Page 5 - 1960-01

T» V?>2

|-*unc ?1oara-Dev

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VN ITI-VA!

umili xiulm Brigada condusă

de minerul Nicolae

Păsărică de la sec­

torul II al minei

Petrila a muncit cu

mult spor in anul

Anul XII IMr. 1555 Miercuri 6 ianuarie 1960 4 pagini 20 bani 1959. Ea a extras
peste planul anual
ÍBDSCTgtmmOTKPHWIinWAlJAi de producţie mai

Mai mult metal patriei! Intr-o singură zi mult de 2.300 tone
de cărbune.

678 tone ofei IN C L I Ş E U :
Nicolae Păsărică
peste plan (mi!loc) împreună
cu un schimb din
Plenara C.C. ăC P.M.R. din se au obţinut şi siderurgîştii din Cu prilejul acestei adunări, co­ 'r-'r- brigada sa.
3-5 decembrie 195' a subliniat Călan. muniştii au arătat că posibilită­
cu deosebită tărie necesitatea ţile lor sînt mult mai mari, an- L Colectivul de muncă al J
Sub conducerea organizaţiilor
f oţefăriei Martin nr. 2 de la
sporirii necontenite a producţiei de partid, muncitorii, inginerii gajîndu-se în consecinţă să la­
l Combinatul siderurgic din
de metal, arătînd totodată şi
şi tehnicienii acestor două mari mineze peste sarcinile de plan Hunedoara, a păşit în noul
principalele căi de realizare a unităţi siderurgice au dezbătut o . însemnată cantitate de lin­
cu mult simţ'de răspundere ex­ gouri şi blumuri. an hotărît să traducă în
acestui lucru. S-a ratat printre punerea tovarăşului Gh. Gheor- L(_ viaţă înainte de termen săr­
ghiu-Dej la plenara G. G. al Pentru a asigura creşterea
altele că „folosirea mai intensă P.M.R. din decembrie 1959. producţiei prevăzută prin planul ii cinife de plan. Prima zi a
Sarcinile mari ce le revin au de stat pe 1960 colectivul lami­
a utilajului întrepnderilor, uti­ fost analizate minuţios, şi s-a norului bluming are la îndemînă
trecut la găsirea căilor prin oa­ mari posibilităţi. Se pune în pri­
lizarea cit mai eficintă a supra­ re să poată fi asigurată ducerea mul rînd problema întăririi dis­ j- fost încheiată cu un plus de
lor la îndeplinire. ciplinei tehnologice şi a muncii.
feţelor existente coistituie surse Ridicarea presiunii de laminare, [ 100 tone oţel, iar cea de-a
Cu prilejul dezbaterii cifrelor prin asignarea unor lingouri în­
importante in vedeea creşterii de plan pentru acest an au fost călzite la temperatura necesară, L patra cu un plus de 678 ACTUALITĂŢI SOVIETICE
trecute în revistă realizările ob­ constituie o altă rezervă încă nu {. tone.
capacităţilor de proucţie cu in­ ţinute, deficienţele încă neiliehi- deplin folosită. E necesară de a-
date şi s-au făcut propuneri semenea punerea la punct a în­ La acest succes s-a ajuns
vestiţii minime şi 'liberării de preţioase. Planurile de mă­ treţinerii mecanice şi electrice,
suri tehn-ico-organizatorice, în­ exploatarea raţională a agrega­
fonduri pentru costruirea de tocmite cu mult simţ de răspun­ telor, ceea ce implică ridicarea l datorită măririi greutăţilor
dere, au scos în evidenţă posi­ pe mai departe a nivelului de
noi uzine şi fabric‘. bilităţile uriaşe de care dispun cunoştinţe profesionale a ca­
toate secţiile şi sectoarele celor drelor.
Se arată în expunrea tovară­ două unităţi siderurgice din re­ L şarjelor, scurtării duratei Recensămîntul caselor prejurimile lui se prevede să se tuie un complex întreg de insta­
giune. Aceste planuri, complec­ Se cere pe de altă parte cu de locuit dea în exploatare 91.000 de a- laţii tehnice complicate. Astfel
şului Gh. GheorghuDej la ple­ tate şi îmbunătăţite cu noi mă­ tot mai multă insistenţă asigu­ l de elaborare, precum şi în- partamente cîu o suprafaţă-loca­ la combinatul siderurgic din
suri, odată aplicate, vor duce în rarea laminorului bluming cu In oraşele şi satele din Uniu­ tiv! de 4.100.000 in.p. Nijni Taghil — unul din santie-
nară că în industrii siderurgică mod sigur la o îmbunătăţire şarje calde. Acest lucru presu­ L trecerii însufleţite dintre e- nea Sovietică a început recensă­ rele anului 1960 — vor fi con-,
substanţială a activităţii colecti­ pune respectarea graficului de mîntul caselor de locuit proprie­ Noile construcţii, scrie Bobrov­ struite sau reconstruite 2 0 1im­
