Page 6 - 1963-02

PAG. S
b fH ^ n in in X agrozootehnic —
s 1» n iv e k l sarcinilor
Sub affffst' t-ttiu a fost publicat în
ziarul nostru nr. 2.508 din 18 ianua­
rie s.c., lin raid anchetă care analiza
modul în care se desfăşoară învăţă-
mintul agrozodjtîhnic de masă în u-
nele gospodăriioagrieole colective din
raionul llia.
Pe lingă _evitSenţierea exemplelor
bune ¦constatat«, cu prilejul raidului
au fost criticate o seamă de neajun­
suri legate de prelgătirea lectorilor, de persistat şi datorită controlului su­
condiţiile în care se învaţă precum .şi
de răspunderea cu care organele în
drept se oeupăţde mobilizarea cursan­
ţilor. \
Au trecut de atunci aproape două
sriptămîni. In acţest timp, pentru re­
medierea neajunsurilor semnalate de
ziar şi a altora despre care nu s-a
scris, Comitetul executiv al sfatului
popular raional şi Consiliul agricol
raional, sub îndrumarea comitetului
raional de partid au luat măsuri care
au şi înc^jbnt să den re/ullnte. Ast­
fel, s-a organizat o şedinţă de anali­
ză pe raion la care au participai loji
lectorii careurilor agrozootehnice şi
preşedinţii G.A.C. Cu acest prilej s-a
discutat despre lipsurile semnalate
prin ziar şi despre alte deficiente
manifestate iu aciditatea cercurilor
intocmindu-se şi un plan Concret de
măsuri, in plan se prevede ca săp-
t.iminal consiliile de conducere alo
G.A.C. să analizeze în şedinţe situa­
ţia învălăminlului. iar acolo unde
cercurile sini rămase în urmă să se
predea in nmi muiile z.ile pe s-ăp-
lămină sau să se oonceidre/e nd
mult cile 2 lecjii cu conţinut asemă-
nător Ia o simpli i predare.
Pentru îmbunătăţirea metodelor de
predare, lei lorii au tos! instruiţi ¦•ă
folosească materiale înbdlive cu sc hi­
te şi demons!: :'ii pe l.ihlă, planşe,
diafilme, mostre de seminţe, ele.,
trasîndu-li-se ca sarcină să loioseas-
că ţoale aceste materiale la lecţiile
rosppcliv?. De asemenea, în scopul
evitării răminerii în urmă a cercuri­
lor ţjrin plecarea unor ingineri în
concediu sau în diferite misiuni, s-a
hoiărlt ca la acestea să predea alţi
Analizele chimice efectuate de laboranta Aurelia Hebedeanu
sint din cele mai bune. Pentru aceasta, ea este stimată şi apre­
ciată de întregul colectiv al laboratorului chimic de la U.R.U.M.
Petroşani.
!N FOTO(ii? ALTE : Laboranta Aurelia Hebedeanu executind o
analiză pentru determinarea sulfului din oţel.
¦st’: , Foto : V. ONOIU
Discuţiile purtate pină în pre­
zent in ziar pe marginea în­
drumării lecturii elevilor au
evidenţiat o serie de metode şi
procedee bune folosite de ca­
drele didactice in scopul a-
mintit, au dezvăluit aspecte
semnificative din munca depu­
să pe acest târîm de cei ce in­
struiesc şi educă elevii. De
aceea intenţionez ca prin arti­
colul de faţă să iau parte şi eu
la aceste discuţii, tratind citeva
probleme ale orientării şi în­
drumării lecturii în clasele la
care predau.
Consider că în predarea lite­
raturii nu se poate atinge scopul
fixat fără lecturarea de către
elevi a operei care se analizea­
ză la clasă. A analiza o operă
literară fără ca ea să fie citită
în prealabil de elevi, mi se pa­
te la fel de nepotrivit ca a
face geografie fără hartă sau
matematică fără tablă.
