Page 9 - 1960-01

PROLE! ARI DIN TOATE ŢARIi.E, I1N1ŢI-VA! F estivalul bienal de
Anui XÍI Nr. 1586 Joi 7 ianuarie 1960
SPRE NOI SUCCESE ÎN ÎNTRECEREA
SOCIALISTĂ
In sprijinul sp o ririi producţiei
de m inereu
Nu de mult, la sectorul mi­
nier Măgura din cadrul între­
prinderii de explorări miniere
Brad, a avut loc o consfătuire
de producţie la oare au parti­
cipat şi tovarăşi din conducerea
întreprinderii. Gu această oca­
zie au fost trecute în revistă
realizările obţinute în anul tre­ le. De asemenea, colectivul sec­ producţiei de metal, creşterea pro­
cut şi s-au prelucrat sarcinile
de pian ce revin colectivului de
IOAN SF1TLIC aici în anul 1960.
este miner, şef de brigadă La discuţii oamenii au vorbit
ia sectorul IV al minei plini de entuziasm despre mă­
Lupeni. Numele comunis­ surile ce trebuie luate, pentru a
tului Sîitlic este bine cu­ depăşi în acest an planul de
noscut datorită însemnate­ producţie, luîndu-şi totodată an­
lor depăşiri de plan pe gajamente preţioase. Aşa de pil­
care Ie realizează lună de dă, minerii şefi de echipă Va-
lună, precum şi faptului că sile Hănci'lă, Ilie Popa, Ioa-n
urmînd exemplul minerului Boden, Nicolae Florea şi loan
Andrei Nagy, a trecui la
un loc de muncă mai greu.
A ngajam entele
turnătorilor
Din carnetul Gu prilejul adunării în care
s au dezbătut sarcinile de plan
corespondentului pe anul 1960, turnătorii de la
uzina ,,Victoria“-Gălan au răs­
CuvIntui brigăzii puns chemării la întrecere so­
cialistă lansată de secţia furna­
7/;. primele zile ale lunii mai le a aceleeaşi uzine. Prin răs­
1959, cind la grupul de şantie­ punsul trimis, acest colectiv s-a
re nr. 3 din Călan a luat fiinţă angajat să depăşească planul a-
prima brigadă utemistă de pro­
ducţie, oamenii au privit toată nu'al c u . 24 tone la sortimentul
treaba cu neîncredere. Şi ca un
făcut, această neîncredere în loc tuburi, cu 12 tone la sortimen­
tul sanitare, cu 100 tone la ra­
să dispară, numai că auzeai:
,.Ăştia din brigadă? Nişte lin­ diatoare, cu 100 bucăţi cazane
găi, n-au n iv e l .B ă ie ţii, cit pe
ce să se descurajeze. Şi poate că
dacă n-ar fi fost secretarul or­
ganizaţiei de partid, brigada
s-ar fi destrămat.
încălzire băi, cu 100 m.p. caza­
ne încălzire centrală şi să rea­
lizeze economii în valoare de
800.000 lei.
C. CHIR IAC
corespondent
Iată însă că odată cu prime­ 665.000 lei econom ii
le lucrări mai dificile, situaţia
s-a schimbat. Şi oamenii, cîrid suplim entare
au văzut cuptorul de uscat for­
me dat în folosinţă cu o zi îna­ Colectivul de muncitori şi teh­
inte de termen, linia de contact nicieni de la ocolul silvic din
de pe silozul furnalelor termi­ Dobra a discutat recent cifrele
nată cu trei zile mai devreme,
depăşirile de normă de pesete 10 de plan pentru anul 1960. La cesului de producţie, la 'depăşirea
procente şi-au schimbat părerea dezbatere au participat numeroşi sarcinilor de plan.
despre tineri. brigadieri şi pădurari, care au
De atunci au trecut multe luni. arătat că planul poate fi reali­ la locul dc muncă.
Zilele trecute, ta şedinţa 'de pro­ zat. Totodată, ei s-au angajat
ducţie la şantierul celei de-a să facă economii în valoare de
doua baterii carbo-fluid, s-a sta­ 665.000 lei. De pildă, tov. Iosif
bilit drept termen pentru termi­ Baba s-a angajat să realizeze
narea lucrărilor, 1 februarie economii în valoare de 70.000
lei, Vasile Baba 50.000 lei, loan
1960.
