Page 1 - 1962-03

ua
PROLETARI DTN TOATE ŢĂRILE. TJNIŢÎ-VA !

•va

tm lNDICI—! P-RE~VĂ«-Z---U--Ţ*--I-^PENTRU ANU--L---1--9--6--5-^--=--------------

o Din activitatea organizaţii­ Produse chimice toi mai ieftine
lor de partid
Amil KW , Nv. 2233 Joi 1 martie 1962 4 pagini 20 bani Şi noi am studiat posibilită­ la sută faţă de anul 1059. şl
o Toate brigăzile Ia nivelul ţile realizării in acest an a anume vom realiza acest lucru
celor fruntaşe unor indici prevăzuţi in Direc­ la tanant, oxizi de fier şi mase
plastice, adică la produsele
(pag. 3-a). tivele Congresului al III-le a al care constituie mai mult de 70
o Piuă la sfirşitu! anului, în P.M.R. pentru anul 1965. Am la sută din producţia fabricii.
fiecare G.A.G. -ti) bovine, 60 por­
cine şi 100 cvine la suta de hec­ ajuns la concluzia că putem 'Am preconizat in acest sens
tare realiza indicele de reducere a o seamă de măsuri. ‘A stfel:
preţului de cost, adică, cu 25
(pag. 2-a)
o De peste hotare

(pag. 4-a).

In anul trecut, colectivele de duselor, planurile de măsuri — vor fi reduse consumurile specifice de materii prime, în
special la poiistiren şi polietilenă, prin respectarea cu stric­
muncitori, tehnicieni şi ingineri judicios întocmite în fiecare teţe a parametrilor tehnologiei şi prin re/oi osii'ea în proporţie
de cel puţin 90 la sută a deşeurilor ;
din întreprinderile regiunii -noa- unitate economică, entuziasmul
— debitul de aer va creşte de la 10.800 la 12.100 m.c. pe
stre, din întreaga ţară, au des- maselor. Este semnificativă în tonă :

făşurat o însufleţită întrecere acest sens iniţiativa furnaliştilor — ciclul de reacţii la cuve va fi redus de la 17 la 14 zile ;
— va fi instalat un distribuitor de aer în mijlocul încărcă­
socialistă pe baza Directivelor din Călan de a realiza în acest turii de deşeuri feroase (materie primă pentru fabricarea oxizi-
lor (Ic fier) ;
Comitetului Central al Partidu- an creşterea productivităţii fur-
— pentru evitarea strangulărilor la rccircularea soluţiilor
lui Muncitoresc Romîn cu pri- nalelor stabilită de Congresul al 9

vire la criteriile principale ale ill-lea al partidului pentru anul va fi folosit un sortator mecanic, cu care se va îndepărta ma­
terialul fin măcinat ;
întrecerii socialiste in cinstea 1965, iniţiativă îmbrăţişată de
— vom aplica sulfitarea în difuzoare ;
aniversării a 40 de ani de la un număr tot mai mare de co- — vom mobiliza întreaga m asă de muncitori, ingineri şi
tehnicieni pentru folosirea mai hună a capacităţilor dc produc­
înfiinţarea partidului. In regiu- lective din regiune, extinderea ţie, pentru economicitatea funcţionării fiecărei maşini ;
— în secţia metalurgică vom lua măsuri pentru asigurarea
re a noastră, in focul acestei Ia un număr sporit de brigăzi secţiilor productive cu m atriţe de înaltă calitate, pentru reduce­
rea consumului de matriţe pe unitatea de produs.
îVreeeri s-au născut iniţiative a iniţiativei „Nici un vagonet

