Page 7 - 1963-02

t
Nr, ?521
vm»a!t*mmaMsaeéBt
'ÇUtfinve tin PH ?•*)
si recoltatul cerealelôr pSioasé au
lest meëaftîzatë 5n întiegilHe» iaf îft
géspeSarule agricolă colective ace­
leaşi lucrări au feet efectuată méca­
nisât ia proporţie de ctouă treimi* în
condiţiile unei extinderi considéra-
bile a suprafeţei gospodăriilor colec­
tive.
Staţiunile de iiiăsini si l.raetôare
au executat ün volum de lucrări de
27 Iniltoartfe ba.- arătură nornia- expediate şi 104,6 la sută la par­
ÎS. reali/,îndu-şi olanul în proporţie
de 1Î4 la sută. Faf-3 de anul prece­
dent; volumul lucrărilor executată a
crescut cu 32 la sută. iar fată de
!PS9 de aproape 3 ori.
preţul dă căst pă hăclar ârătură
normală realizat d« étátiuiiilé dă
iiiâşini si trarlóáre a fóst redus cu
1 B la sulă fătă de prevederile pla­
nului şi cu -I la sută fată <iă réáli-
zările anului 1961. icdăăsăbi dato­
rită liftei măi bună utilizări a par­
cului.
Gâfttitalea de îngrăşăminte chirili­
ce folăsită tn agficulinră ă sporit
fată de 1961 ; a crescut îft niód sim­
ţitor cantitatea dă insăctcr-fuftgicidă
aplicată.
Prftducfia dă gfîu a fost mai mare,
căă dă porufnb, datorită secetei,
fftai nriea dăcît în 1961 ; căntitatea
totală dă cerëale obţinută depăşeştă
eu 1,7 milioane tone prôdiiotia me­
die a anilor .1934—1938 şi asîgiiră
consumul în continuă creştere al
populaţiei şi celelalte nevoi ale eco­
nomiei nationale.
In toamna anului 1962 s-a tnsă-
mînţat eu grîu o suprafaţă dă 2 850
mii ha„ aproapă tn întregime cu
mijloacă mesanizate şl în părioada
optimă.
tn anul 196?, s-a continuat Îmbu­
nătăţirea stmeturîl pe rase $1 pe
vîrste a animalelor, ale căror effec­
tive s-nu menţinut aproximativ la
nivelul anului 1961 cu toate condi­
ţiile dificile de furajare provocate
de seceta din unele regiuni ale tării.
în gospodăriile agrişele de stat
numărul bovinelor a ajuns la 429
mii, eu 87 mil pesté efectivul exis­
tent Ia începutul anului 19621 al
porcinelor Ia í 050 mii, eu 83 mii
mai mult ? al ovinelor la 1387 mii,
cu 116 mii mal mult.
In gospodăriile agricole colective
a crescut numărul animalelor pro­
prietate obştească, ca armare în
principal a eumpărărilor de anima­
le, precum ?i a reproducţiei din pră-
silă proprie,
Pentru dezvoltarea creşterii ani­
malelor în gospodăriile agricolă se­
lective, statul a aeordat credite în
valoare de aproape i miliard lei.
Cantitatea produselor agricole In­
trate în fondul de stat a sporit fată
de 1961 la grîu-secară cu 15 la sută,
la porumb cu 8 Ia sută, la legume cu
22 la sută, la struguri cu 59 la sută,
la c a rn cu 10 la 6ută, la lapte cu 11
la sută, la lină-total cu 15 la sută,
din care lînă fină şi semîfină cu 24
la sută, la ouă cu 11 la sută.
Gospodăriile agricole de stat au
livrat 38 la sută din cantitatea to­
tală de griu-seeară intrată în fon­
dul de stat, 14 la sută floarea-soa-
relui, 26 la sută legume, 27 la sută
carne, 17 la sută lînă-total, 27 la
sută lînă fină şi semifină, 41 la sută
lapte de vacă.
In urma redistribuirii «adrelor în
agricultură, toate gospodăriile agri­
cole socialiste dispun de specialişti
cu pregătire superioară. Circa 800
mii colectivişti şi lucrători din gos­
podăriile agricole de stat şi staţiu­
nile de maşini şi tractoare au parti­
cipat în 1962 la cursurile primului
an al învăţămîntului agró-zootehnic
de 3 ani.
In silvicultură s-a împădurit o
suprafaţă de 75 600 ha,, din cară in
teren degradat 8 200 ha., dăpăşindu-
se prevederile planului.
