Page 1 - 1963-02

*,! i'va.

wulsocialismului I N 11N iPROLETAR] OIN TOATE ŢÂRILE,UFHTl-VAI Nu i-a convenit faptul că nu cres­ UIE C IE IFR E
S-n schimbat mult batir. Nu mai cuseră procentele de producţie pes­
este copilandrul acela desculţ, care te plan faţă de luna precedentă, ţi avem material la dispoziţie cînA în­
in trecut păzea oile înstăriţilor din puţin a lipsit să le-o ia alţii înain­ cepem lucrul...
salul Luncoiul de Jos. Acum este un te. Lotuşi brigada lui era lot frun­
forjor de nădejde al combinatului taşă. Fruntaşă este de cîţiva ani... Citeva zile la rind Faur a fost
din Hunedoara. necăjit. II vedeai numai lingă for­
A doua zi, după terminarea şutu­ jă, lucrînd piese pretenţioase. Figu­
In timpul lucrului e foarte atent. ra omului necăjit l-a stăpînit ptnă
cintl şeful secţiei a venit la el, l-a
Vă închipuiţi ce ar însemna să nu lui, Faur i-a invitat pe toţi munci­ bătut pe umăr, l-a privit lung şi
a început să-i zîmbească.
fie atent. Ciocanul este destul de torii din brigada lui la club.
— Ce faceţi tovarăşi ? l-aţi între­
greu: 500 kg. Citeva lovituri in — Aţi văzut ieri ce tăcut am cut pe toţi. Săgeata brigăzii voastre
mai are puţin şi o să iasă din gra­
plus ţi piesa ce-o lucrează ar fi re- fost ?! îmi venea să intru în pă­ fic. O să ne faceţi cheltuieli. Lrt-

butată. Dur asta nu se întlmplă la mânt de ruşine. Ne-am culcat pe buie să construim alt panou...

Faur. laurii succeselor din lunile trecute. C. CRĂCIUNESCU

La sfirţitul lunii trecute, cînd Desenele le-am studiat superficial.

Anal XV. Nr. 2520 Vineri 1 februarie 1963 4 pagini 20 bani 'după o şedinţă a plecat acqsă, pu­ Ba uneori am avut şi timpi morţi
teai citi pe faţa lui o nemulţumire. în muncă, că nu ne-am îngrijit (ă

t e T. M. C . H. ca ra

Reducerea costului

construcţiilor să preocupe

întregul colectiv © rezervă

Dn simplu trecător. S-a oprit menea ridică preţul de cost. Aceas­ de mare valoare
pentru citeva clipe să admira noile ta este o urmare şi a slabului con­
blocuri în care deja s-au mutat lo­ trol ce se efectuează de tehnicienii

catarii, să privească magazinele de şi inginerii şantieieîor. Numai la La atelierul de cazangerie se sim­ 10 cărucioare, care sint astăzi folo-"
ţea de multă vreme lipsa unui strung site pentru susţinerea tenderelor şl
la parter sau blocurile ia care se lu­ şantierul din Deva s-au plătit pen< revolver.. Conducerea atelierului a şasiurilor locomotivelor.