înainte însă de a trece la în­
drumarea lecturii elevilor, tre­
buie să fim preocupaţi de sti­
mularea dragostei pentru lec­
tură în general, nu numai pen­
tru cea prevăzută in programa
analitică. Apoi, pe măsură ce
am reuşit să tre'zim la elevi
gustul pentru citit, trebuie să
îndrumăm elevii spre o lectu­
ră potrivită particularităţilor lor
de virstă. In atingerea acestui
scop trebuie antrenaţi o serie
de factori: cadrele didactice ce
predau limba romină, diriginţii,
organizaţiile U.T.M. şi de pio­
nieri, comitetele de părinţi pe
clase şi pe şcoală, biblioteca­
rul şcolii şl mal ales comisiile
metodice din şcoală.
In îndrumarea lecturii elevi­
lor un rpl Importam 11 are
cK'souţia etică -(îih oare să re’.a-
BRiiMin w c i ifM tn Nr. 2521
a u t o c a m io n nou? Xa căminul
culturta din şi-
la G.A.C. Boss
bot, raionul O-
actuale Se împlinesc abia doi ani de răştie, vin sea­
cînd în satul Boz. raionul llia s a
tovarăşi, indicaţi de Consiliul agri­ intocmea planii ri-conspect şi că nu constituit gospodăria colectivă. ră de seară nu­
col raional. Un astfel de caz s-a şi folosea în explicarea lecliilor mate­ Cu toate acestea, colectiviştii de
petrecut la cercul agrozootehnic din rial Intuitiv. Acum, el manifestă mai aici au făcut paşi mari pe linia meroşi tineri.
G.A.C. Bacea. Lectorul fiind transfe­ multă grijă faţă de calitatea hivătă- dezvoltării gospodăriei lor. Fon­ Aici, unde se
rat în altă localitate, pină la numirea mînlului. Aceasta se desprinde din dul de bază de exemplu, a cres­ găseşte şi punc­
înlociiilorulul, lecţiile (în număr de faptul că îsi conspectează lecţiile cut în »vest timp la peste tul lié agitaţie,
patru) au fost predate de tov. Albu înainte de predare, iar pentru a le 1.500.000 lei. Nu de mult. cn ghi­
Ion, vicepreşedinte al Consiliului a- face cit mai înţelese ele cursanţi, a dul la uşurarea muncii în dome­ ei găsesc răs­
gricol raional. ridicat db la consiliu diafilme, planşe niul transporturilor, colectiviştii puns la diférite
şi aile matahale. au hotăî'ît să cumpere un auto­ probleme legate
In articolele apărule a fost sesizat camion pentru care au făcut co­
şi faptul că parte din neajunsuri au De asemenea, membrii Comitetului menzile necesare. Zilele acestea, de alegerile de
executiv al Sfatului popular comunal au şi primit autocamionul nou,
perficial efectuat tio către membrii din LSpuşnic eare nu au fost nicio­ deputaţi în sfa­
Comitetului executiv al sfatului popu­ dată să ajute la bunul mers âl cercu­ care va mări şi mai mult avu­ turile populare
lar raional şi ai Consiliului agricol lui din salul Brîznic, după sesizarea de la 3 martir
raional. De aceea, s-a luat măsura ca făcută prin ziar s-au dus în acest sat ţia obştească a colectivei din
fiecare membru al comitetului execu- şi au ajutat la înlăturarea neajun­ J.n fotografii
surilor. Drept urmare, frecvenţa la Boz. Un grup de U ¦
P e u rm ei* cercul din Brîznic s-a îmbunătăţit neri ascultînd o
m aterialelor simţitor. TRAIAN ŞTEF
corespondent emisiune la ra­
p u b líc a le La fel, în prezent la cercul agro­ dio.
