Page 6 - 1960-01

Pag. 2
Grijă pentru buna desfăşurare
a învăfămînfului de
rA'u trecut aproape trei luni
'de cînd la întreprinderea regio­
nală de electricitate Hunedoara-
Deva s-a deschis învăţământul
de partid. In această perioadă
organizaţia de bază din între­
prindere a acordat cea mai mare
atenţie conducerii învăţămîntujui
de partid, s-a ocupat cu grijă
de ridicarea nivelului politic-
ideologic al membrilor şi candi­
daţilor de partid.
Cercul de studierea Istoriei
P.C.U.S., în care au toşt înca­
draţi 13 membri de partid, cer­
cul de studierea Statutului
P.M.R., în care sînt înscrişi 9
tovarăşi, de curînd membri de
partid şi 13 candidaţi, precum
şi cercul de economie concretă,
în care studiază peste 20 tova­
răşi — cadre de bază din între­
prindere — îşi desfăşoară acti­
vitatea pe baza programului sta­
bilit de organizaţia de bază.
Propagandiştii celor trei cercuri,
care sînt pregătiţi de către Go-
mitetbl orăşenesc de partid
Deva, cu Sprijinul cabinetului
regional de partid, odată cu cei­
lalţi propagandişti, primesc din
partea biroului organizaţiei de
bază sprijinul necesar pentru
buna desfăşurare a învăţămîntu-
lui în cercurile pe care le con­
duc. Ei sînt ajutaţi să asigure
o legătură cît mai strînsă a cu­
vintelor introductive şi convor­
birilor în seminar cu sarcinile
practice ce stau în faţa comu­
niştilor şi muncitorilor din în­ Dr'ăghici, aré un caiet în care
treprindere.
Intrucît specificul muncii în ţii şi pe care face prezenţa la
întreprindere este deosebit, mun­ şedinţele de învăţâmînt. Toto­
ca Ia sala de comandă, la cen­ dată pentru -fiecare cursant în
trală şi la deranjamente fiind parte, are rezervat în caief cîte
organizată pe schimburi, biroul 1-2 file unde îşi notează anumite
organizaţiei de bază s-a preo­ observaţii asupra cursantului,
cupat să asigure o cît mai bună printre care data cînd a Hiat
frecvenţă a cursanţilor. Gu toate cuvîntul la convorbiri, cum a
acestea, nu s-a reuşit să se asi­ reuşit să dezbată problemele
gure o frecvenţă mai mare de puse în discuţie, clacă a tăcut
85-90 la sută. De aceea, atunci confuzii sau dacă a cerut lămu­
cînd unii dintre cursanţi lipsesc riri în legătură cu tema dezbă­
motivat sau nemotivat, propa­ tută. O astfel de evidentă ţine
gandiştii, cu sprijinul biroului şi tov. ing. Aurel Barbura, di­
organizaţiei de bază, se ocupă rectorul întreprinderii, care este
ca aceştia să cunoască lecţia şi propagandist la cercul de eco­
problemele dezbătute în şedin­ nomie concretă, precum şi tov.
ţele de convorbiri. De asemenea, Roman Şerban, propagandistul
Bine ar fi dacă.:.
...la cooperativa sătească din
satul Beldiu, raionul Alba, s-ar
lace o aprovizionare mai bună
cu mărîuri de sezon, solicitate
mult de populaţie.
N. TRAISTARU
corespondent
...tov. Ion Ionescu de la Oficiul
de recrutare şi repartizare a
forţelor de muncă din Haţeg, ar
putea fi găsit la birou şi între
orele 7,30—10,50 — aşa cum
stă specificat pe orariul afişat
— pentru ca delegaţii unor în­
treprinderi şi instituţii din Ha­
Mai mult metal patriei! lui nr. 3 de la acelaşi furnal —
(Urmare din pag. t-ă)
zat at-ît prin intrarea în funcţiu­
ne a celui de-al 4-lea cuptor
. Martin, de 400 tone capacitate,
cît mai ales prin realizarea unor
indici de utilizare ridicaţi. Felul
în care s-au realizat sarcinile de
plan zilnice în luna decembrie
1959 arată că această creştere
poate fi realizată şi chiar de­
păşită.