crează Sncă. Trecînd pe lingă aceste tru remedieri circa 130.000 lei iar insistat mult ca acest strung să fie O propunere valoroasă, care a fost
cuprins in planul de aprovizionare tradusă în viată, este extinderea Ilu­
construcţii, cu fiecare dată încercăm la Petroşani (şantierul 6) peste pentru anul 1963. Cererea fiind justi­ minatului fluorescent (ca de pildă la
ficată, s-a trecut la includerea aces­ vinciul elfectric de 100 tone, pe linii­
un sentiment de mîndrie, iar gin- 20.000 lei. Folosirea nejudicioasă a tui obiectiv în plan. le de montare finală a locomotivelor,
pe canalul de presiune rece şi caldă
dul ne poartă către cei care prin forţei ds muncă pe şantierele T.R.GH. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de a cazanelor, la atelierul de strungă-
.plan pe anul in curs, a luat cuvîntUi rie etc.).
munca lor au realizat aceste lu­ a condus la depăşiri ale preţului de şi comunistul Romulus Bonta, mai­
stru în sectorul de vagoane. Rău este Insă că o seamă de mă­
crări : proiectanţi şi constructori. cost de peste 1,3 milioane. suri din planul M.T.O. au rămas ne­
— Am aflat că la cazangerie e ne­ realizate, deşi era în putinţa noas­
Sînt aprecieri meritorii, rezultate ale Insuficientă atenţie s-a dat şi me­ [ 51-7ml trecut, minerul Nicolae Dănăilă, de la E. M. Teline, voie de un strung revolver — a spus tră s-o facem. Bunăoară, trebuia să
muncii pline de elan a sute şi mii canizării unor lucrări cit şi folosirii el Intre altele. Văd eă e „prins“ şi punem in funcţie nişte cuptoare cu
de muncitori, ingineri şi tehnicieni. utilajelor. Sînt încă multe întreru­ vaaţ jfl propus, pentru sporirea productivităţii muncii, introducerea) în planul de măsuri. Eu cred însă că gaz metan pentru Încălzirea diverse­
Prin munca lor au reuşit, pe une­ peri pentru reparaţii deoarece nu nu-i nevoie să-l aducem din afară. lor piese; de asemenea, aveam pre­
le şantiere, să scurteze dura­ există un plan calendaristio pe uti­ Colectivul de muncă al secţiei a 'unor maşini moderne de încărcat la orizontul. 180 m. Recent, l Am făcut aici, In carneţelul meu, niş­ văzute nişte arzătoare pentru înfo­
ta de execuţie a lucrărilor, să îmbu­ laje de reparaţii. Un însemnat număr I-a din cadrul Fabricii chimice O- te socoteli. Şi ştiti la ce concluzie carea locomotivelor. Nisi unul, nici al­
nătăţească aspectul şi calitatea lor, de utilaje stau nefolosite In vreme răştie a obţinut în anul care a tre­ iechipa condusă de el a fost detată cu o maşină cu siloz, de'l am ajuns? Că noi, cel de la vagonaj, tul din aceste obiective nu s-a rea­
Din partea multor echipe a existat ce o serie de lucrări planificata să cut rezultate frumoase. Pentru anul ne putem lipsi de strungul care le tre­ lizat pentru că n-am avut un insta­
Sn acelaşi timp o preocupare pen­ se facă mecanizat se execută manual. in curs el s-a angajat să dea peste | productivitate ridicată. Conducerea sectorului a luat măsuri j buie tovarăşilor de la cazangerie. Fi­ lator autorizat. De fapt, e vorba mai
tru păstrarea şi gospodărirea chib­ Aşa de exemplu la şantierul plan 40 tone oxid galben de fier, 50 reşte, trebuie să încărcăm mai mult mult de lipsa noastră de preocupare
zuită, economicoasă a materialelor. din Haţeg deşi în proiect s-a tone oxid roşu de fier, 5 tone tanin | pentru instruirea tuturor oamenilor in vederea folosirii naţio- î celelalte maşini. Dar se poate. Aşa pentru că un instalator se putea găsi.
De aceea, pe Ungă lucrările execu­ prevăzut executarea unor lucră­ praf 100 Ia sută şi 10 tone piroluzi- că-i rugăm pe tovarăşii de la caznn-
tate în timp scurt şi de calitate, mul­ ri de săpături mecanizat, ele tă tratată. In vederea înfăptuirii a- \nale a acestei maşini. j geria să vină să-şi ia strungul... Pentru încărcarea şi descărcarea
te echipe şi brigăzi de pe şantiere­ s-au făcut manual. Ca urma­ rezervoarelor de aer şi apă de la lo­