zootehnic din satul Tisa, lectorul Pe­
liv şi ai consiliului agricol raional in tru Puia, foloseşte în explicarea lec­ Realizările c©op®raforil©r din Dobra \ G IE N m A\
deplasările pe teren să ajule la buna ţiilor predate diferite schema şi
desfăşurare a învălăminlului, să par­ planşe, lucru pe care nu-1 făcea ina­ De curind, cooperatorii din Bine aprovizionate, raioanele, (Radio- tenul vostru comun — ci­
ticipe la predări şi seminalii nu aşa bile. comuna Dobra au ţinut aduna­ de confecţii, încălţăminte, libră­
cum procedau piuă acum că mergeau rea de dare de seamă şi alege­ rie, metal o-chimică, pline etc. 3 FEBRUARIE 1963 nematograful Pintilie“ ;
ziua, iar seara, tocmai cînd aveau loc Din cele relatate reiese că atunci rea noului consiliu sătesc. Cu
lecţiile se întorceau acasă. Aşa, bu­ tind există preocupare, cînd se mun­ acest prilej au fost scoase in şi-au adus o contribuţie impor­ PROGRAMUL I : 6,00 Înfrăţiţi PETROŞANI: Chermesa —
năoară, în ultimul timp tovarăşii L.i- ceşte cu răspundere şi lucrurile merg evidenţă realizările obţinute în tantă la realizarea succeselor in muncă, in cinlec şi joa —
viii Moldovan, 11ie Slroie şi Ion \1- bine. Comitetul- executiv al sfatului anul. 1962 pe linia îmbunătăţirii amintite. muzică populară rominească şi a cinematograful „Al. Săhia" ;
l)u do la Consiliul agricol raional, au popular raional şi Consiliul agricol aprovizionării populaţiei. Uni­ minorităţilor naţionale; 6,30
participat Ia predări şi seminalii în raional prin măsurile luate, nu con­ tăţile cooperaţiei de consum din şt in prezent, unităţile coo­ Dansuri orchestrale; 7,10 Con­ Contele de Monte Cristo —
diferite cercuri. tribuit la ridicarea nivelului invălă- comună au desfăcut consuma­ peratiste din Dobra sint bine cert dc dimineaţă 8,00 Sumarul
mintului agrozootehnic, la îmbunălă- torilor. după cerinţe. diferite presei centrale; 8,10 Şcoala şi seria Il-a — cinematograful
Tot în urma raidului apărut, comi- lirea frecvenţei şi la crearea de con­ produse in valoare de 6.846.000 aprovizionate, reuşind să înde­ viata; 8,30 Muzică uşoară inter­
ielele executive ale sfaturilor popu­ diţii corespunzătoare în inajorilataa lei cu 530.000 lei mai mult de­ plinească zi de zi planul de pretată Ia acordeon; 9,30 Tea­ 7 N o ie m b rie A L B A IULIA:
lare comunale au fost controlate şi cercurilor. ci t în cursul anului precedent. desfacere. tru la microfon pentru eopii ;
¦îndrumate mai. bine pentru a aplica „Fram, ursul polar"; 10,30 Piese Flăcări şi flori — cinemato­
în via Iu măsurile stabilite prin de- Cum însă mai există si în prezent TUAIAN OLAIUJ corale interpretate de ansam­
i i/ij Comilelului execuliv al sfatului unele cercuri ca acele de la Bacea şi corespondent blurile noastre; 11,00 Program graful „Victoria“ ; Zece mii
popular raional privind asigurarea Pampotoc unde sălile sint neinrălzite muzical pentru fruntaşii recolte­
celor mai bune condiţii desfăşurării Liră scaune şi mese, sau care sini lor bogate; 11,30 Vorbeşte Mos­ de scrisori — cinematogra­
învălăminlului agrozootehnic de ma­ rămase în urmă cu lecţiile (Radu- cova!; 12,22 Muzică iroară;
să. lesli, Birsău) este necesar să se ur­ 13,10 De ţoale pentru top; 14,00 ful. „23 August“ ; SEBEŞ :
mărească cu mai multă persevereniă Muzică populară rominească ce­
Ca urmare a măsurilor luate se poa­ felul cum sini aplicate şi in aceste io- rută de ascultători ; 14,40 Inter­ Oameni şi fiare — seria I-1I
le spune că în majoritatea cercurilor calilăli măsurile stabilite. preţi de muzică uşoară; 15,50
criticate prin ziar, situaţia s-a îm­ Noi înregistrări de muzică popu­ — cinematograful. „Progre­
bunătăţit. 1>11nuoai.;. medicul veteri­ R. BL'DIN lară rominească; 16,15 Muzică
nar Mai;iiu ST\ "uiiio cale conduce uşoară de compozitori sovietici ; sul“ ; Permisie pe ţărm —
nn cerc de im ălamint ia Ohaba, a 16,40 Artişti amatori clin G.A.C.