Brigada utemistă, condusă de
loan Horvath, care lucrează la Baba 50.000 lei, Gheorghe Pe-
construcţia metalică a bateriei, trie 50.000 lei, Aurel Ştefănescu
s-a angajat în faţa întregului co­ 80.000 lei. De asemenea, şeful
lectiv să facă totul pentru a ter­ sectorului de exploatare loan
mina această lucrare importan­ Dăneasă s-a angajat să reali­
tă cu două zile înainte de ter­
menul fixat prin grafic. Şi felul zeze, ou ajutorul personalului
in care s-a muncit pînă acum, a- din teren, suma de 172.000 lei
sigură respectarea cuvîntului economii.
dat. PETRE ILINCARU
corespondent
NICOLAE NEGRU
-m -
Construcţii mai multe,
mai bune şi mai ieftine!
Anul 1959, a marcat in acti­ departe a preţului de cost al
vitatea de pe şantierele de con­ construcţiilor.
strucţii o-cotitură radicală. Tra-
ducî-nd în viaţă indicaţiile ple­ Toate aceste probleme au con­
narei C.C. al P.M.R. din noiem­ stituit obiectul discuţiilor în
brie 1958, constructorii au dat consfătuirea de producţie orga­
bătălia în cadrul întrecerii so­ nizată cu prilejul discutării ci­
cialiste pentru a realiza con­ frelor de plan pe anul 1960 ale
strucţii ieftine, bune şi în scurt şantierului nr. 1 Deva.
Faţă de anul trecut, în acest
timp. an, sarcinile de plan ale con­
Pe şantierele de construcţii structorilor şantierului nr. 1
de locuinţe din oraşul Deva au Deva sînt mai mari. Numai în
fost obţinute unele succese în primul trimestru trebuie realiza­
această direcţie. La construcţia te lucrări de construcţie în va­
blocurilor din cvartalul Aurel loare de aproape 3,5 milioane
Vlaicu, la blocul din strada Titu lei. La această sarcină de plan
Ma !crescu şi altele, s-au reali­ se prevede o reducere a preţu­
zat însemnate economii de ma­ lui de cost d e ’r la sută.
teriale. La celelalte construcţii
însă din oraşul Deva, s-au înre­
gistrat depăşiri la preţul de cost
de deviz. Pe ansamblul activită­
ţii fostului grup nr. 1 de şan­
Discutând despre noile sarcini
tiere Deva, s-au înregistrat- în
anul trecut pierderi. De menţio­ de plan constructorii şantierului
nat este faptul că la construcţii-
nr. 1 Deva au 'subliniat că ele
• le de blocuri începute şi termina­
sînt mari dar pe deplin realiza­
te în cursul anului trecut s-au
bile. Pentru îndeplinirea noilor
realizat apartamente sub 40.000
sarcini de plan este nevoie ca
încă de pe acum, de la început,
să se ia toate măsurile menite
să asigure lichidarea lipsurilor
semnalate.
V. FURIR
lei. Aceasta' demonstrează că sînt
posibilităţi de reducere şi pe mai (Contimare in pag. 2-a)
Florea şi-au luat angajamentul
să depăşească planul de pro­
ducţie cu .10 la sută printr-o
bună organizare a muncii în e-
chi-pe şi folosirea din plin a ce­
lor 480 minute ale zilei de lu­
cru şi să reducă la maximum
consumurile specifice de materia­
torului geologic s-a angajat să
depăşească planul de producţie
cu 6 la sută, iar colectivul sec­
torului mecanic să reducă con­
sumul de ulei şi combustibil cu
6 la sută.
N. DRAGUŞ
corespondent
-8Ü3-
lodri Oprean este şef
de tură la cazanele
centralei termoelectrice
nr. 2 a Combinatului
siderurgic Hunedoara. # Traducînd în viaţă directivele
Lucrind cu atenţie, observînd de­
ranjamentele, la timp şi luînd mă­
suri urgente de înlăturare a lor,
el contribuie la îmbunătăţirea pro­
In c lişeu T în ă ru l loan Oprean naţionale, a primit în anii re­
Primele
succese
Colectivul minei Ţebea a pri­
mit cu mult entuziasm sarcinile
de pian pe amil 1860. Ele au
fost dezbătute pe larg în adună­
rile de partid şi în consfătuirile
de producţie pe sectoare. Pen­
tru realizarea ior s-au luat noi
măsuri felinico-organizatorice şi
politice. In abataje munca a în­
ceput cu avînt încă din primele donare a sfaturilor populare.
zile aie anului. Astfel, în perioa­
da 1-5 ianuarie inclusiv, colec­
tivul sectorului de investiţii şi-a
depăşit plănui lunar ia zi cu
peste 2 Ia sută.
