Page 3 - 1963-02

Nr. 2520
'"''"*jjg^gggkfggggg”»^
Mersul furnalelor depinde
in m are m ăsură de întreţinere!
Pornind rle la faptul că secto­
rul de întreţinere treimi® să asi­
gura în permanenţă buna func-
ţionare a agregatelor, se naşte
întrebarea: „Au primit fuma-
Ifştii ajutorul necesar din partea
noastră? Trebuie să spunem că
în anul trecui n-am făcut tot
ceea ce ne a stat în putinţă şl
bineînţeles, ceea ce se cerea de
la noi.
Nu rare au fost cazurile cînd
un agregat, n parte din instala­
ţie sau chiar furnalul, să fie o-
prite şi noi să nu putem interve­
ni operativ pe motiv că ne lip­
seau unele piese de schimb. Aşa
s-a întîmplat cu cauperul nr. 8-
Deşi cunoaştem din anii trecuţi
tendinţa arderii unor discuri la
şuberele de aer cald. în planul de
aprovizionare cu piese de schimb
n-au fost prevăzute şubere de
rezervă. Ulterior, cînd s-a reve-
nit asupra acestor greşeli şi a
fost lansată o comandă, atelie­
rul mecanic, a întîrziat executa­
rea ei. Dar între timp discul şu-
bărului de aer cald ia cauperul
nr. 8 s-a ars. Urmările au fost
destul de neplăcute. Furnalul nr,
3 a fost scos din exploatare circa
10 ore. timp în care s-au pierdut
multe tone de fontă.
Nu întotdeauna am i’euşit să
controlăm şi să revizuim la timp
toate agregatele. Din această
cauză uzura benzilor de cauciuc
a dus la funcţionarea redusa a
furnalelor timp de 37 ore, iar
pentru înlăturarea pierderilor de
aer cald ivite la îmbinarea flan-
şelor alte 48 de ore.
Rău este şi faptul că de multe
ori calitatea reparaţiilor a lăsat
de dorit. De pildă, în luna oc­
tombrie s-a făcut reparaţia unei
conducte de aer cald la furnalul
nr. 1. Dar această reparaţie n-a
fost bine făcută şi deci după nu­
mai o lună, furnalul a fost din
Alegeri fu grupele sindicale
CALAM
Alegerea noilor organe In gru­
pele sindicale din cadrul secţii­
lor uzinei „Victoria“ Călău con­
stituie un bun prilej de anali­
ză a activităţii desfăşurate anul
trecut. Membrii grupei sindica­
le nr. 6 — serviciul control teh­
nic de calitate — au analizat,
munca ce au desfăşurat-o In ve­
derea îmbunătăţirii calităţii pro­
duselor, modul în c.are şl-au adus
contribuţia la creşterea presti­ cele mal eficace măsuri de În­
giului mărcii fabricii.
atul -prezentat -şt-ln -diş- ...unii controlori...ca.„Octavlan Ta- 5 grupe sindicale din staţia S.l-
“ettţ^ lîU T ta te s-a reliefat -că : bac. Pompei Mureşan, Teodor
mulţi dintre controlori cum sînt Culă care nu dovedesc destulă
şl tov. Roman Creţu, Nicolae exigenţă faţă de calitatea pie­
Chiriac, Graţian Măgurean, selor, nu analizează în profun­
Cornel Lupu, Tănase Căpitanu,
dovedesc grijă şl atenţie faţă de
sarcina ce le revine de a contro­
la calitatea produselor, recepţlo-
narea materialelor ce intră în
uzină. Prin sesizarea la timp de
către aceştia a deficienţelor Ivi­
te în procesul de producţie, a
controlului pe faze de operaţii, Toţi vorbitorii care au luat cu-
ei au contribuit la reducerea vlntu] au apreciat că prin rea­
procentului de rebut la majori­ lizarea planului de măsuri tehnl-
tatea produselor fabricate în u- co-organizatorlce adoptat, în a-
zlnă. Fonta, semîcocsul, cocsul cest an se pot elimina deficien­
brichete precum şi unele piese ţele semnalate, planul poate să
turnate livrate beneficiarilor, au fie îndeplinit ritmic la toţi indi­
fost de calitate, mal bună, fapt cii, Iar nivelul calităţii produse­
ce a făcut ca uzina să nu pri­ lor să fie In continuă creştere. In
mească nici o reclamaţîe la a- vederea reducerii rebuturilor, un
cesto produse.