iosl ci.lictil pentru faptul că mi-şi la microfon; 17,00 Din viata sa­ cinematograful. ,.M. Sadovea-
telor patriei; 18,00 Concert • de
E lectricieni p e n tru s a te muzică uşoară ; 18,30 Muzică nu“ ; ORĂŞTIF.: Şoferii ia­
populară rominească; 19,00 Mu­
zică din operete; 19.36 Melodii... dului — cinematograful „V.
melodii • emisiune de i urzică
Pe lingă întreprinderea regio­ tua practică în producţie. Pină uşoară; 20,00 Teatru la mvero- Roaită“ ; Sentinţa sc va da
nală de electricitate Hunedoara in prezent aceste cursuri au fost fon, premiera .Surorile" 7? 75
au luat fiinţă cursuri de califica­ absolvite de 64 muncitori elec­ Muzică de dans. joi — cinematograful „Flacă­
re, cu durata de un an, pentru tricieni. La cursurile iniţiate in
electricieni care vor lucra la sa­ ra“ ; HAŢEG: Cazacii —
te. In această perioadă cursan­ ace t an s-au înscris 32 tineri ca­
ţii vor studia timp de 6 luni no­ cinematograful ..Popular'' ;
ţiuni de teoria electricităţii, iar re işi vor însuşi această mesei ie.
in următoarele 6 luni vor efec­ BRAD : Revista de la miezul
A. ALBESCU
nopţii — cinematograful
corespondent
Steaua roşie“ ; LONEA : Pla­
neta furtunilor — cinemato­
graful ..Minerul“ : HI A : La
30 de ani — cinematograful
Gh. D o j a Z L A T N A : Omul.
amfibie — cinematograful.
Harnicele crescătoare de păsar „Muncitorul.“ : TEIUŞ: Fe­
tele — cinematograful „V.
¦*!&.T» T’fc 'T» Roaită“ : APOLDUL DE SUS:
intre două iubiri — cinema­
f Un frSţinr mrri mic nl Mtoiri i.'iid. toate de păsări, nu poate fi dicV îngrijitoarea fäcindu-ne semn să pri­ tograful „23 August.''.
n lovise pr. ..mn[(tla" p(:le iri pi­ atunci cind e pasiontdă. preocupată vim spre păsărde dolofană de prdducţie
cior. Aşa-i ziceau cei din jamilif. şi indi ăgeşte păsările pe caic le. în­ care se , ospătau " cu furaje cblflb;- Buletin mefeerafepio
gftinri ctue purta o creastă nune grijeşte. nn'r. In hală. inhe sutele de pă­
din puf de fenişoare deasupra ca­ ...Intr-una din dimineţile trecute săii. ne am convins că María Vlaó PENTRU 24 ORE
pului, acopfi indn-i mliii şi urechile. uni intilnit-o pe Maria UIaci in bi- c o- nună crescătoare. Acum are
Marin, fiind cr:t unii nune dintre roiil brigadierului zootehnic al ţos zeci dc .„înotate" pe rare le îngri­ Vreme nesinbilS cu cerul mai
cei 9 fraţi, s-a rugul de muma n podăriei de stat din Mintia, unic a jeşte cu multă dragoste şi cu ade­ 3 FEBRUARIE 1903 mult npros. Vor cădea ninsori
să n-o laic pe „inaţaiu“. peniin ui Iosl repartizată să muncească după vărată pasiune. temporare. Temperatura variabilă,
o va îngriji ea şi o vn \inc suiiu- absolvirea şcolii profesionale. Termi­ ...In drum. spre sediul G..4.S. l-mit DEVA : Permisie pe ţărm ziua va fi cuprinsă între minus
lo/tsă. Z.ile întregi. Marin, se ocupa nase cit picdoica celor nOO de ouă iiitilnh fie Emil Ornată, mediad ve­ — cinematograful.. „Patria" ?. şi minus 7 grade, iar noaptea
de îngrijirea găiiifi, o bnndttjnsc In pe care le strinsesc din bala iu ziua terinar al gospodăriei. ,1 linul nf- HUNEDOARA : Prietenul nos­ înlre minus 11 şi minus 17 gra­
tru comun — cinematograful de. Vintul va suila potrivii din
piciorul Invit aşa cum se priirpuse, respeclixui şi se pregătea sa dină apărat sa ne prezinte şi pe Viorica „Victoria." : SIMBRIA : Prie- sud şi'sud-est.