S-au evidenţiat echipele con­ locale în vederea acoperirii ne­
duse de loan Barteş, Pavel Pas- cesităţilor populaţiei cu bunuri
cu şi Toader Mareş de Ia acest de larg consum şi în mod deo­
sector, care datorită unei bune sebit a asigurării necesarului
organizări a muncii şi aplicării de materiale de construcţii. Nu­
de metode de muncă înaintate
şi-au depăşit sarcinile de plan. i noastră au produs cu 11 mili-
Rcparaţia maşini­
lor fabricii de cio­
rapi din Sebeş este
o treabă migăloasă,
care cere multă pri­
cepere şi atenţie.
Maistrul Simian
Schbn dispune de
aceste calităţi. Lu­
crările efectuate de
el sînt de cea mai
bună calitate.
Iată-l in clişeu
lucrind la repara­
rea unei maşini.
4 pagini 20 bani
z‘g^âm^assBamamBaxsmaKamav^^m
In !960
Sicierurgiştil hunedoreni
timiă întrece
m reşiţenii
Siderurgiştii hunedoreni au tri­
mis zilele trecute o scrisoare side--
rurgişTilor din Reşiţa, prin care le
propun ca întrecerea pornită in sco­
pul sporirii producţiei de metal des­
făşurată anuţ trecut, să continue şi
in anul 1960. Ca obiective prin­
cipale, hunedorenii propun sporirea
ductivităţii muncii şi reducerea
preţului de cost.
Printre altele, siderurgiştii hune­
doreni şi-au propus ca in acest an
să producă peste prevederile planu­
lui 11.000 tone fontă, 17.000 tone
cocs, 40.000 tone oţet, 25.000 tone
blumuri, ţagle şi laminate.
Industria locală, unul din sec­
toarele importante ale economiei
gimului democrat - popular, un
caracter nou, luînd în acelaşi
timp o dezvoltare deosebită. Nu­
mai în regiunea noastră, faţă de
anul 1950, s-a înregistrat în în­
treprinderile de industrie locală
o creştere a producţiei indus­
triale cu 854 la sută. Numărul
sortimentelor, varietatea acesto­
ra, calitatea şi preţul de cost
au înregistrat 'îmbunătăţiri sim­
ţitoare.
O etapă nouă în dezvoltarea
întreprinderilor industriei locale
a fost marcată de directivele ce­
lui de-'al II-lea Congres al Par­
tidului Muncitoresc Romîn, de
trecerea acestor întreprinderi
sub directa îndrumare şi subor­
Cunoscînd necesităţile locale şi
resursele existente în fiecare re­
giune, raion şi comună, sfaturile
populare au reuşit să canali­
zeze activitatea acestor între­
prinderi în direcţia folosirii pe
scară tot mai largă a resurselor practica de a produce unele sor­
mai în anul 1959 întreprinderile
de industrie locală din regiunea
te a tru „I. L. C arag iaie“
Duminică, îază
infercomunală
în perioada actuală formaţiile
de teatru de la sate se află an­
trenate în concursul bienal de
teatru „I. L. Caragiaie“. Acest
concurs a fost privit cu un deo­ neţ este unul diri
sebit interes de către majorita­ cei mai buni mae­
tea formaţiilor teatrale din re­
giunea noastră. Astfel, s-au în­
scris pentru concurs un mare
număr de echipe de teatru care
s-au pregătit cu atenţie.
Acum, echipele de teatru parti­
cipă la faza infercomunală a
concursului. Duminică, 10 ianua­
rie a.c., spre exemplu, la Pe-
treşti raionul Sebeş, vor parti­
cipa echipele de teatru din Pe-
treşti, Sibişel şi Lancrăm, De a-
semenen, la P-ianu de Sus, par­
ticipă echipa de teatru din Pia-
nu de Sus, echipele căminelor
culturale din Pianu de Jos, Ră­
chita şi Strungar, precum şi e-
chipa de teatru a colţului roşu
al gospodăriei colective din Pia­
nu de Sus.