Pentru aceasta însă sînt ne­
cesare o serie de măsuri legate
îndeosebi de aprovizionarea sec­
ţiei. Se impune în primul rînd
asigurarea cuptoarelor în can­
tităţi suficiente cu fier vechi. In
acest scop va trebui făcut totul
pe plan regional în vederea co­
lectării fierului vechi, existent
în mari cantităţi în întreprinde­
rile regiunii şi chiar în incinta
combin atutui. In ce priveşte teh­
nologia de elaborare a oţelului,
au tost deja luate o serie de mă­
suri — amintim doar modifica­
rea parametrilor de ab’ure, noul
procedeu de încărcare a cuptoa­
relor — ceea ce a permis colec­
tivului ca încă din primele zile
ale anului curent să realizeze
frumoase depăşiri de plan. Gu
toate acestea rezervele n-au tost
nici pe departe epuizate. Este
necesar a se pune la punct în­
treţinerea ouptoarelor, tehnolo­
gia reparaţiei cuptoarelor la va­
tră. De asemenea vor trebui stu­
diate posibilităţile de sporire pe
măi departe a greutăţii medii
a' şarjelor, printr-o mai bună în­
m u mum m s m m a u L v i Nr. Î56 5
VIAŢA DE PARTID apărute M N ŢĂ R IL E
jHOMER : Odiseea. In ro- U n u Î dintre Studioul cinematografic
mîneşte de G. Murniu Stu­ fruntaşii u rin ei din Cianciun
diu introductiv, comentarii
de D. M. Pippidi („Clasicii Sudorul Kovaos Alexan­
dru este bine cunoscut în
propagandiştii urmăreso ca cei cercului de studierea Istoriei literaturii universale“) întreaga Uzină de reparat Intr-unui din cartierele peri­ De pildă, uojul din rolurile prin­
care au lipsit să studieze ma­ 492 pag. — 16,70 lei; car­ utilaj minier din Petroşani.
terialul bibliografic, iar la con­ P.G.U.S. tonat 24 lei. Fiu de miner, tov. Kovacs ferice ale oraşului Cianci-un se cipale din flmul „Partizanii de
vorbirile ce urmează a fi ţinute* Preocuparea pentru buna des­ Alexandru a ounoscut din
susţin ca ei să ia cuvîntul la E.S.P.L.A. fragedă copilărie mizeria
discuţii. In acelaşi timp urmă­ făşurare a învăţămîntutui de în care se zbăteau munci­ înalţă clădirile studioului cine­ oîmp“, care oglindeşte activita­
resc felul cum îşi îmbogăţesc LU SIN; Opere alese — voi. torii în timpul regimurilor
cunoştinţele cursanţii, cum mun­ partid, pentru îmbogăţirea cu­ I. In romîneşte de Ioana şl capitaliste. Cu. toată rîvna matografic „Cian In" — unul tea unui dftaşament de ţărani
cesc pe locui de producţie. Mihai Ralea. Prefaţă de Ion lui de a se califica într-o
noştinţelor marxist-leniniste ale Vitner („Clasicii literaturii meserie nu a reuşit. Abia din cele mai mari studiouri ci­ partizani, a tost încredinţat lui
Spre exemplu, l-a cercul de universale“) după eliberarea patriei
studierea Istoriei P.G.U.S., la membrilor şi candidaţilor de 448 pag. — 8,40 Iei; 17,60 noastre, tânărul Kovaos re­ nematografice din Ghtna. Kuo Gen-in, manipulant de
lecţia a IlI-a au fost prezenţi lei cartonat. uşeşte să se califice în me­
numai 9 din cei 13 cursanţi. Pa­ partid, reiese şi din aceea că seria de sudor. Primele pelicule turnate aci tramvai; 6 asemenea actorul
tru dintre ei, printre care tov. periodic propagandiştii cercuri­ E.S.P.L.A.