S-a tntîmplnt totuşi ca unii serviciul C.T.C.. Trebuie însă ca
N O TE
DE LECTO R
Lucrarea lui Eugen Preda :
„Transmitem de la O.N.U.,..“,
apărută recent în Editura po­
litică, înfăţişează o frescă a ac­
tivităţii marelui for internaţio­
nal, cu apriga luptă diplomati­
că desfăşurată ăe forţele socia­
lismului şi păcii pentru respec­
tarea principiilor înscrise in
Cartă. Schimbările produse în
lume, în raportul de forţe pe
plan mondial se reflectă şi In
sinul O.N.U., a cărei configu­
raţie corespunde tot. mai mult
hărţii politice contemporane.
Accentul pus în lucrare pe pre­
zentarea activităţii delegaţiei
R.P. Romîne rotunjeşte ima­
ginea veştilor risipite zilnic în
paginile ziarelor, umplînd ăe
bucurie şl mîndrie inima fie­
cărui cititor. Creşterea presti­
giului ţării noastre pe plan in­
ternaţional este atestată de nu­
meroase fapte citate de autor,
rle la. atenţia, acordată luărilor
ăe poziţie ale reprezentanţilor
romlni în problemele majore ale
vieţii internaţionale, la propu­
nerile proprii cum ar fi elabo­
rarea principiilor privitoare la
schimburile economice, sprijinul
necesar a fi acordat ţărilor slab
dezvoltate pentru progresul in­
dustriei lor petroliere, educarea
tineretului. în spiritul ideilor
păcii şi prieteniei. între popoa­
re, transformarea Balcanilor in­
tr-o zonă a păcii, liberă de ar­
mament atomic.
Pornind ăe la istorica sesiu­
ne din toamna anului 1960 a
Adunării Generale, care a reu­
nit peste 30 de şefi ăe state
şi de guverne, antonii scoate
în evidenţă ponderea pe care o
nou oprit. Sau un alt exemplu.
Reparaţiile sacului de nisip fă­
cute cu prilejul reparaţiei capi­
tal® a, furnalului nr. 4 au fost de ma de reparaţiile capitale, cînd
slabă calitate şi n-au corespuns
procesului tehnologic. 'Pentru re­
medierea acestor greşeli fum a­
tul a fost oprit din nou 3,35 ore.
O mare parte din vină revine
însă şi atelierului mecanic. Mul­
te din comenzile făcute nu se res­
pectă, fiind necesare noi inter­
venţii pentru reprogramarca e-
xecutării unor piese. E reprezen­
tativă în acest sens comanda nr.
12.034 din 2 august 1962 privind
confecţionarea a 4 închizătoare
de gaz pentru caupere, care tre­
buiau executate pînă la sftrşitul
anului. Nefiind executate la
timp, închizătoarele respective
n-au putut fi montate la caupe-
ve cu prilejul reparaţiei capita­
le a, furnalului. La insistenţa
noastră do a se urgenta execu­
tarea acestei comenzi, atelierul
mecanic a răspuns că la magazia
centrală a combinatului nu exis­
tă tablă corespunzătoare confec­
ţionării acestor închizătoare.
Pentru aceasta se face vinovat,
fără îndoială, serviciul de apro­
vizionare din combinat.
Greutăţi mari am întâmpinat
anul trecut şi din cauză că unele
ansamble n-au fost montate la
atelierul mecanic, conform co­
menzii. La montarea făcută de
noi multe piese n-au corespuns
dimensiunilor, iar altele au fost
de calitate slabă.
Pornind de la analiza temei­
nică a acestor lipsuri, planul de
aprovizionare cu piese de schimb
şi materiale pe anul acesta a fost face în mai puţin de 3 ore.
mai bine întocmit, in primul
rînd s-a avut în vedere, consu­
mul de piese în anul trecut şi
s-a apreciat mai Just gradul de
uzură al agregatelor de bază ş!
controlori să-şi îndeplinească o-
blîgaţiiie în pripă, Din această
cauză, cit, şi din cauza unor de­
ficienţe interne, procentul de
rebut admis a fost depăşit la
cazane de Încălzire centrală, vane
pentru băi, lingotiere.
