Page 1 - 1961-09

, - fa_Deva \ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VÂ I

Ittu n e d o ^ ... -------

Viaţa unui om Muncitori fruntaşi

din OrăşWfc

| n preajma cubilourilor ani în urmă. Dacă vreunul

i din hala vechii turnă­ dintre ei lipseşte, dă doje­

torii s-au strins o mulţime nitor din cap, ca şi cînd

de muncitori. Toţi urmăresc şi-ar reproşa sieşi ceva, şi

cu atenţie şuvoiul de fontă porneşte îngîndurat mai de­

ce se scurge dintr-o oală parte. Succesele lor îl bucu­

neobişnuit de mare, în pil- ră mai mult decît cele pro­

nia de turnare a unei imen­ prii. „Eu i-am calificat, deci,

se cochile cilindrice. Specta­ intr-un fel sînt produs al

colul este rar şi unic în felul muncii mele, iar dacă nu lu­

lui. Oala este suspendată de crează bine înseamnă că arii

lanţul puternic al macaralei, făcut rebut“ — spune el.

“Su aceleaşi a g re g a te , m e ta l mai m u lt şi mai bun iar cîţiva turnători, cu aju­ Dar, Vasile Tîrziu nu pro­
torul unor dispozitive spd* duce rebut nici la pro­
S p re Indici de utilizare
şl m a i în alfi Pentru succesul deplin él ciale, se străduiesc să-i men­ priu nici la figurat. Marea
campaniei agricole
Anul trecut, prin luna noiem­ de întrecere ale întregului co­ de toamnă ţină stabilitatea. Totul este majoritate a muncitorilor ca­

