprijinului reciproc tovărăşesc grabnică a armelor nucleare,
privire la încetarea experienţelor găturile culturale anglo-sovietice festivalul filmelor sovietice. In intre oamenii de ştiinţă din ţă- Sper că în viitor va fi interzisă
După cum a subliniat şeful ştiinţifice şi de altă natură. din anul 1959, directorul adjunct acelaşi timp un mare număr de rile socialiste.
nucleare pentru totdeauna şi al Consiliului Britanic, Johnston cetăţeni englezi au vizitat Uniu folosirea ştiinlei şi a roadelor ei
guvernului sovietic, Comitetul Şeful guvernului sovietic a şi-a exprimat părerea că în acest nea Sovietică. La Moscova şi la Noi, oamenii de ştiinţă din în scopuri distructive, a spus
considerăm că pentru aceasta domeniu „a avut loc un uriaş Kiev a fost organizată cu suc Dunn.
pentru dezarmare al celor 10 subliniat succesele remarcabile progres spre bine“. Cea mai im ces săptămîna filmelor engleze. A 12- a aniversare a
sînt create condiţiile necesare. portantă realizare în domeniul La Moscova a fost organizată Colegii mei biologii americani
ţări care îşi va deschide lucră obţinute în cucerirea cosmosu relaţiilor culturale anglo-sovieti expoziţia cărţii engleze. Johnston independentei Birmaniei cu care stau adeseori de vorbă
Acum este rîndul partenerilor ce, a spus Johnston, este faptul şi-a exprimat speranţa că cu tim pe această Urnă, doresc ca la
rile în anul 1960 îşi va începe lui. Primele corpuri cosmice, că între cele două ţări s-a reali pul Anglia va fi vizitată de un RANGOON 4 (Agerpres). La boratoarele Ir. care sînt efectuate
noştri occidentali“. zat un acord cu privire la ela număr tot mai mare de cetăţeni 4 ianuarie poporul birman săr astăzi lucrări legate de un e-
activitatea în condiţiile existen create de mîinile oamenilor so borarea în fiecare an a unui pro sovietici atît în cadrul unor de bătoreşte cea de-a 12-a aniver ventual război biologic sau de
N. S. Hruşciov a menţionat gram de schimburi culturale an legaţii oficiale, aît şi oa turişti sare a independenţei sale. protecţia împtriva unui aseme
ţei unor premise clare ale îm vietici, a spus el, au fost puse glo-sovietice pentru anul urmă Şi că un număr tot mai mare de nea război să treacă la studie
că „guvernul U.R.S.S. a încetat tor. Această hotărîre este, după englezi vor vizita Uniunea So Cu acest prilej la Rangoon a rea problemdor legate de viaţă,
bunătăţirii serioase a situaţiei în slujba ştiinţei. In această părerea lui Johnston, foarte vietică. avut loc o paradă a forţelor ar a spus Dum în continuare. Ac
deja toate experienţele cu arma practică şi fără îndoială va con mate la care au participat pre tivitatea ccestor laboratoare
internaţionale. In legătură cu direcţie vor fi concentrate şi pe tribui la întărirea şi lărgirea le Perspectivele relaţiilor anglo- şedintele Uniunii Birmane, U poate fi treută cu uşurinţă pe
atomică şi cu hidrogen şi că nu găturilor oultorale anglo-sovieti sovietice pe anul 1960 sînt, după Vin Maung, primul ministru Ne
aceasta, a adăugat N. S. Hruş viitor eforturile oamenilor sovie ce'. Vin, membri ai guvernului bir făgaşul paşiic. Să lucrăm, aşa
le va relua dacă nici puterile părerea lui Johnston, extrem de man şi ai corpului diplomatic.
ciov, este necesar să se subli tici în domeniul studierii cosmo Johnston a subliniat ou satis favorabile. dar, în inteesul vieţii nu al
occidentale nu le vor relua. Gu prilejul sărbătorii, preşe
nieze în primul rînd însemnă sului. Succesele grandioase în dintele U Vin Maung a adresat morţii! cheunâ profesorul ame
un mesaj poporului birman. rican.