S-a Intensificat acţiunea de valo­
rificare a materialului lemnos pro­
venit din produse secundare, astfel
incit s-a obţinut pe această cale 13
la suta din totalul masei lemnoase
exploatate în anul 1962.
IIL T ran sp o rtu ri
In anul 1962 planul de transport
tu mijloace de deserviré generală a
fost îndeplinit în proporţie de 103
Ia sută la mărfuri expediată, 103,8 la
sută la parcursul mărfurilor şi 101,6
Ia sută la parcursul Călătorilor. Faţă
de anul 1961 volumul mărfurilor ex­
pediată a crescut cu 9,3 la sută, par­
cursul mărfurilor cu 13,5 la sută, iar
parcursul călătorilor cu 9,3 la sută.
In transportul feroviar planul a
fost îndeplinit în proporţie de 101,1
Ia sută la mărfuri expfediatfe, 104,3
la sută la parcursul mărfurilor si
102,7 Ia sută Ia parcursul călătorilor,
înrégistrîhdu-sô creşteri faţă de anul
precedent de 7,9 la 6Ută, respectiv
10 Ia sută şi 7,6 Ia sută.
A fost terminată construcţia noii
staţii de călători Braşov.
Capacitatea de transport a căilor
ferate a crescut prin înzestrarea rr-
telei cu 35 locomotive Diesel elec­
tricé, 3 088 vagoane de marfă, refa­
cerea liniei cu şine do tip greu pe
400 km. şi prin lucrări de centrali­
zare şi sistematizare în staţiile : Fî*
llaşi, Ciceu, Petroşani, Lugoj, Su-
seava, Paşcani.
S-au îmbunătăţit Indicatorii de
utilizare a materialului rulant : a
wm m sm
COMUNICATUL
D irecţiei C entrale de Statisticii, en privire
la îndeplinirea planului de stat
a l Ifepub.lîeiî P o p u la re Itosnîne pe an u l 1963
crescut viteza medie comercială a
trefmrilâr de marfă, a scăzut timpul’
de staţionare a vagoanelor în staţiile
ieimiCă.
Productivitatea muncii în trans­
porturile fefO'vîafe a crescut fată de
anul precedent cu 7,2 la sută, iar
pfăţuî dă cost a scăzut cui 6,8 îâ sută
(date provizorii).
Pianul transporturilor dă mărfuri
cu mijloace auto a fost realizat în
proporţie de 103,7 la sută la mărfuri
cursul mărfurilor. Faţă de anul 1961
volumul mărfurilor expădiate a
crescut cu 9 la sută, parcursul
mărfurilor cu 10,3 la sută şi par­
cursul călătorilor cu 20,7 la sută.
Parcul auto de deservire generală
a fost dotat cu 2360 aulocafuioane,
925 basculante, 432 autobuze, 1 100
refnorCi auto.
IV. Investiţii>construcţiî
Volumul total al investiţiilor Sn
éfOriOflilá naţională în 1962 a fost de
aproape 32 miliarde lei (fără investi­
ţiile din fondurilă proprii ale G.A.C.).
cu 3,5 miliarde lei, adică ou 12 la
sută luai mare decit in âftul 1961.
Din fondurile statului s-au înves­
tit în industrié pâslă 17 miliarde lei.
în agricultură 4,0 miliardă ifei, in
transporturi 2,8 miliarde lei.
Din totalul investiţiilor alocate in­
dustriei, 27,6 la sută au révenit in­
dustrié! metalurgice şi a construcţii­
lor de maşini, 33,8 la sută industriei
energelice şi a combustibilului, .15,4
la sută industriei chimice, celulozei
şi hîrtiei.
fnvfestitiile realizate din fondurile
statului, în primii trei ani ai şeSe-
nalului, însumează peste 82 miliar­
de lei, cu 77 la sută mai mult défît
In părioada 1957—-1959, fiind aproxi­
mativ egală cu cele realizate în Cei
şasa ani anteriori anului i960.
Volumul fondurilor fixe puse în
fuftâţitoe în anul 1962 a fost dă păs*
ta 27 miliardă lei, cu 14 la suta mai
mare decit la anul precedănt.
Au fost puse în funcţiune nu­
meroase obiective industriale impor­
tante cum sîat :
în industria energiei electrice şi
termice, ta 1Ô62 s-au pus în func­
ţiune noi grupuri electrogene cu o
putere totală de 22Ô MW. Prin darăa
în funcţiune a 199 MW, Hidrocentra­
lă ,,V. I. Lenin“-Bicaz produce ener­
gie electrică cu întreaga capacitate
planificată (219 MW).