Aceasta este şi o urmare â
faptului că conducerile secţiilor
turnătorie 1 şl a turnătoriei de
lingotiere, împreună cu conduce­
rea serviciului C.T.C., n-au luat
dreptare a situaţiei. Mai sînt
zime cauzele unor rebuturi îm­
preună cu muncitorii, maiştrii,
inginerii din secţia respectivă în
vederea luării unor măsuri etica,
ce. Ei au lipsit de multe ori de
la serviciu, sau au venit cu în-
tîrzlere neîndeplinindu-şi sarci­
nile care le reveneau.
aport preţios şi-l poate aduce şi
Transm item d a la Q.N. U. o «r© a
au în O.N.U. forţele păcii. in­
tr-adevăr, diplomaţia ţărilor so­
cialiste se conduce după inăi-
căţiile date de Lenln, care ara­
tă că marxismul ne cere să ţi­
nem seama in mod precis şi
obiectiv de raportul dintre cla­
se şi ăe particularităţile con­
crete ale fiecărui moment is­
toric : or, tabloul lumii contem­
porane arată concludent că im­
perialismul nu mai este forţa,
dominantă in viaţa internaţio­
nală. Poziţia fermă a statelor
socialiste şl cea a celorlalte sta­ late „Martie dosare“ ale O.N.U.
te iubitoare ăe pace pusă în
slujba adevărului loveşte in
„plexul solar al capitalismului“,
după expresia scriitorului fran­
cez André Maurois. Acesta este
secretul datorită căruia, după
cum observă autorul, prezenţa
statelor socialiste la O.N.U. de­
păşeşte numărul strict arit­
metic.
Subliniind însemnătatea cu-
vîntărti rostite de tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej ia tri­
buna Adunării Generale a
O.N.U., autorul notează : „Se o-
bişrvuieşte adeseori să se spună
despre cuvîntările rostite la tri­
buna Organizaţiei. Naţiunilor U-
nite că sînt prezentate în ţaţa
lumii. Poate că autorii acestei
formule au în vedere că O.N.U.
e cea mai cuprinzătoare orga­
nizaţie internaţională care a
existat vreodată, sau' intensa
publicitate în jurul lucrărilor ei, sovietic ăe dezarmare generală
sau însăşi însemnătatea ce ar
trebui acordată luărilor ăe po­
ziţie în faţa înaltului for, or,
poate $-au gîndit la toate a-
cestea la un loc. Dar la seslu-
ORÍiMlfl SOCIAL*!
ytm,sfiü.j*aaflggg5g5r»*^v<yg:aaisgiaigg^
instalaţiilor. Programarea co.
menzilor a fost eşalonată pe
luni şi trimestre, ţinîndu-se sea-
piesele uzate pot fi înlocuite.
Spre deosebire de anul trecut,
pentru ansamblele şi subausam-
blele comandate s-au prevăzut şi
piese de schimb, evitîndu-se ast­
fel înlocuirea întregului utilaj a-
tunci cînd se uza o piesă. De a-
semenea, în cursul acestui an se
va trece la tipizarea unor pie­
se de schimb care să poată fi fo­
losite la toate furnalele. Dintre
a-ceste piese am intim : rolele de
conducere şl ghidare a pîlnlei
furnalului, ventilatoare si subere
de aer cald pentru caupere, mo­
toare electrice şi altele.
Paralel cu aceasta, principala
noastră preocupare va fi îmbu­
nătăţirea calităţii reparaţiilor,
reducerea opririlor şi mersului
încetinit al furnalelor.