Pentru sănătatea
oamenilor muncii
Pe baza unor indicaţii ale Mi­
nisterului Sănătăţii şi Prevede­
rilor Sociale, secţia sănătate a
sfatului popular regional a luai
de curînd iniţiativa de a forma
trei brigăzi medico-sanitare care
să facă un studiu amănunţit a-
supra stării sănătăţii populaţiei
din circumscripţiile sanitare Bă­
lţa, Geoagiu şi Iscroni. Aceste
brigăzi formate din cei mai buni
medici şi-au început zilele tre­
cute activitatea. Fiind înzestra­
te cu aparatele şi medicamen­
tele necesare brigăzile amintite
tac examinări de sînge, control
radiologie, microradioîotografii,
un examen coprologic şi un exa­
men clinic complex întregii
populaţii din cele trei circum­
scripţii. De menţionat că toate
aceste controale au nu numai
un caracter de constatare ci şi
de luarea pe loc a măsurilor
corespunzătoare. Se preconizea­
ză ca în viitor această metodă pierderilor de
de studiu asupra sănătăţii oa­ exploatare se pot economisi can­
menilor muncii să fie extinsă în tităţi apreciabile de material
toate circumscripţiile sanitare lemnos, care reintră în circuitul
din regiune.
•SíSSíá-
iţim continuii » M a te a
critor de
iO A N BO D E A
vicepreşedinte al Comitetului
executiv al Sfatului popular
regional 2
->.
oane mai multe cărămizi dee-ît
în anul 1958 şi cu 70 mii mai
mulţi, m.c. de piatră şi balast.
De asemenea, s-au livrat comer­
ţului de stat 573 tone produse
de mezelărie, 45.000 tone pline,
şi alte bunuri de larg consum
în valoare de 31,5 milioane lei.
Cu toate realizările obţinute
de întreprinderile de industrie
locală în activitatea acestora
s-au înregistrat în perioadă a-
nului- 1959 şi o serie de defici­
enţe. care au frînat dezvoltarea
economiei locale. Unele - între­
prinderi, din cauza neurmăririi
cit consecvenţă a realizării în
trimestrele I şi II a planului de
producţie, în trimestrele III şi IV oare, cu toate că şi-a realizat
nu au fost în măsură să recu­
pereze rămânerea în urmă, ceea
ce a făcut ca planul anual să
nu fie realizat. In asemenea si­
tuaţie au fost întreprinderile de
industrie locală „Horia“ din Al­
ba lulia, „1 Mai“ din Deva şi
„Economica“ din Sebeş.
La aceasta s-a mai adăugat
şi un ăit aspect negativ. In ac­
tivitatea unor întreprinderi de
industrie locală s-a încetăţenit
timente doar de dragul de a
le produce, fără a se face o ana­
liză economică a rentabilităţii
lor şi a preţului de cost. Acea­
sta caracterizează îndeosebi în­
treprinderile „Floria“ din Alba
lulia, „Grişana“ din Brad şi
„Economica“ din Sebeş, unde
problema reducerii preţuind de
cost nu a constituit o preocu­
pare de prim ordin. Aşa se ex­
plică faptul de ce la între­
prinderea „Economica“ din
Sebeş în loc să se reducă pre­
ţul de cost cu 334.000 lei, s-ă
înregistrat în 10 luni o depă­
şire a cheltuielilor planificate
cu 88 mii lei. Mai mult, între­
prinderea „Horia“ din Alba fu-
lia, care trebuia să realizeze o
economie în valoare de 908.000
lei, a înregistrat o de.păşir|'gî
Alexandru Mari-
ştri electricieni de,
la mina Petrila.
Iată-l, in clişeu, sta- ŞjM.
diind un transform WŢCi
mator nou de faj
bricaţie rominească.
IfealInizaV no pe m ăw sură
e fo rtu rilo r
Reducerea pierderilor de ex­
ploatare, constituie unul din
obiectivele principale ale activi­
tăţii _întreprinde­
rilor de exploa­
tare şi transport
a lemnului. Re­
glementarea aces­
tei probleme a
început în anii
de democraţie
populară, odată
cu naţionaliza­
rea principalelor
mijloace de pro­
ducţie, cînd şi
pădurile au de­
venit, bun al. în­
tregului popor.
Prin reducerea
j economic şi influenţează în mod
cheltuielilor de 37.000 lei. A- ir. oricare caz similar, s-au în-
ceste depăşiri ale preţului de fîmpinat greutăţi la început, dar
cost au avut o influenţă nega­ mai apoi, după ce a ieşit în evi-
tivă şi asupra realizării planului
de beneficii. Bunăoară, între­
prinderea „Horia“ din Alba Iu-
lia, care trebuia să verse pînă
la data de 30 noiembrie 1959,
un beneficiu de 416.000 lei, nu
numai că nu a vărsat această
sumă, ci dimpotrivă a înregis­
trat o pierdere de 707.000 iei.