învăluit într-o aureolă de lificaţi de ei sînt mereu

steluţe incandescente, fruntaşi în întrecerea socia-

întreaga ope-_____________ listă. Brigada (

raţie este diri­ Din carnetul lui, de aseme- \ TRAIAN MIHUŢ
jată de către nea. In afară lăcătuş de precizie la fabrică
chimică. Este muncitor fruntaş
brie, colectivul de muncă de la lectiv. Aşa se explică faptul că un om în vîr- rzşsr ! o O T " LT zy de faptul că
laminorul de 650 mm. al C. S. acum fiecare blum se laminea­ stă, cu trăsături T\ I c . r-\ îşi depăşeşte A
şi elev fruntaş la şcoala me*
ColecîS vişfiî se p re g ă te s c inferas energice, E l--- = .=....=...= = = == pianul lunar de
rUe serală.
Hunedoara a pornit valoroasa ză nu cu 15, ci cu 20 de secun­ In aceste zile, la gospodăria acest an, colectiviştii sînt ho- urmăreşte cu atenţia încor­ producţie în medie cu 30 la
agricolă colectivă din Spini se tărîţi să însămînţeze numai să- DORINA SUGRA
Iniţiativă „Să lucrăm de pe de mai repede. fac intense pregătiri pentru mînţă cu calităţi de producţie dată întregul proces. Cînd suită, ea reduce rebutul la muncitoare la maşina de călcat
acum cu indicii planificaţi în Organizaţia de partid a ştiut buna desfăşurare a campaniei superioare. In acest scop, s-au blănuri de la fabrica „Vidra“.
agricole de toamnă. Colectiviş­ trimis Laboratorului regional de fonta a ajuns la gura pîl- minim. In luna august de Obţine zilnic depăşiri de plan
tii din acest sat au prevăzut în controlul seminţelor de la Alba
anul viitor“. Iniţiativa s-a do­ să rezolve cele mai arzătoare Iulia probe de seminţe. nîei şi turnarea se termină, exemplu, a reuşit să reducă de 10—15 la sută.
planul de producţie să însămîn-
vedit cit se poate de rodnică. probleme ale producţiei de care ţeze 115 ha. cu grîu, orz şi se­ Pentru a însămînţa cereale pă- răsuflă uşurat şi-şi şterge rebutul la 0,03 la sută, faţă
cară. Din această suprafaţă, 60 ioase numai în cadrul epocii op­
!Cu toate că planul de produc­ depinde direct creşterea indici­ ha. de pe care s-au recoltat cul­ time, membrii gospodăriei agri­ cu mîneca broboanele de su­ de 2,26 la sută cit este ad­
ţie a crescut mult, datorită pre­ turile de vară, au fost deja a ra ­
gătirilor făcute el a fost depă­ lor de utilizare. In acest scop te iar pe 20 ha. s-a încorporat cole colective din Spini au con­ doare. mis.
au fost alcătuite colective din gunoi de grajd.
şit lună de lună. tractat cu S.M.T. întreaga su­ — Băieţi, a mers strună Nici nu s-ar putea altfel.
Şi la fel indi- — ¦ ----- cei mai bine pre- Ca şi în anul trecut, şi în — le spune celor din jur, ra­ Aăolf Ştempel, Aurel Cîm-
prafaţă de 115 ha. diind de bucurie. peun, losif Stronschi şi cei­
= = = :::::=:=:::^ ^ gătiţi membri lalţi turnători din brigada sa
Cel care a condus opera­ sînt cunoscuţi în toată uzina
caiiagdreegautetilloizr.are CCOntnlVvOn rrhuliIree CcUu IîOnVv. iinugo. şpiarctiadn,dWşai^ ddine ţia de turnare a cilindrului ca buni meseriaşi. Metoda
de laminor este şeful de bri­ analizei zilnice a muncii bri­
Pentru a afla lo a iî VoillCI, ş e f d e s e c ţie oameni din acti- La G. A. C. M i e r c u r e a gadă Vasile Tîrziu. găzii introdusă de Vasile Tir-
bcuomiectivaui mduencîiat a d.j u. n c tf l,a lîanmm iînn on rrun ll dHeo tviudli fcăarrăe daeu psatur-- ziu, însoţită de sfaturile şi
lasile Tîrziu este un tur­ îndrumările sale, s-a dovedit
laminorul de 650 m m . a l C .S . H u n e d o a r a diat Căile care nător cu multă expe­ cît se poate de eficace.
650 mm. (amin- ---------- ------ ----- duc la creşte-
rea indicilor de Membrii gospodăriei agricole din Miercurea pînă în prezent rienţă. De aceea i s-a şl în­ D espre faptele şi viaţa