Şi în privinţa formei de orga­
nizare a muncii s-au făcut unele
îmbunătăţiri. Oamenii au fost
repartizaţi să se specializeze pe
grupe de utilaje, asigurîndu-se o
revizie zilnică mai calificată a
utilajelor şi o intervenţie mai o-
perativă. Eficienţa acestei măsuri
a început deja să se vadă. De
exemplu, schimbarea unui şubăr
de aer cald la unul din caupere
necesita în trecut oprirea fur­
nalului timp de 6 ore. Datorită
specializării muncitorilor, în pre­
zent schimbarea unui şubăr se
Muncitorii sectorului de între­
ţinere sînt hotărîţi ca prin în­
deplinirea exemplară a sarcini­
lor ce le revin să i sprijine mai
mult pe furnalisti în realizarea
integrală a planului de produc­
ţie.
iug. ANDREI RUDA!
mecanic şef la secţia I-a furnale a
C. S. Hunedoara
angajamentele luate cu ocazia
alegerii noilor organe în grupa
sindicală, să fie respectate cu
toată răspunderea, iar in con­
sfătuirile de producţie să se a-
corde mai multă atenţie propu­
nerilor făcute de controlorii pe
faze de operaţii.
VASir.F, TATARUŞ
_ SiMERÎÂ
In staţia Simeria-câlători şi la
depoul de locomotive, alegerile
in grupele sindicale sînt în plină
desfăşurare.. Pînă în prezent în.
meria-călători au şi fost aleşi
organizatorii de grupe, respon­
sabilii culturali şi cu asigurările
sociale.
Analizlnd rezultatele obţinute,
membrii grupei sindicale nr. 2 de
la depoul de locomotive au su­
bliniat că toţi membrii de sin­
dicat, avînd. în frunte pe comu­
nişti, au depus strădanie în în­
deplinirea sarcinilor ce le reve­
neau. Tov Simian Trie, Nicolae
Ivăşcoi, ion Bucinman, Manoie
Lăcătuş, Simion Mihe-ţ, prin pro­
punerile ce le-au făcut în consfă­
tuirile de producţie, aportul pe
care şi l-au adus el, au contri­
buit la. depăşirea planului de
transport pe depou, locomotive­
le fiind întreţinute întotdeauna
în bună stare de funcţionare.
10RDACHE PF.ICOP
IOSIF MARIŞ
EUGEN PREDA
nea a 15-a, cu constelaţia ei de
şefi de state şi ăe guverne, sen­
sul de cuvîntare în faţa lumii
avea un conţinut deosebit, plin.
in accepţia literală a terme­
nului“.
Făcind bilanţul luptei ce se
desfăşoară in cadrul O.N.U., şe­
ful Biroului de corespondenţi la
O.N.U. ai ziarului „New Yorlc
Times“ acria: „Asupra Occi­
dentului evenimentele au. lăsat
cicatrici“.
In cele două capitole intitu­
— cum sint denumite dezbateri­
le In problema dezarmării şi în
cea a lichidării sistemului co­
lonial — este scoasă In eviden­
ţă nu mimai superioritatea mo­
rală a poziţiei statelor socia­
liste, dar şi sprijinul tot. mai
larg de care se bucură această
poziţie în rînduriie delegaţilor
şl a opiniei publice, deoarece
este în deplină concordanţă cu
aspiraţiile tuturor popoarelor.
Dincolo de cifrele care arată
că pînă in 1930 totalul orelor
ăe şedinţă consacrate dezbate­
rilor în problema dezarmării
s-a ridicat — după cum se men­
ţionează în lucrare — la 1.400,
timp în care s-au rostit 15 mi­
lioane de cuvinte, poziţia, ob­
strucţionistă a, statelor occiden­
tale a fost demascată la tribu­
nă şi aspru condamnată In
lume. Prezentarea programului
si totală, sub un strict control
internaţional, în 1959 şi relua­
rea modificată a acestui pro­
gram în 1960, cînd a fost, de
asemenea, făcută propunerea
#/
A şcH obiceiul ia Cugir
Ziarele centrale „Scinteia
„Sclntelo. tineretului“, „Ro-
mlnia liberă“ şi „Munca“ so­
sesc la Cugir în ziua apari­
ţiei, la ora 18. Bar de difu­
zat nu sînt difuzate decit a
dom zi după ora 11. Aşa-i
obiceiul la Cugir.