gradul de folosire aagregatelor velor. transport a lingourilor către (. chipele de topitori. Cele tate particulară a cetăţenilor şi nikov, ocupă un loc de frunte în portante obiective, inclusiv uri
bluming. Se cere de' asemenea evidenţa întregului fond de lo­ dezvoltarea gospodăriei orăşe­ cuptor Martin; cinci laminoare
siderurgice a crescrt simţitor, _ La Hunedoara şî Căla'ri, prin­ asigurarea numărului de vagoa­ L mai frumoase rezultate au cuinţe socializat. neşti a capitalei U.R.S:S. Pen­ şi două mine.
cipala oale de realizare a sarci­ ne necesar pentru expediered tru aceste construcţii sînt alocate - Construirea în treprindentar
ceea ce a dus la <însemnată nilor de plan pe' anul curent produselor finite, mai ales la L fost obţinute de echipele Datele recensământului, care fondurile şi materialele necesa­ chimice va lua o uriaşă amploa­
este utilizarea' cit mai eficientă laminorul de 650 mm. va dura . 10 zile, vor da posibi­ re. In anul 1960, pentru lucră­ re. Vor fi construite cîteva uzine
sporire a producţiei ie metal. L conduse de Mihai Brînzei, litatea unei analize multilaterale rile capitale din Moscova se vor de fibre sintetice şi artificiale.
ă dăpălcităţilor de producţie exis­ In vederea asigurării tuturor a fondului de locuinţe şi vor a- cheltui 7.390.000.000 ruble. Pe lista şantierelor de construc­
Pentru anul 1960 în faţa si- cerinţelor, de altfel întemeiate l Teodor Caramanlis, Enache juta la planificarea judicioasă a ţie deosebit de importante figu­
tente, ridicarea' necontenită a in­ ale laminatorilor, I.G.S. Hune­ noilor construcţii de locuinţe. 300 noi mari unităţi rează 20 de întreprinderi ale in­
derurgiştilor stau sscini deose­ LConstantin, Avram Opriş şi industriale dustriei petrolului şi gazelor. !
dicilor de utilizare a furnalelor, doara (director general arh’. In anul 1980, populaţia
bite. Aşa bunăoară,se prevede f alţii. Moscovei va primi de După cum a declarat Mihail In 1960 vor fi date în exploa­
cuptoarelor Martin, latninoare- Alexandru Cogan) va trebui să două ori mai multe Leseciko, vicepreşedinte al Co­ tare încă 9 turbine ale hidro­
0 creştere a producei siderur­ WJ1\-1\-l XmJ '-1\~~J V_/u/v.3 I_t I_*i->»-i» f locuinţe decît în anul mitetului de Stat aii Planificării centralei de la Stal ingrad. Pu­
lor. de pe lingă Consiliul de Miniş­ terea lor va trece de 1.000.000
gice cu 28 la sută, pecum şi a- Un local de 1959 tri ail U.R.S.S., unui corespon­ kw. La' termocentralele de la
magazin dent al ziarului „Koms-amolskă- Nazarovo şi Zmievka, precum
tingerea unui nivel le 1,7 mi: In anul 1960, populaţia Mos­ ia Pravda“, se prevede ca în şi la termocentrala Baltica;.'vor
Prin luna octombrie în comu­ covei va primi de două ori mai 1960 în Uniunea Sovietică să se intra în funcţiune grupuri turbo -
1ioane tone la oţel ş 1.140 mii na Şoimuş, raionul Ilia, au În­ multe locuinţe decît în anul construiască aproximativ 300 generatoa.re cu o putere de sute
ceput lucrările de construcţie a 1959, scrie Nikolai Bobrovnikov, mari unităţi industriale, cărora de mii kw.
tone la laminate bite pline. unui magazin universal. Lucră­ preşedintele Comitetului execu­ le revine partea principală a in­
rile sînt executate parte din fon­ tiv ad Sovietului de deputaţi ai vestiţiilor capitale — 35 miliarde Printre şantierele 'deosebit d*
Creşteri însemnate înt prevă­ duri alocate de cooperaţie, iar oamenilor mtincii din Moscova, de ruble. Printre el>e figurează importante sînt de asemenea în­
parte din contribuţia voluntară. în revista „Gorodskoe Hoziaist- întreprinderi ale tuturor ramuri­ treprinderi ale industriei uşoare
zute la producţia c fontă şi Pentru grăbirea ritmului lucrări­ vo Moskvî“. El arată că în anul lor industriale ale siderurgi­ şi alimentare printre care com­
lor, cetăţenii din comună au acesta în zona oraşului şi în îm-
oocs. participat în mod voluntar la
construirea clădirii. Astfel, in
La obţinerea ăces>r creşteri cadrul celor circa 100 ore de
muncă voluntară prestate aici,
slnt chemate să-şi adtă din plin s-au transportat cărămizile, s-a
stins varul şţ s-a turnat funda­
contribuţia siderurgişi din Hu­ ţia.