tim că această colective din Miercurea vor în- nu s-a luat nici o măsură de a credinţat turnarea cilindrilor lui Vasile Tîrziu s-ar
secţie deţine drapelul de frun­ utilizare. de laminoare, un produs nou putea spune încă multe lu­
taşă pe combinat), ne-am adre­ Comunistul Dumitru Ionescu, şămînţa în acest an 400 ha. cu se transporta la cîmp îngrăşă- la uzina „Victoria“ Călan. El cruri. După cum se pronun­
mai are doar cîteva săptă- ţă chiar el, abia acum tră­
sat tovarăşului ing. Ioan Voi- de pildă, împreună cu un colec­ grîu, 50 ha. cu orz şi 8 cu se­ mintele organice existente în mîni şi iese la pensie. Acum ieşte din plin. Copilăria lui
na, şef de secţie adjunct. tiv care lucrează la armătură, cară, Parcelele destinate aces­ gospodărie. De rezolvarea aces­ uzina i se pare mai frumoa­ a fost plină de zbucium. A
a studiat problema înlocuirii tor culturi au fost stabilite din tor probleme trebuie să se ocu­ să ca orieînd. Fiecare colţ început ucenicia la vlrsta de
— încă din primele zile ale cutiilor cu bacuri la laminarea timp, dar deşi o bună parte din pe cu mai multă răspundere al ei îi trezeşte cite o amin­ 12 ani. Fiind orfan de ambii
anului în curs am obţinut rea­ oţelului rotund. Rezolvarea teren a fost eliberat de culturi, consiliul de conducere în sco­ tire. Sub ochii lui au fost părinţi, a dus-o cît se poate
lizări frumoase — a început construite secţii noi, cele de greu Munca istovitoare şi
tov. Voina. Planul de producţie vechi au fost reutilate, s-au salariul de mizerie pe ca.re-l
schimbat procesele tehnolo­ primea de la capitalişti, l-au
era depăşit zilnic. Indicii de acestei probleme duce la elimi­ pînă la 30 august a.c. nu erau pul efectuării la timp şi în bune gice, s-au schimbat oame­ determinat să schimbe mal
nii. De cînd lucrează aici, multe fabrici şi oraşe. In
utilizare la fel. In luna ianua­ narea defectelor de la supra­ arate decît 85 ha. De asemenea, condiţiuni a însămînţărilor de turnătoria veche a devenit 1933 s-a stabilit la Călan.
Aici l-au prins anii marilor
rie am înregistrat un indice de faţa barelor laminate şi reduce la gospodăria agricolă colectivă toamnă. de nerecunoscut. In anii pu­ prefaceri sociale din ţara
terii populare locul muncii noastră. Orînduirii noi popu­
utilizare cu 3,66 tone pe oră considerabil rebutul. După mul­ Â r ă f u r t l ^ r — a f < înfse mas m are manuale l-a luat tot mai lare. el i-a consacrat toată
efectivă mai mare decît cel pla- te căutări, soluţia a fost găsi- mult munca mecanizată. puterea sa de muncă. In a-
nul 1946 a fost primit in
nificat. La sîîrşitul primului tri­ tă : în locul cutiilor cu bacuri In gospodăriile agricole colec­ timp considerăm că terenul pre­ Toate acestea, fac parte
mestru, indicele de utilizare au fost introduse ghidaje cu tive şi în întovărăşirile de pe gătit este puţin faţă de posibili- din viaţa lui, sînt izvorul ce­
realizat era cu 8 tone pe oră tă ţ:. Se impune deci ca sarcină lor mai mari bucurii ale sale.
efectivă mai mare decît cel role. raza comunei Sîntimbru, raio ­ atit tehnicienilor agronomi care
planificat; la sfîrşitul a 6 luni, deservesc unităţile agricole din
indicele era, de asemenea, mai Un alt colectiv, între care nul Alba, se vor însămînţa ce­
mare; în iulie — cu 15,84, iar în această emună cît şi consilii­
august cu 13 tone pe oră efecti­ Moise Bugariu şi Mircea Dela- reale de toamnă pe o suprafaţă
vă mai mare... De la începutul de 605 ha. lor de conducere ale G. A. C.
anului şi pînă acum, secţia peta, a reuşit să scurteze ciclul să depisteze toate suprafeţele
de debitare a barelor laminate Pentru aceste culturi au fost eliberate de culturi şi care să
pină în prezent pregătite — pretează culturii griului, pen­
N. ANDRONACHE arate şi îngrăşate — 80 ha. Cum tru a fi arate cît mai urgent.