ii timse.se molul slujos şi-i pi egalisc apă caldă găinilor. Husarii/., dc asemenea o harnică şi
Î tm cuibar in podul fitiăiiei unde — ii-n „boboc dc îngri.j.i.t.oare -¦ pricepută <rescăiloare dc ¦'păsăii
nu-l ştia decil eu. ui¦i¦ndsiep, unn st•nah,lalnnruşltn.i dşrf,i•ianl.ma¦gocosurpi-oc-.deoiă-criin.nieni¦_.p',.rcrein„-.--lt A -avea dinii l i ani n o d a venit, să
jnrare cir ji.-'-pe
...7 oale cu mers uşa piuă intr-o se aM.n.....g.inaşji-em•gz.ej in bgosp«¦o..d..ă.;r..i.a..... de stol SPITALUL -NEUM-PSIHIATRIE M lM ,
zi cîud Mm ia se liolăii să spună ciin , ,.
părinţilor, că ei îi piu/ mult. pâ-, ra io n u l liia
sările şi tirca să înveţe lucruri mai buşiri, cu părul blond, o i’czi !nji.ru — Cit. o vedeţi de mărunţică
multe despre îngrijirea lor. In colea ANUNŢĂ VACAN T
dorintei ei nu s-a iscat nici o pie­ zimbind. (.inel am intrat iu hcţ'v coiiftniiă1¦inedicnt “veterinar —- e
dică. Aşa cu după terminarea şcolii
elementare din comuna natală, a celor 900 dc păsări pe care Mana laie destoinică şi plină dc iniţiativă,,
dat examen de admitere ta şcoala
Uliul Ie îngrijeşte; chd-codfintul găi­ jTu ile mult a chemat la întrecere
nilor şi citltaCirl mrnşi'or nu nun o alta secţie de păsări din gospor u ! d e e o n ti& lh i
contenea. 7 oăte se strînscseră in dâiia noastră, ţii întrecerea continuă. | r e t r i b u i t c u u n s a l a r t a r i f a r d e Ies 1,225 \
jurul ei, Cînd a fast ingrijilohre la pin a
profesională de zootehnie din G(li­ — Anul arts!a mn în primire o observat că raţiile stabilite pentru ! p lu s u n s p o r d e 7 5 lei. *
tiu, raionul Alba. Aici, ciad a Iosl nouă „promoţie'1 de păsări, lini sint puii mici nu sint îndeajuns de bine
întrebată in ce ramură i-ar plăcea tare dragi. Mal ales dimineaţa cînd alcătuite. Atunci, a propus ca ralia \ Condiţiile de ocupare a acestui post sint:
să se califice. iMntaruriaî,n ahvaelaă rsuăspluen-dan tainul L De de furaje combinate să fie redusa | ¦— candidatul să aibă şcoasa medie cu diplomă |
sul pri gătit: vreau să devin crts- /„ j ianuarie şi pină in prezent, deşi
la jumătate, iar restul, să se corn-,
căinare de păsări. limpul e destul de geros, am reuşit picteze cu făină de porumb cernu­ i de maturitate şi stagiul ds 8 ani în funefii eeono= |
...O parte din practica şcolii pro­ să n-am nici o sacrificare şi nici o tă fin. Metoda de furajare a puilor J mice, sau studii superioare economice. |
fesionale de zootehnie a făcut-o in pierdere la păsări — a continuat aplicată pentru prima dată la pro­
cadrul gospodăriei de stat din Min­ Maria Vlacl. punerea Vioricăi Husarul a dai re­ \ Doritorii se vor prezenta la spitalul Zam \
tia. Atunci a cunoscut ca multe TînSra crescătoare cunoaşte bine zultate hune şi a fost exliivă la în­
crescătoare de găini, harnice şi şi planul de producţie. De Ia ea
S.?&mjŞSSsmSftjwS.. pricepute. De dimineaţa şi piuă seara am aflat că producţia planificată treaga fermă de piti mici a gos­ j cu cerere şi actele necesare, arătate mai sus, şi j
podăriei. \ pentru orice alte informaţii. 5
...Maria şi Victoria. Două crescă­
stătea lingă ele. Vroia să cunoască pe cap de găină furajată a fost toare, două vieţi asemănătoare. Am­
parcă totul dinii-odată. Auzise ele unul trecut dc 110 bucali ouă dai bele au luat holărîrea ca in acest
la oameni cu experienţă că fiecare că s-au realizat Ml bucăţi. OOOOOOOC-OOOOTOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOiX;'^ >
an să crească mai multe păsări, şi,
meserie are secretele ei. Iar meseria In ceea ce priveşte producţia dt printr-o hună îngrijire şi furajare, :COMBINATUL CHIMIC s
pentru care se pregătea nu era chiar carne stăm şi mai bine. Am avut să obţină o producţie cit mai mare
\ alît de simplă pe cit se părea. In planificat S7 tone carne de pasăre de carne şi de ouă.