le T.R.GH. au realizat şi importante re, s-a plătit în plus, numai în tri­ i IN FOTOGRAFIE : O parte din membrii echipei, discutină Iată o propunere inleresant-ă, va­ comotive, am prevăzut să montăm o
economii de materiale, s-au străduit mestrele I şi III, 48.000 lei. De men­ loroasă, care dovedeşte încă o dată macara pivotantă cu braţ. Nu s-a
ca fiecare apartament să coste mai ţionat că asemenea lucruri s-au pe­ | cu inginerul Radii. Dima despre felul cu m 1 trebuie utilizată cîte rezerve interne, posedă fiecare realizat însă nici acest obiectiv. Vi­
puţin. întreprindere. Propunerea are o efi­ novat este mecanicul şef al întreprin­
trecut şi pe celelalte şantiere. Aceas­ j maşina. cientă deosebită. Piesele care pot fi derii, care a neglijat o lucrare atît
Procedează însă la fel toii con­ ta este şi o urmare a faptului că făcute cu acest strung erau uzinate de importantă. Ei ar putea invoca
structorii, există aceeaşi preocupare T.R.GH. nu s-a preocupat de reali­ ! Foto : I. TEREK pînă acum in secţia mecanică. Era drept o cauză iarna-grea, care a ce­
în toate şantierele ?! Faptele de­ zarea planului de mecanizare, iar nevoie deci de comenzi, se pierdea rul eforturi deosebite colectivului de
monstrează că nu. Situaţia financia- utilajele existente .au un mare număr mull timp. Acum ele se fac pe loc, mecanici şi electricieni. E adevărat,
iă la sfirşit de an arată că pe 1962. de zile nefolosite. Numai la betonie­ atunci cînd e necesar. Conducerea dar printr-o mai bună organizare a
T.R.GH., în loc să realizeze aşa mim rele de 150 1. de pildă, în semestrul întreprinderii a acordat atenfie aces- muncii, putea să ducă la îndeplinire
era stabilit prin sarcina de plan eco­ I s-au înregistrat 4.013 zile ne­ tei propuneri,- strungul se găseşte a- şi această sarcină.
nomii de 3.156.000 lei, a înregistrai utilizate iar la malaxoarele de mor­ cum fn atelierul de cazangerie.
o pierdere Ia preţul de cost de circa tar 2.135 zile. Datorită nefolosirii uti­ Cit de importantă este valorifica­
2,500.000 lei. Cauzele sînt atît de lajelor la lucrările de săpături au La Atelierele R.M.R.- Simeria s-au rea propunerilor oamenilor muncit,
natură obiectivă cit şi subiectivă fost executaţi manual cca. 9.000 m.c. mai aplicat în producţie şi alte mă­ noi ne-am convins. De aceea pe vii­
Una din cauze a fost neasigurarea suri valoroase. Iată una. Pentru anul tor vom depune eforturi stăruitoare
din timp a documentaţiilor de exe­ Pierderi importante la preţul de 1963 planul de producţie a sporit pentru ca fiecare propunere să cape­
cuţia lucrărilor. Ca urmare, au exis­ cost au cauzat şi stocurile supra- mult la secţia locomotive. Acest lu­ te viaţă. Cel puţin o dată pe lună
tat goluri de lucru, ritm încetinit, normative de materiale şi prefabri­ cru impune un necesar mai mare de
productivitate scăzută, mai ales în cărucioare de susţinere. Posibilitatea vom analiza felul cum se realizează
prima jumătate a anului trecut. Pe cate. Ca urmare s-au creat imobilizări confecţionării unor noi cărucioare obiectivele din planul M.T.O. De a-
parcurs însă, Droblema documenta­ de fonduri de peste un milion lei, din era redusă.,-, se găseau iu schimb mul­ .semeiiea, ne vom îndrepta alentia
care cauză s-au plătit dobînzi pentru te cărucioare la secţia de vagoane, mai mult înspre consfătuirile de pro­
care nu-şi aveau o folosire raţională. ducţie. Propunerile făcute aici le vom
ţiei a fost rezolvată. De asemenea, împrumuturi de la fondul tutelar. cestor angajamente muncitorii, in­ Se înfăptuieşte un obiectiv Iată de. ce, cu prilejul dezbaterii ci­ studia cu atenţie, le vom afişa spre
frelor de plan, s-a propus ca o parte cunoaşterea întregului colectiv şl le
încă unele documentaţii au omisiuni Necunoscîndu-se pe trust stocurile ginerii şi tehnicienii au propus o dintre aceste cărucioare să fie modi­ vom aplica în cei mai scurt timp.