(Continuare in pag. 3-a) ! pînă la începerea însămînţări­
lor de toamnă nu mai este mult

noastră are o depăşire a planu­ L— De fiecare dată cînd se rindurile membrilor Partidu­

lui de producţie de 27.500 tone L complicat schimbă panoul de onoare, lui Comunist Rcmîn. iar în

laminate !... motorul loco­ Vasile Tîrziu se duce să-l 1953—1964, i s-a decernat

Şi şirul succeselor a continuat motivei Diessel cerceteze cu amănuntul. II in­ diploma de fruntaş pe uzină

de mină. Tînă- teresează în mod deosebit în ramura turnătorie. In nu­

Încă. Tov. Voina a vorbit apoi rul lăcătuş Cor­ numele lui Ioan Ciornei, meroase rinduri brigada sa a
nel ştefan, de
despre reducerea rebutului, des­ < Ioan Bota şi Nicolae Şoi- primit titlul de fruntaşă în
pre economii. ţ muţ. Toţi sînt şefi de briga- întrecerea socialistă...

— In lupta pentru creşterea la Atelierele ţ dă pe care i-a calificat el cu C. PORUMBAC.U
indicilor de utilizare — a con­ centrale Criş-
tinuat — un rol hotărîtor cior, îl cunoaş­ economii ia prefui do cos* CONSTANTIN STRĂJAN
l-au avut măsurile luate de or­
ganizaţia de partid. In afara te insă bine, Colectivul de muncă al gru­ coîraje, de mai multe ori, pre şef de echipă în secţia de ex-'
faptului că a pornit iniţiativele datorită cărui pului 4 construcţii de pe şan­ cum şi prin crearea staţiilor de fracţie a taninului la fabrica
„Să lucrăm de pe acum cu indicii fapt el repară tierul noului oraş muncitoresc chimică. înregistrează depăşiri
planificaţi pentru anul viitor“ in timp scurt din Hunedoara, desfăşoară o preparare a betonului şi mor­ lunare in medie de 15 la suţăt
şi „Să laminăm fiecare blum cu orice defecţiu­ muncă susţinută pentru obţine­ tarului, constructorii de locuin­
15 secunde mai repede“, orga­ ne. rea de noi succese în producţie ţe au reuşit ca în primele 8 luni
nizaţia de partid a creat o vie şi îndeosebi în ceea ce priveşte din acest an să realizeze econo­
agitaţie în jurul lor. In acest fel In fotografie: reducerea preţului de cost. în ­
Cornel ştefan, mii la preţul de cost de peste
reparînd mo to­ trecerea ce se desfăşoară pen­ 340.000 lei.
nii unei loco­ tru obţinerea de cît mai multe
economii este susţinută de în­ La obţinerea acestor succese
iniţiativele au devenit lozinci motive de mină. tregul colectiv. o contribuţie valoroasă a adus
brigada condusă de Petru Pe-
Metal de calitate A m eren toi m ai bun Reducînd consumul de mate­ traş, precum şi maiştrii Alexan­
riale prin stivuire, transport în­ dru Doboly. Nicolae Sirb'u, Ni­
superioara ¦>AAAAaAA/ încă de la începutul anului, le-au înregistrat minerii secto­ colae Zah'aria şl alţii.
minerii din secţia Brădişor se rului Barza. Ei şi-au depăşit cu grijit, mecanizare complexă, f o ­
Întrecerea pentru o calitate superioară continuă cu avint situează în fruntea întrecerii mult planul de minereu şi au losirea materialului lemnos de N. CONSTANTINIDIS
sporit. Pe tot cuprinsul regiunu} colectivele de muncă iau nor dintre secţiile E. M. Barza, de­ reuşit să îmbunătăţească indi­ Tinificator
măsuri pentru a obţine produse tot mai bune. finind drapelul de secţie frun­ cele de calitate al acestuia cu
mai bine de 7 la sută. Lucrări de califaie superioară
Prezentăm mai jos cîteva aspecte din lupta pe care o taşă pe exploatare.
duc stderurgtftit din Hunedoara pentru a obţine metal de ca- Şi în luna august, aplicînd pe O deosebită contribuţie la Antrenaţi în întrecerea socia­ rile cele mai eficace care a dus
, litate superioară. realizările sectorului au adus-o listă pe profesii, muncitorii, la îmbunătăţirea calităţii lucră­
scară largă puşcarea selectivă, maiştrii Ioan Faur şi Simion tehnicienii şi inginerii de pe rilor, a fost înfiinţarea in ca­
Cu 55 la su ia sub adm is mai mult decît in 22 de zile şi lucrînd în mai multe fron­ Bulbacă, precum şi minerii din şantierul de construcţii civile drul şantierului a unei comisii
din luna în curs. De aseme­ turi simultan, minerii din sec­ echipa condusă de Viorel Ru- din Hunedoara, depun eforturi de autorecepţie care înainte de
Drapelul de secţie frunta­ nea rebutul a fost redus cu ţie au obţinut rezultate îmbu­ xanda. sporite pentru a executa numai a se face recepţia definitivă,
şă pe combinat se află acum 35 la sută. Echipei conduse curătoare. Cele mai bune însă, lucrări de calitate superioară. constată anumite nereguli, şl ia
la laminorul de 650 mm. de Constantin Mogonea i se Pentru efectuarea unor aseme­ măsuri pentru remedierea lor.
Alături de un grafic cu care cuvin cele mai multe laude Inovatori şi ino vaţii nea lucrări s-au luat mai Prin înfăptuirea acestor mă­
raportau îndeplinirea inte­ pentru acest lucru. multe măsuri printre c are :
grală a angajamentelor anua­ Peste 560.000 lei economii recepţionarea şi gospodări­ suri, la blocurile 127, 129 şi 130 AUGUSTIN MlCU
le, laminatorii au purtat cu Realizări frumoase în îm­ rea materialelor să se facă
mîndrie acest drapel la de­ bunătăţirea calităţii oţelului In îndeplinirea cu succes a în producţie a metodei de ex­ care au fost date de curînd In muncitor în secţia de vînat ă