şcoală invălase că o hună crescă- şi am realizat 61 de tone — spuse I. ZOROCLIU
... -a. “vw—- I CRÂIOVA I
CUM INSTRUIM Şl ED UCAM TIN ERETU L ŞC O LA R pus privind îndrumarea lecturii ;' S
elevilor, nu e suficient să ne o- c a le a L enin nr. 120, te le fo n 4 3 8 0 Ş
prim la simpla îndrumare şi sti­
PROCEDEU IN ÎNDRUMAREA mulare a interesului pentru ci­ i ANGAJEAZĂ; I
tit ci, în acelaşi timp, să supra­
LECTURII E L E V IL O R veghem şi să controlăm efectul >%
instructiv şi educativ produs de
să necesitatea unei lecturi bo­ te de vedere ca urmare a lec­ ce-?i arată roadele mai devre­ lectură asupra elevilor, să vedem > m ingineri şi tehnicieni i-c o n stru c to ri ţ
gate ce contribuie Ia formarea turii pe care el o eonsTtera me ori mai ttrziu, în funcţie
unei culturi generale, la îm­ „distracţie literară“. Am avut de persistenţa factorului sti­ cu ce au rămas în urma lecturii >%
bogăţirea lexicului, a imagina­ satisfacţia să văd evoluţia sa mulator. Evidenţiind însemnă­ operei, în ce măsură aceasta i-a
ţiei, a gindirii, la. educaţia ce­ la disciplină şi Învăţătură in rile atente, judicioase ale ele­ > H ingineri şi tehnicieni I - in stalato ri L
tăţenească, politică, patriotică clasa X l-a şi interesul pe care vilor Rodie» Asirian, Maria Ha- ajutat să se cunoască pe ei în­
şi estetică. De asemenea, in o- a început să-l manifeste pen­ ţegan, Vasile Ianou, Cornelia şişi, care este mesajul pe care b.*>
rele de dirigenţie, în pauză, în tru literatura clasică şi mai Vintilă, Constantin Boia, sau autorul operei îl transmite prin
timpul liber şi de cîte ori se ales contemporană. bogata bibliotecă personală a caractere şi întimplări etc. Solicitanţii se vor prezenta personal <
iveşte ocazia trebuie combătu­ Asocierea, in cadrul oreior de elevei Viorica Muntean din cla­
te lecturile cu caracter deca­ literatură, a operelor sau per­ sa a IX-a A, am constatat in­ Pentru ca elevul să nu citească ia sediul combinatului — serviciul pers©« jj
dent, senzaţional (pe care unii sonajelor din literatura uni/er- teresul cu care şi alţi elevi au doar de dragul de a citi, mai a v b
elevi din fericire foarte puţini început să-şi facă însemnări în Ies la clasele mari, şi pentru a-
la număr, încă le mai agrează) caiete speciale asupra cărţilor p.une în situaţia de a reflecta a \ nai — mvâţâmînt, g
evidenţiind totodată influenţa citite, sau să-şi formeze biblio­ supra operei, sint indicate refe
teci personale, imbogăţindu-le ratele orale, recenziile, împărtă b <x
nefastă, dăunătoare ce o pot permanent cu cărţi noi. şirea impresiilor, discuţiile intre 5 0 0 0 0 0 0 0 0 ooo&i)o-ooooo
avea acestea mai ales asupra
unor elevi care nu au încă su­ Indicarea lecturii înaintea va­ elevi pe marginea unor opere ci B uteliile cil lichefiate
canţelor ii pune, de asemenea, tite, Însemnarea judicioasă în Rrancnuaura»»*».**««Kursant B8B«aswtáBwtáÉBta
ficient simţ de discernămînt. pe elevi in situaţia de a face caiete speciale a problemelor
Discuţia etică trebuie purta­ o lectură organizată, însemnări pe care le-a ridicat opera, a ex Se o osesc