domeniul studierii cosmosului
st Noi sîntem de părerea luî Hruşciov“ facţie că în anul 1959 Anglia a
sînt numai un înoeput. Lumea fost vizitată de numeroşi frun
Mitingul cje la Hyde-Park în sprijinul
va fi, fără îndoială, martorul Scurte ştiri «Scurte ştiri «Scurte ştiritaşi ai vieţii publice sovietice,
unor succese şi mai măreţe în
acest domeniu.
propunerilor sovietice pentru dezarmare -m - MOSCOVA. — In cinstea aniversă GAIRO. — La 3 ianuarie, preşedin tatea presei", „anul proceselor judiciare
rii unui an de la lansarea primei ra tele Nasser a inaugurat ia Gairo ex înscenate ziariştilor". In cursul aces-
LONDRA 4 (Agerpres)'. Ar noi sîntem de părerea lui Hruş Adversarii armei atomice din Anglia chete cosmice sovietice (2 ianuarie poziţia industrială şi agricolă a R.A.U. tui an ziarele u fost nevoite să apară
ciov. El este omul care ţine în nu slăbesc lupta pentru realizarea 1959) Ia Moscova a apărut un nou pe anul 1960, la care participă 236 de 4 ori cu cdoanele goale. 61 de zi
trebui să fie întemniţaţi cei oare mîinile sale perspectivele păcii timbru poştal jubiliar reprezentînd glo firme, din care 58 firme industriale arişti au fost condamnaţi în total ia
au comis crima de a permite şi în..această operă el trebuie să dezarm ării nucleare bul pămîntesc şi racheta care înain din regiunea siriană. 48 de ani şi 0 luni închisoare şi la
amplasarea de baze americane fie sprijinit“, a spus Soper. tează pe orbita sa. Inscripţia de pe 210.000 lire aienzi.
pentru arma rachetă în Anglia, LONDRA 4 (Agerpres) TASS împotriva războiului nuclear". timbru este : „ 2 .1. 1939 — 2.1.1960". MOSGOVA. — In Uniunea Sovietică
iar nu oamenii cinstiţi care pro Aproape 500 de demonstranţi, anunţă : Adversarii armei atomi Printre demonstranţi se aflau „Prima rachetă cosmică". a apărut cartea „Din istoria luptei de RABAT. — Regele Mohammed al
testează împotriva acestor baze, scandînd lozincile : „Interziceţi ce din Anglia au păşit în noul eliberare a poporului spaniol", consa V-lea al Marotului a primit la 2 ia
a declarat la 3 ianuarie la Lon bomba !“, „încetaţi experienţe an — I960 term hotărîţi să nu reprezentanţi ai partizanilor de MOSCOVA. — La Kremlin a fosi crată unor perioade ale luptei revolu nuarie delegaja guvernamentală a
dra, în cadrul unui miting de la le !“, s-au adunat ia 3 ianuarie slăbească lupta pentru realiza zarmării nucleare din oraşele ţionare şi de eliberare naţională din U.R.S.S. care se află în Maroc în
Hyde-Park, I. Mikardo, fost vice în faţa clădirii ambasadei ame rea dezarmării nucleare. La 2 Londra', Swanser, Sheffieild şi din amenajată o grădină de iarnă. Aici Spania în secolele al XfX-lea şi al trecere spre Liberia unde va participa
ricane din Londra. Preotul Col ianuarie în apropierea bazei alte oraşe. Ei purtau panouri cu XX-lea. In carte, principala atenţie la feitivităţiiej cu prilejul instalării o-
preşedinte la Comitetului execu lins, preşedintele organizaţiei pentru rachete a Ministerului de lozincii cerînd renunţarea la ar se află 1.000 de plante tropicale şi este acordată problemelor revoluţiei ficiali a preşedintelui şi vicepreşedin
tiv al partidului laburist. „Mişcarea pentru dezarmarea Război al Angliei de la Harring ma nucleară şi încheierea ime subtropicale de 120 de varietăţi — pal telui Liberiei.