Maria Olaru şi Buday loan au Ca muncitor harnic şi
lipsit motivat. Propagandistul lor sînt chemaţi în ţaţa biroului CEZAR. BOLLIAC : Pa­ priceput, tov. Kovacs A- în 1948, sub focul gloanţelor Pai In-kuar din filmul „Şanga-
cercului, tov. Roman Şerban, a gini alese — ediţie îngri­ lexandru îşi depăşeşte cu
stat de vorbă cu ei, arătîndu-le organizaţiei de bază pentru a jită de Andrei Rusu. Cu o regularitate planul, situîn- duşmanilor, erau jurnale de răz­ tin" nu est actor de profesie.
ce probleme a tratat lecţia ex­ prefaţă de George A4unteanu du-se în rîndurile frunta­
pusă în faţa celorlalţi. El i-a li se cere informări asupra fe­ („Biblioteca pentru toţi“) şilor de la U.R.U.M. Pe­ boi — episoade din lupta eroică Dar jocul lui este emoţionant
ajutat apoi să studieze, iar cînd 308 pag. -— 5,15 lei. troşani. Bl nu a uitat nici
a avut Ioc seminarul asupra a- lului cum decurge învăţământul de obligaţia ce-i revine faţă a ostaşilor Armatei Populare de •pentru că 3ai In-kuan a trăit
cestei lecţii, a insistat ca cei doi de partid în cercurile pe care le E.S.P.L.A. de creşterea şi pregătirea
tovarăşi să ia cuvîntul. S-a con­ tinerelor cadre. De a'ceea,
statat că ei se pregătiseră pen­ conduc şi asupra greutăţilor pe JAROSLAW 1WASZKIE- Eliberare. Viaţa studioului, tre­ el însuşi zguduitoarele scene pe
tru convorbirea cu privire la lec­ WICZ: Fuga Iui Felele cu multă tragere de inimă,
ţia respectivă. Tot aşa a proce­ care le întâmpină aceştia în con­ Okon — schiţe şl nuvele el a' calificat la locui de pidantă şi entuziastă se desfă­ care le intepretează: a fost că­
dat propagandistul şi cu tov. \ Trad. şi cuvînt înainte de* muncă mai mulţi tineri su­
Igna Adam şi Iosif Moghiorody ducerea învăţămîntulu! de par­ dori. şura pe atunci între pereţii unei pitan în amata de voluntari şi
care au lipsit motivat de ia o Elena Lintz („Meridiane“)
altă lecţie, precum şi cu alţi tid. De asemenea, reiese-şi din Ca deputat regional în minuscule şcoli elementare. a luptat li Şangalin. Acum el
faptul că tov. Gligor Andonie, 128 pag. — 2,25 lei. circumscripţia electorală
cursanţi. nr. 63 Petroşani, comunis­
Merită relevat şi faptul că bi­ secretarul organizaţiei de bază E.S.P.L.A. tul Kovaos Alexandru şi-a In cel 10 ani care au trecut urmează caşurile unui institut
adus’ aportul la electrifica­
roul organizaţiei de bază a în­ şi ceilalţi membri ai biroului AL:. Ş1PF.RCO : Note de de la eliberare, studiourile din de clnemaografie.
drumat pe propagandişti să aibă rea cartierului Lunca Jiu
o evidenţă clară asupra desfă­ participă la şedinţele de învă- drum din Suedia, Franţa, şi la' începerea asfaltării
şurării învăţămîntufui în cercu­ străzilor Horia şi Cloşca.
rile pe care le conduc. La cer­ ţămînt ce se ţin la toate cercu­ Italia şi Mexic, („In jurul Gianciun au produs 115 filme Adeseori1studiourile din Ciăn-
cul de studierea Statutului lumii“ ). Pentru interesul ce-1 ma­
P.M.R., de pildă, propagandistul rile ajutînd la clarificarea unor artistice, în afară de filme do­ oiun îşi trikt lucrătorii pentru a
cercului, tov. ing. Laureriţiu 328 pag. — 9,40 lei; cart. nifestă faţă de sarcinile
probleme neînţelese .în suficientă ce-i revin ca deputat, cetă­ cumentare şi jurnale de actua­ turna iilm în diferite regiuni
13,25 lei. ţenii din circumscripţia e-
măsură „de către cursanţi. leclorafă nr. 63 îl aprecia­ lităţi, care s-au bucurat de o ale ţării. ’Junei, în locul deco­
Ed. tineretului ză aşa cum se cuvine.