de materiale din şantiere, au e- | serie de măsuri tehnico şi organiza­ ficate şi duse în secţia locomotive.
de materiale care în unele cazuri xistat cazuri cînd s-au co­ In planul de măsuri al lectorului mganizîndu-şi bine munca, brigada a Propunerea a prins viată. însuşi co­ IULIU VERNICHESCU
se ridică la zeci de mii lei. mandat materiale care de fapt e- torice. O parte dintre ele au fost III Lupeni figurează şi obiectivul: realizat un randament cu 1,20 tone lectivul secţiei vagoane a făcut mo­
darea în exploatare a abatajului fron­ pe post mai mare docil cel planii lent. dificările necesare la mai mult de Inginer şef la Atelierele R.M.R,
Cea mai mare parte din vină pen­ xistau. Alteori, pe unele şantiere, deja traduse în viată'. Printre aces­ tal nr. 2 vest piuă la sfîrşilul lunii 'înregistrând o viteză zilnică de înain­ Simeria
tru situaţia economico-financiară ne- ianuarie, propus. încă de anul trecut, tare . de. 4.0 >rrtclri, ceea ce înseamnă
satisfăcătoare revine conducerii s-a practicat „sistemul“ asigurării tea se numără spălarea oxizilor de de un colectiv de mineri şi maiştri. foarte mult faţă: de vitezele realiza­
T.R.C.H., şantierelor din regiune Dat fiind faptul că sectorul III are te pînă acum. Ca urmare, minerii
care nu au luat toate măsurile pen­ pentru... nevoi diferite a unor mg fier cu apă caldă, care permite gră­ sarcina să extragă anul acesta o im­ au pregătit abatajul pentru intrare în
tru îndeplinirea ritmică a sarcinilor tariale care ău stat luni de zile birea operaţiei de spălare. portantă cantitate de cărbune cocsifi- producţie înainte de termen.
cabil, înfăptuirea la timp a obiccti-
pînă Ia punerea în lucru. Drept urmare, realizările cresc vulţii prevăzut este de cea mai mare S. ROŞIANU
însemnătate, lată de ce conducerea corespondent
de plan. La situaţia deloc mulţumitoare simţitor. Numai în primele două de­ tehnică a sectorului, îndrumată de
privind costul construcţiilor, a con­ biroul organizaţiei de bază. a luat
Ritmul încetinit şi golurile în pro­ tribuit şi lipsa pe şantiere a unei cade ale lunii ianuarie pianul de măsuri pentru crearea unor condiţii
cesul de producţie au fost o urmare evidente clare, îndeosebi pentru con­ producţie a fost depăşit la oxid bune de lucru la preabatajul acestui
a unei aprovizionări necorespunză­ galben de fier cu 6 tone, la oxid frontal. De asemenea, aici a fost re­
toare. Astfel, -T.R.C.H. a întoc­ sumurile de materiale şi a stocuri­ partizată să lucreze brigada condusă
mit încă eu 5-6 luni înainte de în­ lor supranonnalive. roşu de fier tu 7 tone, la tanin cu de minerul Victor Butnaru, bine cu­
noscută pentru hărnicia ei.
ceperea anului 1962 un plan rigid Pentru evitarea acestor stări de 3,3 tone şi la piroluzită cu 2 tone.
Beneficiind de condiţiile create şi
de aprovizionare, care nu a fost lucruri un cuvint greu trebuia sâ-J La obţinerea acestor rezultate
aibă organizaţiile de partid şi co­
modificat pe parcurs, pe măsura so­ mitetele sindicale. Ele însă, în prea şi-au adus aportul în mod deosebit
sirii noii documentaţii. puţine adunări de partid şi consfă­ fruntaşii secţiei: Nicolae Pasaiiuc,
tuiri de producţie, au pus accent pe Ilie Vintan, Iosif Şuteu, ioan Pe-
Deseori, materialele, pînă a
ajunge Ia locul de muncă, gospodărirea chibzuită a fiecărui ban ter, Viorel Fisu, Gheorghe Baba,
pe înlăturarea stărilor de lucru care Viore) Rusu II şi alţii.
au fost încărcate-descăreate şi tran­
sportate de mai multe ori. Astfel, au dus Ia scumpirea construcţiilor IOAN BEŞTEÎEÎE
la lotul Bîrcea din cadrul şantieru­ In rîndul constructorilor nu s-a corespondent
lui Deva, unele materiale va- creat o opinie de masă împotriva
gonabile au fost aduse în depozi­ risipei şi proastei gospodăriri a fon
tul Deva şi apoi din nou transpor­