nucleară“ şi preotul Donald So ton (Northamptonshire) a avuţ diată a unui acord cu privire la burgheze democrate din anii 1931-1936
In cadrul mitingului, în spri per, au remis ambasadei o scri loc o demonstraţie de protest îm încetarea experienţelor nucleare. mieri, bambuşi, lămîi, portocali, mag KH4RTUM, — La 1 ianuarie 1960
jinul propunerilor cu privire la soare adresată preşedintelui Ei potriva folosirii armelor de ex şi mişcării revoluţionare din anii Sudatul a sărbătorit cea de-a 4-a api-
dezarmare, prezentate de N. S. senhower. In această scrisoare terminare în masă. Demonstra La intrarea în baza pentru ra nolia, arbori de cafea. 1936-1939. versre a independenţei sale. Gu a*
Hruşciov, preşedintele Consiliu se exprimă protestul împotriva ţia a fost organizată de „Mişca cest prilej la Khartum a avut loc o
lui de Miniştri al U.R.S.S., a declaraţiei Statelor Unite că pot rea pentru dezarmarea nucleară“ chete a avut loc un miting. MOSCOVA. - In 1960 în capitalele DELHI. — La 3 ianuarie s-a des paraâ militară.
luat cuvîntul cunoscutul preot relua experienţele cu arma nu şi „Comitetul de acţiune directă chis la Bombay cea de-a 47-a sesiune
metodist Donăld Soper. „Indife La porţile bazei au fost aduse Gehoslovaciei, Etiopiei, Franţei, Iraku PRIS. — Potrivit datelor oficiale,
rent dacă sîntem comunişti sau cleară. lui, Italiei şi Libanului vor li organi a Congresului ştiinţific indian. La lu Ia 1 ianuarie 1960, populaţia Franţei
metodişti, credincioşi sau atei, întăritori poliţieneşti, 82 de de zate expoziţii ale realizărilor sovietice crările sesiunii participă aproximativ era e 45.355.000 de oameni.
in domeniul utilizării paşnice a ener
monstranţi au fost arestaţi. giei atomice. 3.000 de oameni de ştiinţă indieni, PhGA. — După cum transmite Ge-
precum şi 100 de savanţi străini invi
KXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXIC^CXXXXtO CO O CXXXXÎO O O CO O O O a OOOCXXXXXXX>OU<XXXXXXXXXXKXXX3UOG>CrOOCC':X^CC«XC'Ü"aiX?iXSa. OQQQOOOQQQQCQaOCasX/OÜOOaoOQÇ
Un articol din ziarul Suspendarea de către S. U. A. afirmat că Statele Unite ar pu taţi la sesiune. La deschiderea sesiunii tekala invitaţia parlamentelor Indiei,
„Pravda“ tea relua experienţele cu arma Indceziei, Cambodgiei şi Republicii
a moraforiului asupra experienţelor nucleară, după efe vor fi anunţat a luat cuvîntul Nehru, primul minis- Dencrate Vietnam, o delegaţie a A-
MOSCOVA (Agerpreis) TASS tn prealabil în acest sens. Griti- dundi Naţionale a R. Cehoslovace a
anunţă : Ziarul „Pravda“ din 3 cînd această declaraţie, ziarul iru al Indiei.
ianuarie publică sub semnătura „Reynolds News" scrie că „situ ISTANBUL. — Ziarul „GumhuriyetN pled Ia 2 ianuarie într-o vizită oficială
lui S. Vişnevski şi V. Jukov un aţia internaţională actuală nu
articol în legătură cu suspenda prezintă nimic din ce ar putea vorbind despre rezultatele anului tre în :este ţări. Delegaţia este condusă
rea' de. către Statele Unite á mo- justifica astfel de acţiuni, care cut, scrie că acesta a fost cel mai greu
ratoriului asupra experienţelor nucleare a produs nelinişte în lume pot duce la infectarea atmosferei an pentru presa turcă. Anul 1959 poate de ireşedintele Adunării Naţionale,
cu arma atomică şi qu hidro datorită unor noi explozii“. fi denumit „anul atentatelor ia liber Zd«ek Fieriinger.