valoroase cum ar fi „Nici un de minereu rebutat“, zecile şi

vagonet de minereu rebutat“, sutele de propuneri de măsuri De asemenea, vom acorda o dice. Deocamdată ne angajăm
atenţie deosebită îmbunătăţirii
,;Să realizăm planul fiecărei tehnico-organizatorice făcute de calităţii produselor şi sporirii să realizăm în acest an reduce­
productivităţii muncii. In ce
luni cu o zi mai devreme“, „Să muncitori în consfătuirile de priveşte acest al doilea indice, rea preţului dc cost prevăzută
noi am obţinut pînă acum, com­
lucrăm o zi pe lună cu cocs producţie. parativ cu anul 1959, im spor pentru anul 1965, la principa­
de 50 la sută. Directivele Con­
economisit“, au fost obţinute In prezent, în fiecare între­ Secţia de montaj a maşini­ gresului ol Ill-lea al partidului lele produse. u#
succese de seamă pe linia ridi­ prindere se desfăşoară o acti­ lor de cusut „Ileana“ — U. M. prevăd însă un spor al produc­
cării prestigiului „mărcii fabri­ vitate susţinută de înfăptuire Lucrări d e ierm o ficare Cugir. Aci, aşa cum se vede tivităţii muncii de 80 la sută. ALEXANDRU MUR.EŞAN
cii“, pe linia sporirii produc­ a acestor propuneri. La între­ Avem convingerea că în anul
din fotografic, Virgil Bobic viitor vom realiza şi acest in- secretarul comitetului de partid
ţiei, productivităţii muncii şi prinderea minieră Ghelar s-a şi Ioan Siocnescu urmăresc
reducerii preţului de cost. Lupta trecut la aplicarea pe scară Pentru a crea condiţii opti- ficare de la termocentrala clin ;;u atenţie cum se comportă ing. IOAN IANCU
pentru o calitate superioară a largă a unor metode de mun­ me de trai noilor locatari ai ce- localitate. Intr-un stadiu avani­ maşinile îa bancul de rodaj,
produselor a căpătat un carac­ că de mare productivitate, Ia lor 4 blocuri ale tineretului din sat se aîlă şi lucrările de ter- pentru ca fiecare să funcţio­ inginer şef
ter de masă, a devenit o cauză introducerea puşcării selective Gurabarza, s-a dat de curmei moficarc de la Gurabarzn la
în folosinţă reţeaua dc termo- noul centru al oraşului Brac!. neze ireproşabil. ingf. VASILE VASU

ivKanrwiu»*3«s'K«ria’*svix>ni( r tW H o u a r a şeful serviciului producţie

Fabrica „Chimica“ Orăştie

a fiecărui om al muncii. la toate locurile de muncă unde

Recent, presa a republicat se pretează: la C.S. Hunedoa­

Directivele privind criteriile ra se preconizează a fi îmbu- L E C T O R A T P E N T R U M IN E R I Folosesc îngrăşăminf©