Oficiile P.T.T.R. sînt obli­
gate să difuzeze presa după
o oră de la sosirea ei in sta­
ţiile C.F.R. sau I.R.T.A. La
Cugir însă după cit se vede
distribuirea ziarelor la cele
trei chioşcuri din oraş se
face după norme şi regula­
Lipsă de prevedere sau neglijenţă ?
Magazinele cooperativei de
consum din Bretea Romană,
raionul Haţeg, stau închise
de mat bine de şapte zile. A-
ceasta din cauză că nu au
fost aprovizionate cu lemne
de foc. Colectiviştii din sa­
tele comunei nu se pot a-
priviziom cu mărfurile de
care au nevoie, iar coopera­
tiva rtiu-şi poate realiza pla­
nul.
Colectiviştii se întreabă : Ce
înseamnă aceasta ? Lipsă de
prevedere sau neglijenţă ?
Cine trece prin cvartalul „23 August“ nîn Deva răimîne plă­
cut impresionat de noile blocuri care s-au înălţat. Dar tot aici
din cauza unei condamnabile neglijenţe a I.G.O. se află morma­
ne de gunoi care dau un afcpect urii. Un asemenea morman de
gunoi (după cum se vede şi în fotografia noastră) se găseşte şi
în faţa blocului B 3.
privitoare la adoptarea declara­
ţiei de abolire a colonialismu­
lui, au constituit evenimente re­
marcabile nu numai în istoria
O.N.U., ci şi în cea a diploma­
ţiei mondiale. Prin glasul lui
Nilcita Hruşciov, guvernul so­
vietic a făcut propuneri de o
însemnătate excepţională, al
căror efect poate fi apreciat
mai bine cu trecerea vremii. E-
forturile depuse de puterile oc­
cidentale pentru a înlătura cu­
vintele „colonialism“ sau ,,pu­
tere colonială“ In momentul
semnării Cartei, preferind să se
spună „putere administrantă“
nu au putut induce în eroare
multă vreme, iar adoptarea
Declaraţiei cu privire la acor­
darea dreptului la independen­
ţă a popoarelor şi ţărilor colo­
niale — chiar în forma oarecum
diluată, de amendamentele pre­
zentate — reprezintă baza ju ­
ridică de luptă împotriva colo­
nialismului. însemnătatea aces­
tei Declaraţii poate fi aprecia­
tă chiar şi numai după faptul
că dacă în urmă cu ciţiva ani
o comisie a O.N.U. a stabilit,
după cum aminteşte Eugen Pre­
da, că ascensiunea la indepen­
denţă a Tavpanikăl ar fi posi­
bilă in 20-25 de ani — termen
considerat de Anglia prea
sc u rt! — acum nu numai Tan-
ganika, dar şt numeroase alte
state din Africa şi-au procla­
mat independenţa, tar multe
dintre ele militează pentru com­
pletarea independenţei politice
cu cea economică.
Departe însă de a-şi fi ter­
minat misiunea, O.N.U. are In
n ' á á f ‘f ) * .
mente proprii. Din această ;>
cauză ele ajung In mină citi-
tarilor cu o Intirziere de 24
şt uneori chiar de 48 ore.
Cititorii din Cugir se în­
treabă pe bună dreptate:
oare Direcţia regională \
P.T.T.R. nu-i poate ajuta pe c
tovarăşii de la Oficiul P-T.T-R.
din Cugir să-şi schimbe o-
biceiul ? Considerăm că da.
Dar e necesar ca respectiva
direcţiune să controleze cum
se face difuzarea presei. A-
tunci cititorii din Cugir şi
din alte localităţi ale regiu­
nii vor primi ziarele la timp.
Conducerea, cooperativei, al
cărei preşedinte este tov. Mi-
hai Olaru şi conducerea
U.R.C.C. Haţeg, au uitat oare
că slntem in plină iarnă ?
Colectiviştii aşteaptă un răs­
puns clar şi precis, măsuri
concrete pentru ca magazi­
nele să fie deschise conform
orarului şi ei să-şi poată
cumpăra mărfurile de care
au nevoie.