din operele citite, evitindu-sein presiilor alese in care se con
tă cu multă atenţie, cu mult sală cu opere şi personaje din acest fel lectura la întâmplare. centrează o experienţă de viaţă, NCMAI m P O Z IŢ IE VERTICALA
tact pedagogic, astfel Incit în literatura romină („Demonul'- — a trăsăturilor caracteristice ale
sufletul elevilor să se nască nu „Luceafărul“, Vitoria Lipan — întâlnirile organizate de cer­ unui personaj îndrăgit, a con cm. r e g u la to r u l m o r a la t orIsE o n ta l
curiozitate ci un sentiment de Anligona, Hagi Tudose — Ava­ cul literar din şcoală cu diferiţi cluziilor la care au ajuns in ur
repulsie şi un sentiment de rul etc.) stfrneşte interesul e- scriitori stîrnesc interesul pen­ ma lecturării operei, Intreprln şă cap acu l Surasus.
dispreţ faţă de asemenea lec­ levilor pentru tezaurul litera­ tru citirea operei acestora. Aşa zind această muncă, elevii ajung
turi, să ia atitudine combativă turii. s-a Intîmplat, de exemplu, în Ia concluzia că o operă literară Buteliile îngheţate
împotriva lor. Nu o dată am a- Obişnuiesc în acelaşi scop să urma explicaţiilor date de pro­ trebuie studiată în momentul
vut ocazia să constat că proce­ povestesc elevilor, cînd se iveşte zatorul Dumitru Mircea, referi­ cind fac lectura ei. N U ®SS P U N m A P Â C A L D A , h A
deul despre care vorbesc şi pe ocazia, un pasaj dintr-o operă toare la geneza romanului său F I,A C AMA , &1NGĂ S O T E S A U
care l-am folosit şi-a dovedit literară, de regula deznodâmin­ „Pîine albă“ sau de poetul Şte­ Maxim Gorki spunea i „Cartea c a l o r if e r e .
fan Iureş, despre geneza unor este cea mai însemnată şi cea
eficacitatea. Iată un exemplu. tui, provocind curiozitatea faţă poezii, printre care „Doi poeţi“. mai puternică armă a culturii so­ PERICOL DE EXPLOZIE!
cialiste". Iată de ce noi, cadre­
Un elev care işi pierduse vre­ de intîmplările anterioare, cu­ îndrumarea profesorului tre­ Buteliile îngheţate
buie să se îndrepte şi asupra le didactice, indiferent de mate­
mea vreo doi ani, în clasele a riozitate pentru evoluţia carac­ creaţiilor originale ale elevilor, ria pe care o predăm, trebuie să SE VOU l i E IN eUMERE INGAUiTE.
IX- a şi a X-a, cu o lectură ntuerelor surprinse in conflict, unele create sub puternica in­ obişnuim elevii să îndrăgească şi
prea indicată, în detrimentul fapt ce-i determină pe elevi fluenţă a lecturării operelor u- să citească cu atenţie cărţile, să
iecturii recomandate şi niai a- să-şi satisfacă curiozitate» ci­ nor scriitori preferaţi.
ies In detrimentul pregătirii tind opera. reflecteze asupra conţinutului lor
lecţiilor, a ajuns să-mi mărtu­ Stimularea lecturii elevilor !Pentru a t in g e ^ scopului pro­ şi să pună In practică ceea ce
risească la sflrşitul clasei a are o mare influenţă nu nu­ este frumos şl 'demn în acestea.
X- a că se simte inferior cole­ mai asupra elevilor in cauză, ei
Prof. VALER GROS
gilor săi din foarte multe punc­ asupra întregii olaşe, ; ¦ Şcoala medie Sebeş