principale ale întrecerii socia- nătăţtie tehnologiile de elabo- O îi oti a piaţă In saîa de şedinţe a I. M. Ghe­ drul acestui lectorat s-a pre­ chimice
lar a avut loc de curînd deschi­ văzut să se ţină o serie de con­
liste. Dezbătînd cu mult simţ rare şi laminare a oţelurilor derea unui lectorat pentru mi­ ferinţe care tratează teme de Cu scopul de a obţine o pro­
neri, pe lingă clubul „Nicolae ducţie mai mare de masă verde
de răspundere aceste Directive, prin procedee tehnologice mo- In curînd. la Gurabarza va fi aprovizionaţi în mai bune Bălcescu“ din localitate. In ca. tehnică minieră, economice şi la hectar, pentru a asigura ani­
ii terminată construcţia unei noi condiţiuni cu produse agro-ali- malelor o hrană consistentă şi
muncitorii, tehnicienii şi ingi- derne şi îmbunătăţirea para- pieţe in întregime pavată şi do- mentarc. în a in te d e te rm e n de cultură generală. variată, la începutul acestei
tată cu mese lungi şi acoperite. Prima conferinţă a avut loc pe
nerii, sub conducerea organiza- metrilor agregatelor, extinderea Iu felul acesta, muncitorii vor O. ZATOSCHIL Cu toate că au avut de în­ săptămâni, colectiviştii din Ră-
fruntat greutăţile iernii, sondo­ tema „Căile creşterii producti­ hău au primit 7.500 kg. super-
ţiiior de partid, au scos la ivea- folosirii izotopilor radioactivi tehnician rii de la sectorul Bărbăteni al vităţii muncii în industria mi­ fosîat. începând de ieri, acest
I. E. Lupeni, au muncit bine în nieră", şi a fost ţinută de ing. îngrăşământ chimie se îm prăş­
lă noi şi noi rezerve interne, pentru determinarea cauzelor luna februarie. Drept urmare, Iordache Ştefan. tie pe 50 ha. păşune.
încă din ziua de 17, colectivul
şi-au luat angajamente valo- incluziunilor nemetalice în oţel. care deserveşte sonda nr. 5.340 JIANU IOAN
a raportat îndeplinirea planului
roase privind ridicarea în con- înfăptuirea angajamentelor Ne angajăm să realizăm lunar de producţie. A doua zi, corespondent
tinuare a calităţii produselor, obiectivele iniţiativei a raportai acelaşi succes între­
au hotărit să sporească în con­ asumate în întrecere presupune gul sector. SdW-
tinuare succesele dobîndite în totodată şi introducerea cu cu­
sporirea producţiei, productivi­ raj a metodelor noi de muncă, Gospodăria agricolă colectivă din malelor o facem pe bază dc raţii com­ La obţinerea acestei valoroa­
tăţii muncii şi reducerea preţu­ a tehnicii noi, ridicarea necon­ se realizări au contribuit în med
lui de cost. tenită a gradului de calificare Peireşti a dezvoltat an de an sectorul puse din 12 kg. Hn, 20 — 30 leg. siloz, deosebit sondorii Gheorghe Ne- H POSTA
al muncitorilor, folosirea judi- delcu, Petre Alexandru, Iosif Lic-
Aceste angajamente, luate în cioasă a spaţiilor de producţie, zootehnic. In prezent deţinem ca pro­ 1 — 3 kg. ţările şi 0 — -1 kg. sfeclă şor, Tănase Dragomir, Ioan Vla-
cadrul unor entuziaste adunări, a timpului de lucru, organiza- isu, Ioan Badea si Tulică Navlea.
vorbesc despre înalta conştiin- rea exemplară a muncii. Toate prietate obştească 71 vaci şi juninci, 34 de nutreţ. Pentru perioada de vară, ani­
ţă a maselor muncitoare, des- acestea sint posibile de înîăp- GR. GOANŢA
pre convingerea lor fermă că tuit. Larga mişcare pornită în viţele, numeros tineret bovin şi 455 pi. malele vor avea asigurată 340 ha. păşu­
îndeplinirea exemplară şi depă- Valea Jiului, de ridicare a tu- corespondent
şirea planului de stat pe anul turor brigăzilor ia nivelul celor Aceste animale ne-an adus în anul tre­ ne. In vederea asigurării unei produc­
In curs reprezintă un pas im- fruntaşe, nenumăratele forme D ijnzori de carie
cut venituri de 326.001) lei. ţii de cel puţin 12.000 kg. masă verde
fruntaşi
In acest an, noi am prevăzut să spo­ la ha., noi vom curăţa păşunea — dacă
La cooperativa „Vulcezana“
rim ¦mai mult numărul animalelor e necesar o vom supraînsâmînla — şi din Veţel, cărţile sînt expuse la
loc vizibil şi prezentate cumpă­
oprimi din prăsită proprie cele mai o vom ingrăşa eu urină de grajd. Pen­ rătorilor în forme atractive. In Muncă perseverentă
atenţia gestionarilor a stat şi
portant înainte în mareaţa de ridicare a calificării exis- hune exemplare. La sfîrşitul anului, tru a folosi cit mai bine păşunea, vom preocuparea pentru îmbunătăţi­
operă de înfăptuire a sarcinilor tente în toate întreprinderile, rea muncii cu cartea în afara
stabilite de cel de-al lll-lea: avîntul creator al maselor con- ferma noastră dc animale va număra organiza un păşunat raţional, pe par­ magazinului. Astfel au fost re­
crutaţi şi instruiţi 5 difuzori vo­
200 capete bovine, 100 porcine şi GOI) cele : vom asigura deasemenea 878 to­ luntari de carte, cititori fruntaşi oA O O O O O O O O O O O O O O O O O O G O O O O 'Oo
ai căminului cultural, care în % ...Vara anului lucru in anul III 0
oi cu lină semifiuă. ne siloz de porumb, sfeclă furajeră de scurt timp au reuşit să difuzeze ducţie. Tovarăşii
in rindul sătenilor din cuprin­
Congres al partidului. cretizat în zecile şi sutele de Paralel cu sporirea numărului de pe 5 ha., dovleci, fiu de trifoi şi fiii na­ sul comunei Veţel volume în va­ de muncă, se min-
loare de peste 1.700 de lei. dreau cu el.