In Industria siderurgică ; un furnal
cu o capacitate de 485 mii tone/an,
un cuptor Martin Cu o capacitate dă
270 mii tonfe/an, un laminor de sir­
enă Cu o capacitate de 249 mii tone/
an şl un laminor de profile uşoare
cu o capacitate de 390 mii tone/an la
Combinatul Siderurgic Hunedoara,-
furnalul nr. 2 cu o capacitate de 229
mti tone/an şi Fabrica de aglomerare
Cu o capacitate de 450 mii tonă/an
ia Combinatul Siderurgic Reşiţa : li­
nia a Il-a la Fabrica de ţevi sudate
Bucureşti cu o capacitate de 20
mii tone/an.
In industria construcţiilor de ma­
şini şi a prelucrării metalelor: Fa-
briea de piese de radio şi semicon­
ductor) de Ia Băneasa, Fabrica de
maşini-unelte Bucureşti (partial) si
Fabrica de radiatoare şi băi din fon­
tă Bucureşti (parţial).
In industria chimiei, celulozei şi
hîrtiei: Combinatul de îngrăşămin­
te azotoase de la Roznov cu o capa­
citate de 210 mii tone/an azotat de
amoniu, 73 mii tone/an amoniac si
19 mii tohe/ân u r ă e d e z v o lta r e a proiectare prin aplicarea de soluţii
capacităţii cu 390 mii tone/an su-
perfosfat granulat Ia Uzina de su-
perfosfaţi şi acid sulfuric Năvodari ;
Fabrica de anvelope „Danubiana"-
Popcşti Leordeni cu o capacitate de
1 milion bucăţi anvelope auto-trac-
tor-avion, Combinatul de celuloză,
ţurtie şi saci din hirtie Suceava cu
o capacitate de 150 mii. buc./an saci
de hîrtié, 50 mii tone/an celuloză
si 69 mii tOue/an hirtie. Fabrica de
negru de fum tambur cu o capaci­
tate de 5 mii tone/an la Uzina ,,Nico-
lae Teelu“-Copşa Mică, o instalaţie
de alcooli graşi CU o capacitate de 3
mii tone/an la Combinatul chimic
de la Borzeştl.
In industria petrolieră: o ínstala-
tío centrală de absorbţie $i fracţio­
nare a gazelor cu o capacitate de
259 mii tone/an la Rafinăria
V. Cîrcuiaţîa mărfurilor
Tn anul 1962 s-au vîndut prin co­
merţul socialist mărfuri in valoare
de 53 miliarde iei (in preturi cu-
rentfe), planul fiind îndeplinit în
proporţie de 100,4 la sută.
Faţă de anul procedent, volumul
total el desfacerilor de mărfuri a
sporit cu 5,9 miliarde iei, adică cu
12,5 îa sută (în preţuri comparabile),
desfacerile de mărfuri alimentare
(inclusiv alimentaţia publică) au
crescut «u 13,8 la sută, iar a celor
nealimentare «u 11,5 la sută. Ritmul
mediu artuâi de creştere in perioada
1960—1962 a fost de 14,4 la Sută faţă
de 12,2 Ia suta prevăzut în Directi­
vele Congresului al IIHea al parti­
dului,
Desfacerile principalelor mărfuri
tiu sporit fată dă amil 1961 după
cum urmează: la carne şi preparate
de carne cţu 3 la sută, peşte proas-
Au fost modernizate 332 km. dru­
muri naţionale, astfel că la sfîrşitul
anului 1962 peste jumătate din dru­
murile naţională actuală sînt moder­
nizate.
Planul transporturilor navale de
mărfuri şi călători a fost îndeplinit
si depăşit. Traficul de.mărfuri efec­
tuat cu flotă maritimă a R. P. Ró*
míne a eréscüt cu 55,6 la sută faţă
de anul 1961, datorită -în special în­
zestrării acesteia cu 3 cargouri cu
o capacitate totală de 19 800 Tdw,
2 tancuri petroliere cu o capacitate
totală de 38 000 Tdw.
Flota fluvială a fost înzestrată cu
7 remorchere cu O putéfé totală dé
6 499 CP, 10 şlfepufi cu o capaci­
tate totală de 1ÓQÓ0 tonă, 9 cearfturi
cu o sapaeitâte totală dă 9 ÓÓ0 tonă
şi o navă dă pasageri cu 359 loeuri.
Brazi, o instalaţie dă bitum cu o ca­
pacitate de 22 mii tone/an Ia Rafi­
năria Cimpifla.