tate la Bîrcea cu camioanele pe o durilor alocate de stat pentru con­

distanţă de 12 km., eînd mult mai strucţiile social-culturale. Respscfă obligaţiile contra duale
economicos era să fie dirijate direci Pornind într-ira nou an de mun­
la locul şantierului. Ceva mai mult, la Planul la livrări al întreprin­ perioada amintită 620 tone, cu
Călan materialele au fost plimbate prin că, conducerea T.R.C.H., a şantiere derii „Ceramica“ din Bavu Ma­ 30 tone mai mult decît prevedea
şar.tier de la un punct de lucru la lor, organizaţiile sindicale şi de re prevedea livrarea în perioa­ planul. De pildă, combinatului
altul. Din evidentele existente reie­ partid vor trebui să tragă maximum da 1-28 ianuarie a.c. a 590 tone
se că pentru transportul in interio de învăţăminte, să pună în centru) materiale refractare pentru oţe- siderurgic Hunedoara i s-au li­
rul şantierului pe distanta de 1 km activităţii lor problema reducerii lării. Printr-o bună organizare a vrat 320 tone cărămizi şi bara-
s-au plătit în ianuarie 7.249 lei, în preţului de cost. Cu cît vom con­ dopuri, faţă de 317 tone cît pre­
martie 4.288 lei, în august 1.712 lei muncii pe întregul flux tehno­ vedea planul. Obligaţiile con­

etc. Transportarea de la un punct strui mai ieftin cu atit va spori vo­ logic de fabricaţie, cu tot timpul tractuale au fost îndeplinite şi Tnlretinind bine autocamionul, conducătorul auto Ioan Dubaru de la autobaza I.R.T.A. Deva a economi­
de lucru la altul este şi o urmare lumul fizic al lucrărilor, cu atît sa­ geros care i-a cauzat anumite faţă de Uzinele ,,23 August“ din sit în luna trecută mai mult de 100 litri benzină.
a faptului că depozitele de mate­ tisfacţia unei datorii împlinite va fi greutăţi, colectivul acestei între­ Bucureşti, Industria Sîrmii Cîm-
riale nu sirţt amplasate în centrele tnai mare. prinderi a reuşit să livreze în pia Turzii şi celelalte întreprin­
de greutate ale şantierelor, ele fiind deri beneficiare.

departe de punctul de lucru. In a-

celaşi timp conducerile şantierelor

nu manifestă destulă grijă faţă de

- conservarea şi manipularea materia­ Se predă lecţia a o p t ă s p r e z e c e a