nedoara şi Călan. Lucrările de finisay exterior
au fost terminate şi s-au înce­
pv i . ir put lucrările de montarea duşu­
melei şi zugrăvelile interioare.
Sarcinile de plan pntru anul
1960 ridică în faţa uitaţilor si­
derurgice din regiuni probleme
complexe. La Hunedoara au in­

trat recent în îunoţiuij laminoa­ Problema principală: facă totul pentru a da în func­
rele bluming şi d< 650 mm.,- producţia efe lamînafe ţiune la termenele stabilite cup­
cuptoarele de 185 tae la oţelă- toarele adinei, aflate în con­
ria Martin nouă. Li Călan, cu Ca principală problemă, dat strucţie; pentru a termina odată
cîtva timp în urmă, pmâlul nr. fiind cerinţele mari ale econo­ luorările restante la cele două
1. reconstruit la capaitate mări­

tă, a dat prima şarj de fontă. miei naţionale, se ridică necesi- agregate.

Pentru acest an e pivăzută m- tale a sporirii considerabile a pro- La oţelârii, stadiei ei şi metalurgiei neferoaselor, binatele de bumbac din Karni-
ducţiei die laminate finite pline. de utilizare eît mai
trarea în funcţiune acelui deal La cele două mari laminoare feri/ în regiunea noastră chimiei, energeticii, şi industriei şin. Stalinaibad şi Barnaul, pre­
4-lea cuptor Martin !a oţelă'ia din Hunedoara, bluming şi de ridicaţi uşoare. cum şi combinatul de lină piep­
nouă din Hunedoara, a baterii­ 650 mm., deşi au fost obţinuţi
Prin planul de stat pe anul Iu sectorul siderurgic, 28 de tănată din Svprdlovsk.
lor a IlI-a şi a IV-i de cos. indici de utilizare relativ ridi­ 1960 sarcini deosebite revin co­ şantiere de construcţii sînt con­ In 1960 var fi puse în funcţi-
Acest lucru asigură pt de o p i­ siderate ca deosebit de impor­
te realizarea sarcinile, de pin. tante. Fiecare dintre ele consti- (Contlnuare In pag. Ul-a)