In industria lemnului au fost date
in funcţiune importante secţii la
complexele noi pentru industriali­
zarea lemnului de la Suceava, Pi­
teşti, ComănăŞti şi Focşani, fabricile
dă mobila de la Arad şi Rădăuţi şi
s-a dezvoltat capacitatea de produc­
ţie a complexelor de lă Gherla,
Brăila, Gălăutaş şi Tîigu Jiu.
în industria materialelor de con­
strucţii: noi linii de ciment ia fa­
bricile de la Fieni şi Bicaz cu o ca­
pacitate totală de 640 mii tone/an,
dezvoltarea întreprinderilor de pre­
fabricate de la Braşov şi Bucureşti
cu încă 50 500 m cubi/an prefabricate.
In industria alimentară: nbi uni­
tăţi moderne c a : Complexul dă mo-
rărit, panificaţie şi biscuiţi Con­
stanţă, Fabrica de ciocolată Bucu­
reşti, fabricile de produse lactata de
ia Baia Mare, Turda, Braşov, secţia
dă rafinare Ia Fabrica de ulei „Uni­
rea“ din Iaşi.
Un volum însemnat de lucrări s*a
executat în 1962 pe şantierele unor
importante obiective ale pianului de
şase an i, Combinatul Siderurgic de
la Galaţi, Hidrocentrala „16 Februa­
rie“ de pe Argeş, Centrala termo­
electrică din Luduş, Centrala elec­
trică de terrnofiCară Craiova, Fabri­
ca dă celofibră Brăila, Complexul
industrial pentru chimizarea gazului
metan Craiova, Combinatul petro­
chimic Brazi, Combinatul de îngră­
şăminte chimice Tarnu Măgurele,
Fabrica de reţele cord visează Brăi­
la, Fabrica de mase plastică Iaşi, Fa­
brica dă celuloză Şi hirtie din paie
Călăraşi, Fabrica de armături şi
feronerie Bucureşti, Complexul pen­
tru industrializarea lemnului de la
Sighat, Fabrica de mobilă Bacău,
Fabrica de ciment Btrseşti etc.
Volumul investiţiilor în construc­
ţii de locuinţe a fost de 2,1 miliarde
lei, reprezentind 6,7 la sută din to­
talul investiţiilor, cu 13 la sulă mâi
mare decit în anul 1961.
Producţia dă constmcţiii-montaj
realizată în 1962 a crescut cu 13,2 la
sută fată de anul 1961, datorită in
mare măsură îmbunătăţirii activită­
ţii organizaţiilor de conitrucţii-
montaj.
Volumul prefabricatelor din be­
ton utilizat în construcţii a crescut
cu 49 la sută fată de anul 1961, ră-
prezentind 12 la suta din volumul
total de beton intrat în operă,
A continuat Să se extindă meca­
nizarea lucrărilor grele şi de mare
volum, s-a îmbunătăţit activitatea dă
tehnice şi economice raţională, s-au
înregistrat noi progrese în indus­
trializarea construcţiilor.
S-au obţinut realizări si în domo-
niul îmbunătăţirii calităţii construc­
ţiilor. în special în construcţiile de
locuinţe, la calitatea finisajelor şi a
lucrărilor de instalaţii,
Ca urmară a întirzierilor ce au
existat în livrarea unor utilaje din
import şi din tară, precum şi a lip­
surilor în asigurarea la tinîp a lu­
crărilor cu documantatie tehnică,
planul poductiei de constmctii-mon-
fai a fost realizat in proporţie de 94
ta sută.
După date preliminate, preţul de
cost efectiv al producţiei de con-
strucţii-montaj a fost redus cu 3,5
la sută faţă de preţul de deviz.
păt gu 29 la sută, ulei cu 11 la sută,
unt cu 15 la sută, brînzeturi cu 1§
Ia sută, lapte cu 19 la sută, zahăr cii
o la sută, vin cu 13 la sută. fructă
proaspete Cu 25 lâ sufă, ţesături cu
19 Ia sută, tricotaje şi confecţii cu
17 la sută, încălţăminte din piele cu
6 la sută, cosmetice cu 19 la sută,
articole de sticlărie, porţelan, faianţă
cu 8 la sută.
Au continuat să sporească într-o
măsura însemnată desfacerile măr­
furilor de folosinţă îndelungată, în
special l a : mobilă ®u 20 la sută,
aparate de radio cu 39 la sută, tele­
vizoare cu 82 îa sută, maşini de spă­
lat rufe cu 20 Ia sută, frigidere cu
75 îa sută, maşini de Gusut cu 34 la
sută, «easuri de mină cu 11 la sută,
aparate de fotografiat cu 46 la sută.