De asemenpa', întreprinderea
„Economica“ din Sebeş care a
fost planificată să verse la bu­
get un beneficiu de 556.000 lei,
nu a realizat decît 166.000 lei,
rămânând datoare bugetului cu
suma de 390.000 lei. Această
situaţie apare şi Ia' întreprinde­
rea „6 August“ din; Petroşani,
integral sarcina de reducere a
preţului de cost, a rămas mult
în urmă cu realizarea planului
de beneficii. Astfel, întreprinde­
rea a fost planificată cu un be­
neficiu de 3.149.000 lei şi a rea­
lizat în 11 lunii- un beneficiu de c mentara", aparţinînd coo­
numai 1.570.000 lei.
Care sînt cauzele care au fă­
cut ca unele întreprinderi să
riu-şi realizeze indicii de plan ?
Trebuie spus că au existat şi
o serie de greutăţi cum ar fi,
nea-provizionarea în-treprinderi1or
ccu materii prime şi materiale L bat eu.
în mod ritmic şi în cantităţile
necesare de către O.R.A.D. De­
va, lipsa posibilităţilor de des­
•!facere a unor produse individua­
lizate în plan şi dirijate pe
plan central ş.a.
Dar pe lingă acestea au fost
şi deficienţe interne, care în
măsura în care ar fi fost des­
coperite şi lichidate, air fi influ­ L de trei ori cîte trei kg. şi
enţat pozitiv activitatea între­
prinderilor de industrie locală.
Să analizăm cîteva din aceste
deficienţe.
La unele^ întreprinderi s-ău
înregistrat deficienţe chiar în do­
meniul planificării producţiei.
De pildă, în anul 1959 între­
prinderea „Vasile Roaită“ din
Haţeg a prevăzut în planul de
producţie produsul nisip meta­
lurgic în valoare de peste un
(Conlinuare în pag. 2-a)
favorabil rentabilitatea întreprin­
derilor. In acest scop la I.F.E.T.
Orăştie s-au luat o serie de mă-
ganizato-rice în
specia! la faza
scos - apropiat şi
manipulat, obţi-
nîndu-se rezulta­
te mulţumitoa­
re.
In tabelul ce
urmează se poa­
te vedea nive­
lul pierderilor în­
registrate de în­
treprinderea noa­
stră în ultimii- 7
ani, din care re­
zultă, că aces­
tea au fost re­
duse considerabil.
Faptul că în prezent pierde­
rile înregistrate sînt cu mult sub
normele admise, demonstrează
că s-au aplicat o seamă de mă­
suri tehnico-organizatorice bine
gândite, că Întregul colectiv de
muncă şi-a adus o preţioasă con­
tribuţie la această acţiune.
celui de-al doilea Congres ai
partidului, colectivul nostru a
început experimentarea metodei
de- exploatare a stejarului şi fa­
gului întrunchiuri lungi. Ca
Ing. ŞTEFAN EUSEB1U
I.F.E.T. — Orăstie10*
(Continuare in pag. 2-a)
07
t
l In una din zilele trecute,
F
l fiindu-i necesară pentru
c diverse preparate culinare
L şi conservarea cărnii de
1. porc o cantitate mai mare
t ele sare, soţia mi-a sp u s:
L
t — Du-te . pînă la coo­
I perativă şi cumpără 10 kg.
I sare.
r După ce am îmbrăcat
C
L paltonul, m-am îndreptat
C cu paşi grăbiţi spre „Ali­
l perativei „Ţara Haţegului“.
cl
— 10 kg. sare — am
l cerut vinzâtorului.
t —-v Cu părere de rău
l dar nu vă pot servi decît^
[ cu 3 kg.
l — De ce? am între­
[
— Aşa avem dispoziţie.
Am cumpărat 3 kg. sare.
l
(
Ne trebujau totuşi !0 kg.
sare. Ştiţi însă cum am
L rezolvat problema ? Foar­
C
l te sim plu: am bătut de 4
ori drumul de acasă şi pî­
f.
t nă la magazin, cumpărînd
f
odată 1 kg. sare. Am so­
ic
L cotit la urmă timpul şi am
aflat că pentru a cumpăra
t
l
r. 10 kg. sare au fost necesa­
i re exaă 60 de m inute!
L N-am înţeles ~de ce a luat
Í conducerea cooperativei
Í
trl »Tara Haţegului'‘ această
f. măsură. Nu cred tovarăşii
I din conducerea cooperati­
t vei că ar fi necesare cu
l
Í totul alte măsuri?
Í RADU TIT.US
f. corespondent