Siderurgiştii hunedoreni s-au propuneri de inovaţii şi raţio- animale proprietate obştească, noi tio tural. a 1953. O noapte şi IV a primit bur- %¦
angajat, printre 'altele, să re- nalizări a producţiei, vorbesc LEOMID STRATULAT Pentru meritele
ducă declasatele la fontă cu 10 din plin de acest lucru, preocupăm cu răspundere şi de sporirea Ga şi în anul trecut, vom acorda toa­ o scurtă, ca toate sale în producţie, să republicană de S
corespondent in anul 1957 prim 400 lei lunar. Anul oS
productivităţii aces­ tă atenţia îngrijirii o nopţile dc vară.
tora. iniţiativa colec- animalelor. Am ob- Vor consîriui 'maistrul m i n e r acesta, notele sale oo
la sută, rebuturile în oţelării şi Fiecare om al muncii din re- Traian Niţescu a sint numai de 10 g
laminoare cu 10 şi respectiv 6 giune este antrenat în marea iiviştdor chn Apoi- a c e 5 $a — fa fiecare servat că asigurarea noi magazine săSeşîi oo Trecuse mult dc mie-
la sută, să asimileze noi mărci bătălie pentru îndeplinirea sar­ g sul nopţii şi tînărul fost trimis să în­
de oţeluri şi profile de laminate, cinilor de plan, fiecare caută dul de Sus, raionul _ . , fermelor de ani- In anul trecut, cooperativa din co­ veţe la Institutul
să producă pesţe plan i 0.000 să fie în fruntea luptei pentru de mine din Pe­
tone fontă, 20.000 tone oţel, realizarea angajamentelor luate Sebeş, dea realiza V.«* f ) ,O v O ilsP l S a p f e male cu îngrijitori muna Brănişca, raionul Ilia, şi-a în­ L Traían Niţescu nici troşani. la toate materiile, g
25.000 tone laminate finite, să în întrecere. Sub conducerea
realizeze 10.000.000 lei econo- organizaţiilor de partid, munci- h, medie pe cap de p e c a p d e v a c Ş f u r a j a t ă Permanenţi cointere. deplinit planul de desfacere al măr­ — Să-ţi dai toa­
torii, tehnicienii si inginerii des­
mii suplimentare la preţul de făsoara o întrece're tot mai în­ vaca lurajata o pro- __ _______ _____ ___ săli în realizarea u- furilor în proporţie de peste 105 la 0 nu aţipise. Avea tă osteneala şi să fapt pentru care, L
atcăo-rsi-íjt.. sMa indeerpiiaşdeianscLa~uppieanniul,auanhuoa-l, devii un inginer
de producţie cu 30.000 tone căr- sufleţită. Rocdele ei încep deja ducţie de 3.000 litri ^ produc,ii mari şută: realizînd astfel economii în va­ o repartiţia şcolii priceput — i-au pe lingă bursa de L
spus tovarăşii săi
lapte, iar pe cap de oaie o producţie bine pregătiţi profesional a dai bune loare de 80.913 lei. O tehnice miniere la plecare. 850 lei pe care o L
dc 48 1. lapte şi 2,300 kg. lină seini- rezultat’. De aceea, vom continua şi în 0 din Vatra Dornci,
fină, o considerăm deosebit de val-;- acest an să ne preocupăm de califi* Cu prilejul adunării generale n — O să mă stră­ primeşte de la in- g
duiesc să fiu demn
roasa- carea lucrătorilor din sectorul zoofeh- membrilor cooperatori, ce a avut loc L la mina din Ghc- treprinăere, i s-a g
g Iar, unde dorea să de încrederea ce
Iii anul trecut, îngrijind mai bine nic şi să-t cointeresăm in obţinerea mi-o acordaţi, le-a acordat încă 500 o
o
animalele, am obţinut pe cap de vacă unor producţii ridicate prin aplicarea g ajungă mai repe- răspuns el. lei lunar — bursa. g
g de ca să aplice încă din anul I
bune cocsificabil, să sporească să se vadă- în calitatea tot mai furajată cu •aproape 1.000 litri lapte sistemului de retribuire după producţia o în practică cele „Gh. Gheorghiu- o
productivitatea cu 23 kg. căr­ superioară a produselor, în de­ obţinută. ei s-a situat prin­
mai mult decît în anul 1959, cu un Dej“. %
procent de grăsime cuprins' între 3-7 Dc. la inceputul anului vacile noas­ tre studenţii frun­ ooooooooo
bune pe post, să reducă cenuşa păşirea sarcinilor planurilor de la sută. tre dau peste U 1. lapte zilnic. Îmbu­ o învăţate în şcoală. Anul trecut, har­
clin cărbunele extras cu ],5 la producţie. nătăţind in continuare metoda de hră- o La mina din Ghe- nicul student a
In acest an ne angajăm să realizăm nire şi îngrijirea lor, sintem siguri că 0 Iar a fost primit fost trimis in prac­
sută sub admis. Metaliirgiştii Muncind în continuare cu şi '3.000 I. lapte pe căp de vacă furajată. vom realiza o producţie de 3.069 1. lap­ tică în. R.S. Ceho­
te pe cap de vacă furajată. S cu multă căldură
din Cugir vor produce 5 ma­ mai mult entuziasm, desfăşu- Pentru a îndeplini acest angajament, slovacă, unde a
şini unelte poşte plan, vor spori rind pe scară, şi mai largă în­ vom continua să punem accent deose­ Concomitent cu dezvoltarea fermei gOO şi dragoste. Nu la
bit de selecţionarea animalelor. De la de vaci şi cu sporirea producţiei aces­ mult timp, comi- văzut şi învăţat oOOOoooo
productivitatea muncii cu 1 la trecerea socialistă pentru înde­ cele opt vaci care dau o producţie a- tora, noi ne vom ocupa în continuare multe lucruri inte­
plinirea angajamentelor, oame­ nuală de lapte cuprinsă intre 4.500 — şi de dezvoltarea fermei de oi. De la g telul dc partid şi resante. Minerii
sută, vor reduce rebuturile cu nii muncii clin regiunea noastră 6.500 1„ vom opri toate viţelele. Accent din Ghelar se mîn-
0,5 la sută. Angajamente de va­ vor putea raporta la sfîrşitul oile gospodăriei, care vor număra la g conducerea m i­
loare şi-au luat şi celelalte co­ sflrşit de an 600 capete, vom realiza
ji nei i-a încredinţat