gen’. _
de succes. Comentatorii străini Fruntaşi de seamă ai draifei St. Paul, preşedintele or Subliniind paşii mari pe care „Dacă vrem să sîăviîm renazificarea
Oambnii de bună credinţă, subliniază că progresul în ca vieţii publice din Anglia ganizaţiei „Mişcarea pentru de i-a făcut Uniunea Sovietică în Germaniei occidenale trebuie să
scriu autorii, sînt neliniştiţi da drul conferinţei de la Geneva a zarmarea nucleară“, a declarat direcţia slăbirii încordării inter încetăm reînarmara ei“, declară
torită faptului că guvernul a- fost realizat în primul rînd, da condamnă hotărîreă că „este foarte regretabil că gu naţionale, „Reynolds News“ un deputat englez
merican a hotărît să suspende torită eforturilor ferme ale U- guvernului Statelor vernul american a făcut u,n pas scrie: „Domnul Hruşciov dă do
moratoriul aisupra experimentă niunii Sovietice. oare poate slăbi în anul 1960 vadă de o mai profundă înţele LONDRA 4 (Agerpres). „Re sentreabă el. Pentru că, Ia fel
rii armei atomice şi cu hidrogen. Unite speranţele întregii lumi în de gere a noii situaţii internaţio naşterea fascismului în Germa cicei care l-au încurajat pe
Potrivit acestei hotariri S.U.A. După cum se ştie, guvernul zarmare. Collins speră că acest nale. Acum cîteva săptămîni el nia occidentală este încurajată Hler, ei sînt de părere că o
vor relua efectuarea de explozii U.R.S.S. a hotărît să nu reia ex LONDRA 4 (Agerpres) TASS pas nu înseamnă că guvernul a propus dezarmarea generală", de politica guvernelor englez şi Gmanie de dreapta, reînarma-
atomice oînd vor crede de cu ploziile nucleare dacă puterile anunţă: Fruntaşi de seamă ai Statelor Unife intenţionează să cu două zile în urmă el a decla american“, a declarat deputatul t2poate servi ca „reazim îm-
viinţă. occidentale nu var efectua expe vieţii publice din Anglia, con reia experienţele.
rienţe cu arma atomică şi cu hi damnă hotărîreă din 30 decem rat din nou că este posibilă re laburist Frank Allaun într-un priva bolşevismului în Euro-
Milioane de oameni din dife drogen. După părerea ziarului brie 1959 a guvernului Statelor Deputatul laburist Zilliacus ă
rite colţuri ale lumii,, se arată londonez „Daily Telegraph" şi a Unite, oare poate duce la relua declarat: „Dacă americanii vor ducerea forţelor, armate sovietice. articol publicat în ziarul „Rey R-
multor altor ziare occidentale rea unilaterală a experienţelor relua experienţele în mod uni nolds News“. Allaun arată că ,Dacă vrem să stăvilim re-
în continuarea articolului, au „un important pas înainte“ au nucleare în S.U.A. lateral, acest lucru va fi o crimă Ziarul cere preşedintelui Ei-
cionsfatait cu' satisfacţie că anul constituit noile propuneri sovie _ Ziarul „Daily Worker“ a pu împotriva omenirii". guvernele englez şi american nu izilicarea Germaniei occidenta-
tice constructive făcute în de blicat un grupaj de declaraţii tă senhoWer să nu permită ca
1959 'a intrat în 'Istorie că anul cembrie '1959. Hotărîreă guver cute de diferiţi fruntaşi ai vieţii D-na Judith Hart, membri' Tn numai că au reînarmat Germa ' declară Allaun în încheiere,
în care pe planeta noastră nu a nului S.U.A. de ă suspenda mo publice. parlament a sp u s:' „Declaraţia S.U.A. să înceapă „o nouă serie
lui Eisenhower subliniază că nia occidentală, dar au şi lăsat >i trebuie să încetăm reînarma-
avut loc nici o explozie nuclea ratoriul ăsupra' experienţelor nu William Paynter, "secretarul principala noastră sarcină constă de experienţe cu. bomba cu hi
general al sindicatului naţional în reorganizarea întregii noas Ia putere foşti nazişti şi adepţi a ei“.