Grija oare există aici faţă de largă apreciere nu numai în rurilor picate apare viaţa clo­
ŞERBAN FRANGISO
bunul mers al învăţământului, de corespondent
partid asigură .garanţia că a- Ghina dar şi peste hotarele el. cotitoare şantierelor, fabrica
cesta se va desfăşura la un ni­ Aici a fost realizat de pildă, fil­ şi satul cinez în plină dezvol­
vel mult mai înalt decît în anii mul „Fata cu părul cărunt“. tare. Pe pdeulă, în loc de actori
trecuţi, că el va contribui efec­ Studioul îşi recrutează inter­ de protest 'apar tiguri de mun­
preţii nu numai din rîndurile citori şi ţaani. De obicei cineaş­
tiv la creşterea nivelului p'olitic-
ideologic al celor cuprinşi în
cercurile învăţământului de actorilor profesionişti ci şi din­ tii din Ginciun numesc aceste
partid. tre actorii amatori din popor. filme „dqurnentare vii“.
V. PIŢAN
-an- -BB-
O mie de academii săteşti
Incepînd din ultimii doi ani, •late pen.tij tineri, pentru sătence
în R. D. Germană funcţionează şi membij cooperativelor. PasUi
sînt trecuţi nominal toţi cursan­ 1.000 de academii săteşti. In următor : va constitui organi­
planul de şapte ani se prevede zarea unr cursuri şi cercuri
ca acestea să devină centre ale speciale u scopul de a da o
unui sistem unificat de califi­ califioaresuperioară lucrătorilor.
care a oamenilor muncii de la din agriciltură, ¦de a pregăti
sate. In numeroase sate acade­ maiştri a agriculturii şi zooteh­
miile au organizat cursuri regu- niei.
Incubatoarele au fost sabate
In locul unde apele Văii Rî- 1959 păstrăvăria condusă de el
barului se întâlnesc cu cele ale a dat aproape 80.000 puieţi de ducători e icre necesare incu­
Văii Bulzeştiuiui, se află păs- păstrăvi. Alţi 30.000 se găseau batoarele» era sigur. Apele nu
puteau si ie aducă prejudicii.
, trăvăria Ocolului silvic din B a -, în ouăle aşezate la incubatoare. Dar incuatoarele ? Gîndul cîj.
ia de Criş. Acesteia îi. revine, ...Petru Giurgiu se uita spre icrele aflte, în , lăzile de lemn
sarcina să contribuie la repopu­ piscurile acoperite de zăpadă şi se vor pirde în mîlul curţii îl
făcu să ş îngrijoreze. Îşi dădu
larea apelor cu păstrăvi. Pre­ aştepta ca, spre seară, să cadă seama că dacă acţionează ime­
diat, inegatoarele pot fi smul-
ţeg. să poată ridica de aici căr­ gătirile de iarnă ce s-au făcut şi pe valea păstrăvăriei fulgii s( vaîurior. Aduse din casă
aici au fost îndrumate de mais­ de nea. Pe Ia mijlocul nopţii mai Pese şi caune pe care să urce
circasefede lemn ale incubatoa-
trul păstrăvar Petre Giurgiu, coborî odată din locuinţa eta­ nlor. liispreţuind primejdia,
(jmdidattî de partid Petru Giur-
ţile de muncă. care s-a îngrijit să creeze con­ jată spre parterul incubatoare­
diţii optime pentru desfăşurarea lor. Nu coborîse însă ultima i'u a reişit, după o muncă în-
RADU TITUS
»rdată, să smulgă valurilor in-
corespondent activităţii pe timp de iarnă. în­ treaptă a scării că simţi apa cli- ibatoarele şi să le pună la a-
gheţul nu putea fi pentru el o pocindu-i la picioare. Se întoar­ ipost.