lective de muncă din regiune. anului că lupta ie-a fost în­ deosebit vom pune apoi pe. furajarea o producţie pe cap de oaie de 48 I. g funcţia de prirn- dresc cu viitorul
animalelor. Pentru 'această iarnă, pîriă lapte şi 2,500 kg. lîuă semifiuă.
Aceste angajamente au la cununată de succese, că sarci­ recent, s-a hotărit construirea unor 9 maistru. Lună de taşi la învăţătură. inginer care, m l
noi magazine in satele Brănişca şi ooooooooooooooo
bază vasta experienţă acumula- nile de plan ale celui de-ai trei­ cînd animalele vor fi scoase la păşu­ GAVRILĂ CÎNDEA Sg lună. colectivul El n-a coborit a- curînd va veni in o
ne, noi am asigurat 40!) tone siloz, fi­ Târnava. %
• in anul trecut în lupta pen- lea an al şesenalului au fost nul de trifoi de pe 86 ha., sfeclă fura­ secretarul organizaţiei de bază o0 condus de el a ob- proape niciodată mijlocul lor.
jeră şi tăriţe. In prezent hrănirea ani- P.M.R. ’ SABIN ION AŞ ţinut r c z u It a t e cu notele sub 9 R. BAL ŞAN
tru Îmbunătăţirea calităţii pro- înfăptuite cu cinste. MIRON ŢIC
PFAFF L'AURENŢIU o frumoase in pro- şi 10. Pentru acest corespondent
corespondenţi o
preşedintele G.A.G. „Ogor Nou“
Pctresti -’OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC o