ră. cleare nu pdate 'contribui la af minerilor britanici, a declarat tre politici de apărare şi a drogen“. In acelaşi spirit se pro
că hotărîreă Statelor Unite este obligaţiilor luate în cadrul ai lor. Relevînd renaşterea mo- Intr-un articol redacţional,
„Să menţinem aceaista situa succesul traitaitlveldr de la Gene „pur şi simplu scandalosă" ţi N.A.T.O. Atît timp cît N.A.T.O. nunţă şi ziarul ,',Observer", care
va. Este grăitor faptul că cercu ntod seama de tratativele care rămîne ca bază ă’ întregului nos nopolurilor imperialiste în Ger- iarul „Sunday Express“ aver-
ţie 1“ spuneau Oamenii în ajunul au loc în prezent la Geneva şi tru sistem de apărare, noi vom califică declaraţia lui Eisenho
rile militare din S.U.A. cdr cu de apropiata conferinţă la nivel primi în mod inevitabil aseme mania occidentală, autorul arii- Izează de asemenea, împotriva
Anului Nou. In prezent aceste înalt. ,,’A'ceăsta1 este o hotărîre nea insulte...“ wer drept „nereuşita". Ziarul
insistenţă reluarea exploziilor vădit provocatoare“ — a spus colului subliniază că astăzi mo- narmării Germaniei occidentale
spdrănţe luminoase ău fost în el. Nicholas Kemmier, 'profesor la subliniază iniţiativa de pace a
nucleare Subterane, efectuate de universitatea’ din Edinburg, care nopoliştii vest-gerniani lucrează ju arma nucleară, astăzi cînd
tunecate'. „O veste apăsătoare“, Nici o ţară nu trebuie să reia a făcut parte din grupul ce a Uniunii. Sovietice, care „a făcut
Statele Unite la' sfîrşitol anului experienţele, nici să Ie înceapă, creat bomba atomică în perioada din nou pentru înarmare. „Dar, renasc elementele naziste. Cît
„o ştire ’dezolantă“ — astfel a 1958. războiului, ’ a declarat în legă deja multe Concesii la tratative
a declarat George Baraatt, se tură ou hotărîreă S .U .A .: „A- cea mai mare nebunie este lap- de nebunească apare intenţia
fost calificat în cele măi diferite In încheierea ărtîcloluilui se cest lucru este foarte trist“. le de la Geneva“.
cretarul general aii confederaţiei „Sunday Times“ ia atitudine tul că se pune arma nucleară oamenilor noştri de stat de a in
colţuri ale lumii „darul“ de A- subliniază 'că valul de critici la ir
sindicatelor muncitorilor din in de asemenea în favoarea înche ia dispoziţia unor foşti generali zestra aceste elemente cu arma
niul Nou al cercurilor guvernan adresa ’guvernului american în LONDRA 4 (Ager [toes) Ziare
dustria navală şi constructoare le londoneze-din 3. ianuarie îşi ierii unui acord cu privire la în nazişti“, subliniază Allaun. nucleară, scrie „Sunday Ex-
te din S.U.A. legătură cu hotărîreă de a sus exprimă neliniştea în legătură
Oamenii de biină credinţă în pende moratoriul asupra experi de maşini. Armistiţiul în acesi cetarea experienţelor nucleare. „Poporul german, scrie Al-'press“.
ţeleg că niciodată nu au existat enţelor dovedeşte în mod con domeniu a îmbunătăţit relaţiile „Puterile occidentale, sorie zia laun, doreşte pacea cu ardoarea Corespondentul special al zia-
posibilităţi atît de reale da tra
vingător că opinia publică din rul, ar trebui să ajungă, cît se cu care o dorim şi noi, dar lui rului „Reynolds News“ sublinia-
tativele de la Geneva în proble
toate ţările apreciază această poate mai.grabnic la un acord i se pune cu sila arma în mînă. ză că ideile naziste pot înflori
ou Rusia... Aceasta ar'putea con
Minoritatea războinică este în,cu- în Germania occidentală pentru
stitui primul şi cel mai -impor
rajată în mod premeditat“. „Dl că foştii nazişti ocupă posturi
mă înoetării experienţelor cu acţiune ca fiind absolut nejus- şi a sporit încrederea reciprocă. ou recenta declaraţie a preşedin tant pas spre dezarmarea gene- ce procedează astfel cercuril importante în guvern şi în jus-
'arma 'nucleară să fie încununate tificată. John Gailto'S, canonicul cate- telui Eisenhower, în care el a raia conducătoare din occident? -j tiţie.
Redacţia ţi administraţia ziarului; str. 6 Martie nr, 9, Telefon: 188j 189ţ 75. Ţaxa plătită in nuinerai cuiijorm aprobării Direcţiunii Generale IM i R. nr. 230.S2U din 8 ..noiembrie 1919.. — Tiparul; Întreprinderea Poligr/â B1 Mal" r - Deva