Pe de altă parte, 'aşi cum u caţi, nu s-au epuizat nici pe de­ lectivului oţelăriei Martin nr.2. ooooooo ^oooooc;

subliniat luorările pleaarei CI parte rezervele existente. Că Faţă de realizările anului 1959 ţPentru minerii Văii Jiului ieri să termine construcţia
al P.M.R. din decembrie -159 sarcinile de plan pe anul acesta se prevede o creştere a produc­ con--s--t-r--u--c--t--o--r--i1i-------- noului grajd pe care l-au în­
sporul producţiei siderurgice a sînt pe deplin realizabile, a re­ ţiei de circa 13 la sută. Acest şi ceput cu cîteva funi în urmă.
fi asigurat mai ales prin foiri- ieşit de altfel şi în adunarea spor se preconizează a fi reali-
rea mai intensă a agregatele de partid comună pe cele două siderurgişti Grajdul poate adăposti în bu­
mari laminoare din Hunedoara. (Continuare în pag. 2-a) ne condiţiunl 24 vite,' a căror
Colectivul Combinatului sî<-
rurgic Hunedoara, deţinător 1 Din primele zile din acest alimentare, datorită construc­
an colectivul de muncă de la ţiei moderne, se face cu mul­
înaltei distincţii „Ordinul Mi­ U.R.U.M. Petroşani a trimis tă uşurinţă şi în condiţii igie^
exploatărilor miniere din Va­ nice. Grajdul mai dispune de
cii“ clasa I-a, a obţinut jn ad Sat electrificat lea Jiului însemnate cantităţi două bazine pentru însiloza-
trecut succese deosebite în lup de piese. In cursul zilei de rea nutreţului, avînd o capa­
ieri au fost expediate la mi­ citate de peste 30 tone.
pentru realizarea sarcinilor 1 tul vecin, Sarbura; electrificat nele Lupeni, Vulcan, Petrila
plan. In dimineaţa zilei jde ! Cu cîteva zile în urmă cetă­ şi el cu cîteva luni în urmă. şi preparaţia Lupeni însemna­ Tot în cursul zilei de ieri,
decembrie 1959 siderurgîştii h ţenii din satul Fizeşti, comuna . De remarcat este faptul că a- te cantităţi de armături, tu­ s-a terminat şi construcţia
nedoreni au raportat îndeplin Buruiene, raionul Ilia, au trăit proape toate materialele nece­ buri de aeraj, coturi pentru saivanului unde vor fi adă­
rea planului la producţia mar un eveniment deosebit: au fost sare electrificării satului Fizeşti postite cele 326 oi.
şi globală pe anul 1959. In îi terminate lucrările de electriii- au fost procurate din resurse lo­
trecerea cu reşiţeniî, siderurgişi care. tuburi de aeraj, cupe pentru ADRIAN OŢOIU
hunedoreni au dat peste prev< Toate lucrările de confecţiona­ cale. elevatoare, cupe pentru ban­ corespondent
La efectuarea acestor lucrări
derile planului 35.000 tone m re şi plantare a stâlpilor, de în­ dă, diferite roţi dinţate de Pregătesc adunările
nereu aglomerat, 30.000 tor tindere a reţelei au fost făcute s-au evidenţiat în mod deosebit schimb şi chei fixe. generale
cetăţenii Sabin Tripón, Misie
fentă, 15ţ300 tone laminate (1 de cetăţenii din sat, prin muncă Tot în cursul zilei de ieri
laminorul de 800 mm.) şi 52.00 voluntară. Reţeaua electrică se
au fost expediate pe adresa
tone oţel Martin şi electric etn întinde pe circa 3 km. ea fiind Gros, Sabin Juga, Viorel Juga
I.C.S. Hunedoara diferite pie­ La Sfătui popular raional
Totodată, angajamentul ’de racordată de la reţeaua din sa- Dumitru Mihuţ şi alţii.
realiza economii la preţul d se. Sebeş a avut loc ieri un in­

cost în valoare de 40 milioian Ciclu de filme structaj in legătură cu pregă­
tirea adunărilor generale, ale­
lei a fost cu .muilt depăşit, i
gerea noilor consilii de con­
crescut mult productivitate,
Ieri, la cinematograful ducere, prelucrarea planurilor
muncii, indicii de utilizare a a
gregatelor, s-a îmbunătăţit caii C.F.R. din Teiuş, a avut loc de producţie pe 1960 şi con­