F l e e a r e a u n e i « t e le g a f ii a, M a r ii A 'd u n ări Majji©lí a l e OOoooooc Curs de perfecţionare
tehnică
ira Birxná.i]|m 9 In d o n e z ia . Ia,
Din iniţiativa comitetului
O delccr’ţ'S a Marii Adunări man Moldovan şi Ludovic Ta- Au fost prezenţi ambasadorul Ingrijitorul- (J.T.P.I., cu sprijinul comitetului
Naţionale a R. F. Komîne a ple­ kacs, membri ai Consiliului de Indoneziei la Bucureşti, Sukvis- mulgător Ioan
cat 'miercuri dimineaţă într-o Stat, Cornel Burtică, Tudor lo- no şi K. M, Kannampilly, con­ Oprinescu de la g sindicatului şi al conducerii teh- g
vizita în Uniunea Birmană, Re- nescu, Constantin Mateescu, silier al ambasadei Indiei. G.A.C. din Pe­
publica Indonezia şi Republica Marin Rădoi si Stoian Stanei«. ireşti, veu.seşte să g rrice, la Preparaţia cărbunelui g
India, la invitaţia preşedinţilor *
parlamentelor din aceste ţări. La plecare, pe aeroportul Bă­ obţină dc la va­ o din Petrila s-a deschis de curînd g
Aceasta este o vizită de răspuns noasa, au fost de faţă Ştefan In cursul zilei delegaţia a a. cile pe care le
la vizitele făcute în ţara noastră Voiiec, preşedintele Marii Adu­ juns la Fraga. are în îngrijire o un curs de perfecţionare teh- o
de către delegaţii ale acestor nări Naţionale, Anton Moises- mari cantităţi
cu, vicepreşedinte al Marii Adu­ Pe aeroportul, din Fraga, de­ de lapte. g nică pentru tinerii muncitori. 0
parlamente. nări Naţionale, Dionisie loncs- putaţii romuri au fost întîmpi.
Delegaţia, condusă dc acad. cu, şeful Ceremonialului dc El s-a angajat g; Printre cei 25 de cursanţi se g
Stat, numeroşi deputaţi, Horaţiu naţi de V. Skoda, vicepreşedinte ca în anul 1962
Ştefan S. Nicolau, vicepreşedin­ Iancu, ambasadorul 1?. P. Ro- să obţină cîte g numără muncitorii Dumitru g
te al Marii Adunări Naţionale mîne în India, Pavel Siîard, am­ al Adunării Naţionale a R. S. Ce. 3.000 litri lapte
şl ai grupului naţional romîn pe cap de vacă o Muscalu, Ioan Ionaşcu, Constan- o
al Uniunii interparlamentare, basadorul R. P. Komîne în lioslovace, reprezentanţi ai Mi­ furajată.
este alcătuită din (deputaţii Ro­ Indonezia, funcţionari supe­ o tin Mihai, Ştefan Perdi, Ioan 0
riori din Ministerul Aface­ nisterului Afacerilor Externe al
rilor Externe şi ai Marii Adunări 0 Iordan şi alţii. Primele lecţii 0
R. S. Cehoslovace şi deputaţi ai
Naţionale. g care cuprind noţiuni de desen g
Adunării Naţionale, precum şi
g tehnic, au fost predate de lec- g
(le Gh. Niţescu, ambasadorul
o torii Ioan Jerca, Mihai Tudor o
R. P; Komîne la Praga.
(Agerpres), 0 şi Gheorghe Ecobescu. S

S O. BĂDUŢA o
g corespondent g
o$
Oo<>OO<>0 O<>OQ'0>QOOOOOOOOOOOOC>OO