...I.G.Q. Brad s-ar interesa
mai îndeaproape de starea liniei surpriză. Icrele de păstrăvi ce se grăbit, încălţă cizmele ce-i Cînd zorile s-au Ivit peste
de alimentare cu curent electric ulmi, Ia păstrăvăria de la in-
a satului Ruda-Brad. De mai se găseau în incubatoarele a- ajungeau pînă Ia şold şi cobori srsecţia pîraiefor munca decur-
bine de un an, curentul electric flate la parterul clădirii păstră- pe culoarele de lemn ale curţii ea normal. Maistrul păstrăvar
din acest sat este sub tensiunea şi făcuse cu prisosinţă datoria.
normală, fapt ce face ca abo­ văriei aveau asigurate condiţii păstrăvăriei.
naţii Ia radio să nu poată folosi S. GHEORGHIU
în bune conditiuni aparatele. favorabile de dezvoltare. Cu Ce se întîmplase ? Apele Văii
VIOREL BOCAN Sînt frutridase poveştile bunicului! Astăzi, nţţherut pen­ multă atenţie maistrul păstrăvar Rîbarului, umflate de zăpada to­
sionar Iosif Sebestyen, din Petroşani a povestit nepoatelor veghea aceste incubatoare aştep- pită, se uniseră cu cele ale Văii
corespondent . sale, Erica Şi Marta, despre copilăria lui plină de amărăciune tînd momentul cînd din icre vor Bulzeştiuiui şi asaltau acum
şi despre viaţa luminoasă de astăzi a copiilor oamenilor muncii. ieşi păstrăvii. In cursul anului clădirea păstrăvăriei. De eleş-
teele rezervate păstrăvilor pro­
'luiiiil
intrarea în funcţiune a cattperu- bune de Lupeni şi Vulcan în a- susţinută. Organizaţiilor de par- brigăzi, acolo unde condiţiile
mestecul solicitat de coosari.
tid le revine ca o sarcină de ma- permit, a se înfiinţa cît mai mul-
lucru ce va permite ridicarea' Munca poHfică de masă —
re însemnătate controlul şi în- ie brigăzi de muncă patriotică,
temperaturii aerului insuflat în la nivelul sarcinilor
drumarea eficientă şi calificată In 1959, tinerii siderurgişti hu-
Recent Na avut loc în toate sec­
furnal -—¦ precum şi de elanul ţiile acestor două unităţi side­ a activităţii conducerilor tehni- nedoreni au muncit ou un en-
rurgice dezbaterea cifrelor de
cărcare a cuptoarelor, prîn 'eli­ nilor de plan, cît şi în reduce­ e)u oare' acest harnic colectiv es­ plan pe anul curent. Cu acest co-administrative, a organizaţii- tuziasm deosebit, reuşind să pro-
prilej au fost scoase la iveală
minarea oţelului de vatră. Va tre­ rea preţului de cost al fontei. té hotărât să muncească. Furna- numeroase rezerve interne, încă lor de masă. Fără a se substitui ducă peste plan însemnate can-
nepuse în valoare, s-au tăcut ne­
bui de asemenea rezolvată pro­ Ciîrele de plan pentru anul liştii din Călău mai au încă de numărate propuneri privind îm­ organolor sindicale, organizaţii- tităţi de metal. E bine ca avîn-
blema ridicării calificării cadre­ 1960, -deşi şporite, sînt perfect muncit în direcţia reducerii opri­ bunătăţirea muncii de viitor.