monstraţia cu prilejul zilei a obţinut şi colectivul care sarcinilor trasate de partid, un ploatare cu îmnagazinare, ra n ­ cu mai multă atenţie, pre­ fabricii „Vidra“. Zilnic depă«
de 23 August. Tot atunci, la- deserveşte cuptoarele elec­ rol de seamă îl are introducerea damentul în abataje a crescut folosinţă, beneficiarul nu a ri­ şeşte norma cu 6—10 la sută
minatorul şef Alexandru Ju- trice. Aici, în luna august, şi extinderea pe scară largă la 7-11 tone pe post, iar ca u r­ darea şi preluarea lucrărilor pe şi dă produse de bună calitatCi
nie, spunea că întregul co­ rebutul a fost redus cu 22 tehnicii noi, In acest sens, ino­ mare a aplicării metodei de ex­ dicat nici o obiecţiune.
lectiv este hotărît să menţi­ la sută. vatorii de la I. M. Ghelar îşi ploatare cu subetaje, randamen­ faze de operaţii pe bază de pro­
nă şi pe viitor drapelul de aduc un aport substanţial. tul a crescut la 9-13 tone pe GR1GORE BOERU
secţie fruntaşă. Fu rn a ii ş ti i se m enţin post, faţă de 3 tone pe post cît cese verbale etc. Una din măsu- tehnician
Ei au perfecţionai în acest an se realiza după vechile metode.
Faptele vin să confirme a- pe loc fru n ta ş unele instalaţii, utilaje şi agre- In luna august, minerii din Ghe- --rygtcc " ¦¦ ........-
ceastă hotărîre. Intre 22 şi gate, au aplicat în producţie iar au extras peste plan circa
27 august, laminatorii au In luna august, colectivul noi metode de exploatare. In 2.000 tone minereu de fier. Angajamentul va fi realizat
produs peste plan 2.500 tone secţiei l-a furnale a C. S. cele 8 luni care au trecut dir.
laminate şl au redus rebutul Hunedoara a redus procentul acest an, inovatorii şi raţionali- in cursul acestui an, biblio­ mai devreme
cu 55 la sută sub admis. E de declasate cu mai mult zatorii de aici au propus mai teca întreprinderii a fost înzes­
un succes remarcabil, la a de 50 la sută. De asemenea mult de 40 de inovaţii, dintre trată cu noi volume de speciali­ Brigada de fierari-betonişti pe care o conduc, Călan, iar altele de la Hunedoara. Apoi am'
cărui realizare a contribuit a produs peste plan aproape care au fost acceptate şi apli­ tate, au fost organizate mai în luna iulie a.c. a primit sarcina de a munci trecut la pregătirea materialelor necesare tur-i
întregul colectiv. cate 16. Economiile antecalculate multe concursuri interne de ino­ la construirea turnului de răcire a centralei nării grinzii de fundaţie inelară. In continuara
2.000 tone fontă, De la înce­ obţinute prin aplicarea acestor vaţii, cu ocazia cărora au fost termoenergetice de la uzina „Victoria“ din Că­ am pregătit materialele pentru grinda cu zâ-i
Rezultate bune la putul anului, procentul de inovaţii se ridică la 564.844 lei. stimulaţi o serie de inovatori şi lan. Odată porniţi la treabă, membrii brigăzilor brele, pe urmă pe cele necesare coşului turnu-i
declasate a fost redus la 1,22 raţionalizatori. Drept urmare de dulgheri, betonişti şi fierari-betonişti s-au lui propriu-zis pînă la cota +38,50 m. începerea
O. S. M. nr. 7 faţă de 5 la sută cit este Dispozitiv pulverizator de apă numărul inovatorilor a crescut. luat la întrecere şi s-au angajat ca pînă la sfîr­ turnării fundaţiei turnului ne-a găsit cu tot
admis. şitul acestui an să dea în folosinţă turnul de ră­ materialul pregătit, el rămînînd doar să fW
Şi oţelarii de la secţia pentru perforajul umed la lu ­ Inovatori ca Nicolae Lăscuţoi, cire. aşezat în cofraje. Pînă în prezent, jumătate dirf
O.S.M. nr. 1 au intensificat Succesele sînt o urmare a Traian Lucaci, Ioan Alic, Ioan grinda de fundaţie inelară a şl fost turnată.
întrecerea socialistă. Ei au unei mai bune încărcări a crările de înaintări, frînă de pi­ împreună cu ortacii din brigadă mă strădu­
analizat realizările obţinute furnalelor, a respectării regi­ Furdui, Lăscuţ Moţoc au conce­ iesc să fiu in pas cu sarcina încredinţată. Astfel, Muncind în acest ritm, noi avem convingerea!,
şi au luat noi măsuri pen­ mului termic prescris şi a cior la troliul 2 B.L. mina vest. put cele mai multe şi mai efica­ din momentul în care am primit proiectele, că darea în folosinţă a coşului se va face cu­
tru a le dezvolta. Drept ur­ graficului de descărcări. Me­ ce inovaţii. ne-am interesat îndeaproape de procurarea ma­ cei puţin 15 zile înainte de termenul fixat.
mare, în perioada 22—27 au­ modificarea sistemului de func­ terialelor de dimensiuni corespunzătoare. O parte
gust au produs peşte plan rite deosebite revin echipe­ In viitor, colectivul de inova­ din materiale le-arn ridicat din depozitul de la IOAN OPREA
lor conduse de Ioan Bildea, ţionare la maşina de încărcat fierar-betonist, şef de brigada
Ilie Mitcă şi alţii. tori de la I. M. Ghelar este ho­
— iată cîteva din inovaţiile
¦'VW'VWX/N tărît să sporească numărul de
aplicate în acest an în produc­
inovaţii apîir , să dea un nou
ţie.
avint progresului tehnic.
Contribuţia inovatorilor la
d. ilie;
realizarea sarcinilor de plan e

evidentă. Numai prin aplicarea