lelor se face încă risipă. Asemenea
stări de lucruri se întilnesc irică pe

toate şantierele T.R.C.H. Aceste cau­ Q cară Ne aflăm la punctul de cordat în această direcţie de sfa­ lor, pe pupitre, stau în aşteptare — Nu numai griul, intervine alt tinescu explică noua lecţie rar, pe tnenii ascultă, îşi notează, pun din
ze au dus ta depăşiri la preţul de agitaţie din comuna Berthe- tul popular si consiliul de condu­ cursant, colectivista . Clara Ghiţescu, înţelesul tuturor, face scheme pe nou întrebări. Se încing discuţii vii,
cost de peste 1,6 milioane lei. cere al G.A.C,, de comuniştii din manualele, caietele' de notiţe şi cre­ ci şi alte plante. Porumbul, de pildă. tablă, aduce exemple convingătoa­ interesante, din cure se trag con­
lol de moi bine de o oră. Cadre comună, datorită faptului că lec­ ioanele. După ce face prezenţa, to­ re, apropiate de preocupările colec­ cluzii preţioase pentru munca prac­
Lipsa unei preocupări susţinute şi didactice, colectivişti, cetăţeni, din ţiile s-au ţinut cu regularitate, la varăşa Stefania Marlinescu, lecto­ — Aş vrea şi eu să adaug ceva. tiviştilor din Berthelol. Colectiviş­ tică în gospodăria colectivă. Lecţia
permanente pentru buna organizare localitate. Unii răsfoiesc cu inte­ aceeaşi oră şi în acelaşi loc, în fie­ rul cercului, începe lecţia cu verifi­ se . aude vocea colectivistei Elena tii notează de zor pe filele caiete­ se încheie seara târziu.
a muncii a dus, do asemenea, la res broşuri, ziare, alţii discută. Se care miercuri şi sâmbătă, că ari fost. carea cunoştinţelor predate anterior. Marlinescu. Cele mai bune plante lor cele scrise pe tablă şi explica­
pierderi însemnate la protul de cost. întreabă, se dau lămuriri. Lotul în astfel expuse incit să slîrnească \un . Această verificare este de fapt o premergătoare pentru griu; sint le­ ţiile. Cînd unele lucruri nu sînt ic
Pe şantiere sînt încă multe între­ legătură cu alegerile de deputaţi viu interes din partea cursanţilor. discuţie In care participă numeroşi guminoasele. Mazărea, fasolea, soia... suficient de clare, cursanţii în­ JhJ i-am adus aminte de cuvintele
ruperi d!n lipsă de materii prime în sfaturile populare ce vor avea Si mai e ceva foarte important. Co­ treabă.
iar pentru remedierile unor lucrări loc la 3 ma>txe. O atmosferă plă­ lectiviştii noştri sînt dornici să afle, INVAŢAM SM TlIfc tovarăşului Glodeanu, direc-
se cheltuieşte timp preţios şi bine­ cută, tovărăşească... A G R O Z O O T E H N I C OJE M A S A — Ne-aţi vorbii, remarcă un co­ torul şcolii. Avea dreptate. Colecti­
să înveţe, sa ştie. Cunoştinţele pri­ lectivist, despre trebuinţa de 'a fi viştii sînt dornici, deosebit de dor­
înţeles bani. Astfel, deşi au avui Cineva se interesează cit e cea­ mite le vor fi de un real folos în cursanţi. întrebările, evident, le Acestea îmbogăţesc solul în azot. apă şi aer în pămînt. Dar ne-aţi nici^ sa afle, să ştie, să poată apli­
condiţii optime pentru desfăşurarea sul... 18,45... Cîţiva colectivişti din­ pune lectorul: Urmează alte şi alte întrebări: spus că nici prea multă apă nu-i
tre cei prezenţi se îmbracă, salută obţinerea unor producţii ridicate, bună, că atunci se încălzeşte pămân­ ca in practică cele învăţate. Aceas­
tinei munci susţinute şi continue, şi pleacă. pentru dezvoltarea avuţiei obşteşti — De ce sînt necesare asola- „Cum se îngraşă pămîntul cu a- tă convingere, în seara aceea ge­
pe şantierul din Deva, datorită sla­ şi a bunăstării lor personale.,. mentcle ? zot ?“, „Care este rotaţia culturilor tul greu, mai ales primăvara, şi în­ roasă de ianuarie, mi-a fost încă
— Sînt înscrişi la cercul pentru târzie însămînţărilc. Acum ştiu şi o dată întărită. Am aflat că bri­