Tot cu acest prilej planurile de le de partid au datoria să urmă- tul care este caracteristic tine­
măsuri tehnico-organizatorice,
lor la nivelul tehnicităţii agrega­ realizabile, lucru dovedit de in- rilor accidentale, a scurtării du­ întocmite de comisii formate din rească felul în care se desfă- reţii să fie canalizat înspre rea-
telor de care dispun. Gu condi­ dicii înalţi de' utilizare realizaţi ratei reparaţiilor de întreţinere, cei mai buni muncitori', tehni­
cieni şi ingineri au fost supuse şoară consfătuirile de producţie, lizarea de succese şi mai fru-
dezbaterii maselor şi îmbunătă­
ţia rezolvării acestor probleme, în 1959. Acest lucru mai e do­ precum şi în direcţia sporirii in- ţite ou nenumărate propuneri. felul în care sînt aplicate pro- moaşe, înspre descoperirea de
în mod cert, oţelarii vor reuşi vedit de faptul, că în luna sep­ dice1ui de utilizare a agrega­
Totodată, siderurgiştii din Hu­ punerile muncitorilor. Popu-j noi posibilităţi de ridicare a .
nedoara s-au angajat să dea
să sporească şi mai mult indi­ tembrie secţia a lucrat un nu­ telor. peste sarcinile de plan anuale larizarea experienţei pozitive producţiei, productivităţii mun-
17.000 tone cocs metalurgic,
cele mediu de utilizare a cup­ măr de 8 zile la nivelul Pentru a putea realiza acest 11.000 tone tontă, 40.000 tone printr-o muncă de agitaţie vie, cii, de reducere a preţului de
oţel Martin şi electric, 25.000
toarelor, să depăşească sarcinile sarcinilor din 1960, în luna oc­ spor de producţie, turnaliştii au tone blumuri, ţagle şi laminate concretă, mobilizatoare, oa ş' cost.
finite pline.
de plan pe anul curent. tombrie un număr de 10 zile... nevoie de coc(s metalurgic mai criticarea stărilor de fapt nega In vederea îndeplinirii cu sue-
Pentru ca aceste angajamen­
In general atît la oţelarii cît Pe de altă parte, experienţa mult şi de o rezistenţă înaltă. te şi implicit sarcinile de plan tive, va trebui de asemenea si ces a sarcinilor pe 1960, se im-
şi la laminoare se pune un ac­ acestui colectiv, hotărîrea lui, In acest sens, colectivelor cocse- să fie duse la bun stîrşit, este
cent deosebit pe respectarea sor­ garantează succesul muncii .din riei din Hunedoara şi semicocse- necesară o intensă muncă poli­ stea în atenţia activităţii orga pune rezolvarea problemei asi-
timentelor planificate. Pentru ca; anul 1960, Totodată s-au luat o riei din Gălan le revin sarcini tică, tehnică şi organizatorică,
acest lucru să poată fi realizat seamă de măsuri în ce priveşte deosebite. îndreptată spre rezolvarea celor nizaţiilor de bază. gurării secţiilor de bază cu cele
mai acute probleme.
Un rol mare în mobilizare, necesare. Pentru aceasta va tre-
Organizaţiile de partid din
secţiile şi sectoarele Combinatu­ siderurgiştilor la îndeplinirea c bui organizată în cele mai bu-
lui siderurgic Hunedoara şi uzi­
în cele mai bune condiţiuni, e; ridicarea conţinutului de fier în In anul 1960 este prevăzută nei „Victoria‘‘-Călan vor trebui frelor de plan şi angajament« ne condiţiuni aprovizionarea sec-
necesară o strînsă colaborare minereul 'aglomerat, îmbunătăţi­ intrarea în funcţiune a bateriilor să ridice pe o treaptă su­
între colectivele de laminatori rea calităţii Cocsului, introduce­ de cocs nr. 3 şi 4 la Combina­ perioară munca politică de ma­ lor, revine organelor sindicali ţiilor, activitatea transporturilor
să. In acest scop este necesară
repartizarea celor mai încercaţi Acestea au datoria să ridice i uzinale şi a secţiilor auxiliare,
comunişti la locurile care hotă­