(După corespondenţele
tov. N. ALEXE
şl A. CTMPOEŞU)
Foto: V. ONOIU
faţa ga numeroase probleme
mar!. Omenirea aşteaptă de la
O.N.U. să-şi aducă contribuţia
la modificarea actualei situaţii,
dvhd o treime din cele trei mi­
liarde de locuitori al planetei
voastre suferă de foame, şi mai
bine de două treimi din ţările
membre ale O.N.U. fac parte
din categoria ţârilor slab dez­
voltate. Este drept că în S.U.A.
multora nu le este pe plac „in-
negrirea“ O.N.U., cum este de­
numită pejorativ primirea tine­
relor state afro-asiatice, iar
organizaţiile rasiste nu ezită să
se dedea la ameninţări chiar
împotriva diplomaţilor aces­
tor state, dar contribuţia noilor
membri ai O.N.U. s-a verificat
în practică atît pentru rezolva­
rea problemelor puse în discu­
ţie, cit şi pentru ridicarea pres­
tigiului oraavizaţiei însăşi.
Cea mai recentă sesiune a A-
dunării G-enerale a O.N.U. — a
18.a — a fost denumită sesiu­
nea care a rezolvat problemele
mai mici, lăsind poarta des­
chisă pentru problemele majo­
re. Contribuţia adusă, ăe O.N.U.
la înlăturarea imediată a pri­
mejdiei din regiunea Mării Ca­
raibilor, creată de po’itîca S.U.A.,
au confirmat însemnătatea or­
ganizaţiei ca loc de tratative.
Creşterea însemnătăţii O.N.U.
pentru promovarea politicii de
coexistenţă paşnică şl ăe găsi­
rea de soluţii reciproc accepta­
bile in problemele Internaţio­
nale litigioase este dorită de oa­
menii iubitori de pace de pre­
tutindeni.
„Transmitem de la O.N.U...“
a lui Eugen Preda înlesneşte pă­
trunderea cititorului in dezba­
terile ce se desfăşoară acolo,
ii clarifică sensul luptei pe a-
rena diplomatică contemporană.
PAO. 8
— A (fr N D A
— cinematograful „Patria“
((?adio- HUNEDOARA: Prietenul nos­
tru comun — cinematograful
2 FEBRUARIE 1963 „Victoria“ ; SIMBRIA : Prie­
tenul nostru comun — ci­
Programul 1: 5,07 Muzică nematograful J . Pintilie“ ;
Interpretată de fanfară ; 5,40 PETROŞANI: Chermesa —
Jocuri populare romîneşti 6,07 cinematograful „Al. sahia“ ;
muzică uşoară interpretată la Contele de Monte Cristo —
acordeon; 6,20 Emisiunea pen seria Il-a — cinematograful
tru sate; 6,30 Program de 7 Noiembrie“: ALBA IULIA:
cîntece din foclorul nou şi Flăcări şi flori — cinemato­
jocuri populare romîneşti ; graful „Victoria“ : Zece mii
7.30 Sfatul medicului : Preve­ de scrisori — cinematogra­
nirea şi combaterea colicilor; ful „23 August“ ; SEBEŞ :
8,08 Muzică uşoară ; 9,00 Ro­ Oameni şi fiare — seria I-II
za vinturllor ; 9,25 Cîntece — cinematograful „Progre­
pentru cei mici; 10,00 Muzică
populară din Banat; 11,35 sul“ : Permisie pe ţărm —
Cîntece şi dansuri din ţări so­ cinematograful ,M. Sadovea-
cialiste ; 12,20 Album sportiv; nu“ ; ORĂŞTIE : Şoferii ia­
12.30 Solişti şl formaţii de dului — cinematograful .N ¦
muzică uşoară: 14,00 Muzică
uşoară cerută de ascultători; Roaită“ : Sentinţa se va da
14.30 Muzică populară roml- joi —¦cinematograful „Flacă­
nească interpretată de Ileana ra“ ; HAŢEG: Cazacii —
Constantînescu şl Nicolae Bă-
luţă: 16,15 Vorbeşte Moscova; cinematograful „Popular" ;
16,45 Melodii populare romî­ BRAD: Revista de la miezul
nerdi ; 17,50 Jocuri populare nopţii — cinematograful
! romîneşti ; 18,21 Program mu­ „Steaua roşie“ ; LONEA : Pla­
zical pentru fruntaşi in pro­ neta furtîinii.or — cinemato­
j ducţie din industrie şi agri­ graful ,Minerul“ : ILIA: Da­
cultură; 20,15 Muzică populară
i românească interpretată de că fii la mine — cinemato­
Benone Sinulescu; 20,30 Muzi­ graful „Gh. Dofa.“ : ZLAT-
că de dans . N A: Omul amfibie — ci­
nematograful „Muncitorul“ :
TEIUŞ : 49 de zile în Pacific
— cinematograful „V. Roai­
Programul fi: 13,15 înfră­ tă“ : APOLDUL DE SUS:
ţiţi în muncă, în cîntec şi joc Nana — cinematograful „23
program de muzică populară %ugust“.