bei organizări a muncii, S-au plătit cultura plantelor de cîmp — ne — Participaţi des la lecţii ? — Apoi, răspunde colectivistul pe terenurile irigate?“ etc. Cursan­ eu de ce în pământurile dinspre gadierul Sigismund Parcas nu par­
întreruperi echivalente cu 32.610 ore lămureşte tov. Glodeanu, directorul — Chiar atît de des nu. Insă fruntaş lor, Florincaş, dacă punem, ţii, printre care Liberia Dobrescu. ticipă numai la cercul agrotehnic ci
şcolii de 8 ani. Peste cinsprezecc particip. Sint direct interesat. Lec­ să zicem, in fiecare an gria după Aurel Horvath, Sigismund Farcaş şi luncă, spre deosebire de cele de şi la cercul pomicol ce se tine in
Un mare număr de ore-inlreruperi minute începe lecţia, aşa că au ţiile se ţin la - şcoală, lector este pe coastă, însămânţam mai tîrziu. salul Crăgiiiş, din apropiere. N-a
plecat la şcoală. Acolo îşi desfă­ griu pe aceeaşi parcelă, pământul alţii dau răspunsuri dintre cele mai Din cauza inundaţiilor, ele au apă lipsit, nici măcar o singură dală,
au fost înregistrate si pe şantierele şoară activitatea cercul. Mă scu­ tovarăşa Ştefania Marlinescu, pro­ bune, le susţin cu exemple, majo­ mai multă, sînt, cum aţi spus, reci. de la nici o lecţie a acestor cursuri.
zaţi, mă duc şi eu la lecţie. Dacă fesoară ce predă „Agricultura", aşa sărăceşte de hrană. Lrebuie să pu­ ritatea luate chiar din cadrul gos­ Aici am obţinut şi recolte mai slabe. Cc-l determină să le frecventeze pe
din Călan. Haţeg, Lupeni, Vulcan vreţi să mă însoţiţi... că, mă înţelegeţi... In sala unde se De ce oare ? amândouă ? Intă-i cuvintele :
nem plante diferite, care consumă podăriei lor colective.
şi altele. * fără ger. Grăbim pasul. Şcoala ţin cursurile veghem să fie cald, să Şi lectorul răspunde cu răbdare — Pământul ăsta, cît vezi cu ochii
Pe şantierele de construcţii, la -O» nu e prea departe. Ne îritîl- existe materialul didactic necesar, hrană diferită. Să punem înaintea Pe tablă lectorul a scris titlul că in aceste pământuri activitatea roată, e al nostru. Şi roadele lui
nim cu grupuri de colectivişti care cu un cuvânt toate condiţiile pentru noii lecţii, cea de a 18-a: „Cum tot ale noastre sini, ale colectiviş­
recepţia unor materiale, nu se a- se Îndreaptă în acelaşi loc. buna desfăşurare a lecţiilor. griului alte plante, premergătoare. bacteriilor este slabă şi din aceasta tilor. De-l lucrăm ca Ia carte, ştiin­
— Vedefi. explică tov, Glodea­ — Ce se înţelege prin plante pre­ influenţează lucrările solului, însuşi­ cauză -condiţiile dc dezvoltare a ţific, roadele lui or să fie din ce
cordă suficientă atenţie calităţii. De nu, vin oamenii la învăţătură. La / « sala de clasă unde au loc în ce mai bogate, iar traiul nostru
aceea se primesc materiale, Sn spe­ cerc sînt înscrişi 53 de cursanţi şi lecţiile cercului agrotehnic, au mergătoare ? rile lui fizice şi biochimice“. Caiete­ plantelor nu sînt atît de prielnice. şi mai înfloritor. De aceea vreau
frecvenţa e bună. Aceasta datorită venit majoritatea cursanţilor. Stau Apoi arată cum omul, cu ştiinţa să ştiu cît mai mult, să învăţ...
cial binale, care la punerea tn ma­ unei bune mobilizări, sprijinului a- în bănci, cîte doi sau cîte trei, aş- Plantele după care se poale le au foşnit pentru o clipă apoi s-a agrotehnicii poate sili aceste pă­
noperă necesită modificări şi reme­ ttptînd începerea cursului. In faţa cultiva griul, continuă Iov. Flo­ mânturi să dea recolte sporite. Oa- v. ci-nş
rincaş. aşternut liniştea. Lov. Ştefania Mar-
dieri, in acelaşi timp, nu se acordă

diMuls -atenţie calităţii lucrărilor de

imisaj. La recepţia lor se fa® multe

remedieri şi completări «are de ase­ > N*.^ Ck.AU-vva*. VaW s%. ,u «ţ* 'V'Xfc."TV