tatea producţiei. Succese frumoa- premiera ciclului celor 38 de tractările de cereale şi plante
filme tehnico-documentare pri­ tehnice în gospodăriile agri­
O nouă centrală vind ramurile tracţiune, va­ cole colective şi întovărăşiri.
telefonică goane, mişcare, construcţii şi
protecţia muncii. La instructaj au participat
Comuna Buruiene, raionul
Ilia, se întinde pe o rază de Cu acest prilej, în faţa a membrii comitetului executiv
circa 17 km. Tot atît de răspîn-
dite sînt şi satele aparţinătoare numeroşi' mecanici şi fochişti şi instructorii sfatului popu­ Organizindu-şi bine locul demuncâ şi folosind din plin cele
acestei comune. Pentru a uşura 480 de minute ale zilei de lucru Mircea Ailoaie de la secţia ma­
de locomotive, au fost pre­ lar raional, comitetul de con­ rochinărie a fabricii „Simion Bărnuţiu" din Sebeş îşi depă­
şeşte cu regularitate norma între 20 şi 25 la sută..
zentate filmele „Nisiparul lo­ ducere şi instructorii U.R.C.C.
comotivelor“ şi „Frînarea ro­ Sebeş. Fotografia reprezintă pe tînărut Mircea Ailoaie la locul de
ţilor“. Din aceste filme, meca­
muncă.
nicii şi îochiştii au învăţat O nouă întreprindere

munca organelor de stat, asigu- şi mai muite despre cauzele Prin unificarea întreprinde­ Acţiuni patriotice
rînd o legătură rapidă cu satele care duc la ivirea anumitor rilor U.I.L., I.F.E.T., şi a o-
şi unităţile socialiste din cadrul defectări prin nefolosirea jus­ coalelor silvice din Sebeş şi Elevii şcolii de 7 ţinute de elevi in a- plu, ei aij. plantat
acestora, de curînd Direcţia re­ tă a nisiparului locomotivelor, Miercurea, la Sebeş a luat 'ani din satul Ilărţă- cest trimestru, s-a 5.000 puieţi de sal-
gională P.T.T.R. a început lu­ precum şi felul în care se pot fiinţă Întreprinderea forestie­ gani, raionul Brad, scos în evidenţă şi cîm iar. ta căminul
crările de instalare a unei cen­ preîntîmpina astfel de defec­ participă du entuzi­ faptul că, pe Ungă cultural au e-
trale telefonice. Noua centrală tări. ră Sebeş. Ieri a avut loc lu­ asm la acţiunile pa­ succesele obţinute la fectuat peste 1.400
telefonică va deservi 7 abonaţi. triotice de folos învăfătură, elevii ore de muncă volun­
Filmele din acest ciclu se minarea deciziilor de numire obştesc. . şcolii din Hărţăgani tară," contribuind in
Pînă acum echipa de montaj rulează pe ture de serviciu, în funcţii a personalului noii au participat cu în­ acest fel la realiza­
dînd posibilitate fiecărui mun­ întreprinderi, cu care ocazie Cu ocazia încheie­ sufleţire şi la lucră­ rea de economii im­
citor să le poată viziona. rii prinţului trimes­ rile de folos obştesc portante.
tru al anului şcolar de pe raza satului
a efectuat lucrările de instalare ^ centrala termoelectrică nr.. 2 a Combinatului siderurgic din Hunedoa- Construcţii terniinate s-au luat angajamente în ce în curs şi a bilanţu­ lor. Aşa, spre exem- MARIA TOMA
lui reztillrifelor ob­
a centralei propriu-zise. ? 'le le ^ planul anual pe 1959 a fost îndeplinii înainte de termen. La această priveşte realizarea pianului o profesoară .

trecute au început lucrările de realizare au contribuit în măre măsură, prin munca lor cor.şiiincioasă, co- Muncind cu hărnicie şi chib­ pe anul 1960. t
Întinderea reţelei telefonice care munistul Ghcorghe Ionici, şef de iură, şi fruntaşa in producţie Sofia Tran-
zuinţă, colectiviştii din Teiuş F. CHIRUŢA 2

va deservi abonaţii G.A.S. Min- dafilu. au reuşit ca în cursul zilei de coresuondenE <6

ti a şi G A C Bejan. /?V CLIŞEUf Gheorghe Ionici şi Sofia Trandafilu la locul de muncă. >OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOOOO<>000<' ^-''''-OOOOOOOOb V>< s:

? í*