romînească şi a minorităţilor
naţionale; 15,00 Din comoara TPiukUit
folclorului nostru; 17.00 Muzi­
că uşoară romînească; 18,05 m e te & r o lo Q ie
Melodii populare romîneşti
cerute de ascultători; 18,30 PENTRU 24 ORE
hRntă sonrpna Mavda lanru- Vreme schimbătoare cu cerul
lescu, artistă emerită: 19.30 mal mult noros. Vor mal cădea
pe teme internationale; 19.40 ninsorL Temperatura staţionară,
Muzică de dans: 20,30 Noants va fl cuprinsă ziua Intre minus 4
bun« copii: „Cutitul cel pri­
pit“.
şl minus 10 grade, iar noaptea
Intre minus 9 şl minus 15 grade.
2 FEBRUARIE 1963 Vint potrivit din nord şl nord-
DEVA : Permisie pe ţărm vest.
SPITALUL « O -P S iH lĂ T R lE m m , \
ra io n u l !!ia \
ANUNŢĂ VACAN T
p ostu l ele eoutafeil şef \
re frih u it c u u n s a la r ta rifa r d a lei 1.225 !
p lu s un s p o r d e 7 5 lei. .
Condiţiile de ocapure a acestui post s in t:
— candidaîu! să aibă şcoala m adis cu dlplornă j
de m afu H iaîe şi stagiu! de 8 an? în lu n cfîi econo- \
mice, sau stadii superioare economice. •j
Doritorii se vor prezenta la spitalul Zam j
cu cerere şi actele necesare, arătate m ii sus, şi |
pentru orice alte informaţii. ţ
oooooocxxx>ooo<xxxx>oooo<><xxx/oooooc>o< > oooooooooooo’ >
C O M B I N A TUL CH IM IC I
CRAiOVA !
c a le a Le n in nr. 120, te le fo n 4 3 8 0 |
ANGAJEAZĂ: |
m ingineri şi tehnicieni I*constructori |
m ingineri şi tehnicieni I- instalatori î
Solicitanţii se vor prezenta personal js
la sediu! combinatului — serviciul perso- g
n a i — in v ăţâiT iîn t. |
ooo<XX>0<XXX^O<XX><X><><XXX>0000<XXXSOxX>0<XX>00000000
| DIRECŢIA REG IO N A LĂ DE STATISTICĂ
| HUNEDOARA - DEVA
| o rg a n iz e a z ă în ziu a d e 8 m artie 1963
C fl N € U R S
jj p e n t r u o c u p a r e a u r m ă t o a r e l o r p o s t u r i :
PENTRU D IR EC JIA RHGIOM ALA
i -----------------------------------------------------------
© efoe inspectori p rin d săli statisticieni
I
# pairu economişti statisticieni im n c ip d i
0 patru statisticieni principali
0 trei operatori statisticieni principaii
PENTRU IN SPECTO RATELE S TA TIST IC E
$ patru Inspectară şefi statisticieni la
Deva, Hunedoara» Brad şi lila
0 un sfatistieian la O răşfie
Snscrtarile se tac pînă ta 15 fe b ru a rie a. c. îa
sediul direefiei din D eva, sfr. D r. Pefru G ro sa n r. 2 4 ,
unde se pof obţine foaie inform aţiile în legătură cu
concursul.
3
Z F.