şi oţelari. rea gazului metan. tul siderurgic Hunedoara, lucru răsc soarta producţiei, care prin un nivel şi mai înalt întrecere* La Combinatul siderurgic Hune-
exemplul lor să mobilizeze în­
Pe lingă ' acestea, formaliştii ce va asigura, împreună cu fo­ treaga masă Ia o muncă cît mai socialistă. Pentru aceasta e ii doara deja au tost luate primele
Să iolosim exfîers'enfa dispun încă de mari rezerve. losirea mai raţională a baterii­ dieată organizarea întrecerii | m ăsuri: s-a înfiinţat secţia de
anului flrecuS Ridicarea pe mai departe a tem­ lor în funcţiune, sporiri de cocs protesii, locuri de mund reparaţii siderurgice, s-a atec-
peraturii aerului insuflat in fur­ de 41,56 la sută faţă de reali­ schimburi, pe obiective concre* tat serviciului- producţie rezol-
Probleme însemnate ridică în nale, reducerea într-o măsură şi zările anului 1959. In plus, la m-obilizatoare, mai ales la C| varea curentă a problemelor de'
ţaţa colectivelor de furnalişti hu- 1 mai mare a conţinutului de rnan- cocserie, se pune problema men­ lan. Se impune cu deosebită producţie, în vederea desconges­
nedoreni cele aproape 10 pro­ gan ‘în fontă, controlul la gâtul ţinerii unui regim termo-hidrau- rie studierea şi extinderea i tionării direcţiei tehnice pentru
cente de creştere a producţiei furnalului, reducerea avariilor, lic optim, reducerii numărului de ţiativelor izvorîte din sinul ca aceasta să se poată ocupa
faţă de nivelul realizărilor din menţinerea mersului.constant al spargeri de piloţi şi eliminării sei, organizarea de cît mai de rezolvarea problemelor pur
1959. Din această creştere cea agregatelor, respectarea întoc­ avariilor, problema ridicării gra­ te schimburi de experienţă, po; tehnice. In acest sens va trebui
mai mare parte (aproape 13 la mai a graficelor de lucru, ridi­ dului de calificare a cocsarilor. larizarea pe toate căile a re luată în studiu extinderea meca­
sută) revine furhaliştilor de la carea schimburilor de noapte la O atenţie deosebită va trebui a- zărilor fruntaşilor şi urmări nizării şi automatizării procese­
furnalele noi. Ga o notă gene­ nivelul celor de zi, sînt doar oordată calităţii cocsului. La operativă a realizărilor. O at lor de producţie.
rală trebuie precizat că în sec­ câteva din aceste rezerve. aceasta se va ajunge prin folo­ ţie deosebită va trebui dată
torul furnale întreaga creştere Sarcini de seamă revin şi tur- sirea unui degresant cu un con­ ţiativei inginerilor oţelari hif- Succesele din anul trecut, an­
se.va realiza exclusiv pe seama rialiştidor din Călări. Ş,e prevede ţinut scăzut de materii volatile doreni, de a ridica nivelulp gajamentele luate ou prilejul
îmbunătăţirii indicilor de utili­ CL. în anul. 1960 producţia de şi umiditate, lucru ce implică o cunoştinţe politice, profesioi dezbaterii cifrelor de plan pe a-
zare a agregatelor. fontă a uzinei „Victoria“ să muncă 'mai calitativă din partea şi de cultură generală a muj- nul 1960, dovedesc hotărîrea si-
După cum se ştie'în 1959 fur­ crească toarte mult. Această s'émicoeseriei din Călan.. De ase­
creştere este asigurată pe de o torilor. derurgiştilor din Hunedoara şi
nal iştii de la furnalele 5-6 au
Sarcini de seamă stau şp Călan de a tace totul pentru ca
repurtat succese deosebite atît parte de furnalulnr. 1, recon­menea, preparatia din Lupeni va faţa organizaţiilor U.T.M. sarcinile de plan pe anul curent
în ce priveşte îndeplinirea sarci­ struit la .capacitate mărită, de tr'ebui să livreze Hunedoarei căr­ dicat a se organiza tineretun să tie îndeplinite şi depăşite.