S-a dezvoltat şi s-a modernizat re­
ţeaua de dasfacere cu amănuntul.
DRijfiUt sffiMfíl
Au fost înfiinţată numeroase maga­
zine dă deefaéere şi S-âii răutilăt
magazinele existente.
in anul 1962, volumul comerţului
exterior ai R. P. Romîne a crescut
VI. Realizări în domeniul
îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă
ale oamenilor muncii
In anul 1962, venitul năţiOhâl a
crescut Cu circa 7 la sută faţă de
1951, depăşind cu 30 la sută nivelul
anului 1959,
Numărul salariaţilor din economia
naţională a fost dă 3 745 000, cu a-
proapfe 260 000 mai măre dăcît in
anul 1961 şi cu 690 000 faţă de 1959,
în anul 1862 s-a încheiat în toate
rămurile economiei naţionale aplica­
rea HotăHtii C.C ai P.M.'R. şi a âon-
siliuluî de Miniştri din iulie l96'i,
privind majorarea salariilor munci-
*-*¦ învăţămînt 5,o miliarde iei, eu 17,6% mai mult deeit în 1961
—» cultură şi
1,3 9,1%
ştiinţă
“ sănătate şi preve­ 4.9 „ „ 11,4% „
4,2 ,, ir 8,Í% „
deri socială
*—asigurări secîâlfe 2,2 16,0% „
— alocaţii de stat
pentru copii
Pentru obiecte social-culturale s-a
investii din fondurile statului peste
1 miliard Î6i, din Cafe 560 milioane
iei pentru Invăţâmî'rit şi aproape 400
milioane iei pentru ocrotirea sănă­
tăţii.
In primii trei ani ai planului de
şase ani, au fost construite din fon­
durile statului peste 112 000 aparta­
mente, din Care aproape 42 000 în
1062. In aceeâşi perioadă populaţia
şi-a construit din fonduri proprii
Circa 300.000 locuinţe, mai ales în
mediul rural.
A Continuat să se dezvolte baza
materială a învăţămîntului $i cultu­
rii. S-au construit pentru învăţă-
mîntuî dfe cultură generala peste
3 809 săli de clasă. Au fost date în
folosinţă pentru studenţi în Bucu­
reşti, Timişoara, Galaţi, Iaşi, Craîo-
Va, Tirgu Mureş, Bacău, Constanţa,
cămine cu cirCa 4500 locuri $î canti­
ne cu o capacitate de deservire de
2 999 locuri întv-o serie.
In Invăţămîntul de toate gradele
âU fost cuprinşi în anul şcolar
1962/1963 un număr de 3 360.000 elevi
şi studenţi, cu 8 la sută mal mare
decit în anul şcolar precedent.
Numărul elevilor înscrişi în învâ-
ţămintul profesional a ajuns la
179009, cu 6 Ia sută mai mare decit
în anul şcolar precedent, iar în lii-
văţămîntul tehnic şi •tehnic de mai­
ştri a ajuns la 64 500, in creştere cu
3? la sută fată de anul şcolar 1961/
1962, In învăţămîntul superior au
fost cuprinşi 98.000 studenţi, cu 17
la sută mai mulţi decit în anul uni­
versitar 1961/1962. In cursul anului
1962, au absolvit şcolile profesionale
şi tehnice Un număr de 69 350 cadre
şi institutele de învăţămînt superior
11 000 cadre.
In anul 1962 au fost date In folo­
sinţă 14 cinematografe la oraşe cu
9 500 locuti şi au crescut cu 670 in­
stalaţiile cinematografice la sate. Nu­
mărul spectatorilor 1a cinematografe
a crescut faţă de anul 1961 cu a-
proape 17 milioane, adică cu 10 la
Sută. Numărul spectatorilor la teatre
şi instituţii muzicale a ajuns la 13,6
milioane.
Direcţia Centrală de Statistică
de pe lingă Consiliul de Miniştri
al R. P . Romîne
A a p ă ru t nr, 1 Ç53} al re v iste i
„Probleme aie păcii şi socialismului“
A apărut în limba romină
în Editura politică, nr. 1 (53)
pe anul 1963 ai revistei „Pro­
bleme ale păcii şl socialismu­
lui“, revistă teoretică şi infor­
mativă a partidelor comuniste
şi muncitoreşti.
Acest număr al revistei cu­
prinde articolele: „Unitatea ţă­
rilor socialiste condiţia ho-
tăritoare în construirea comu­
nismului“ de T. Jivkov; „Sub
steagul marxismului creator“ de
L. Flgueres; „Despre relaţiile
dintre monopolurile din Japo­
nia şi cele din S.u.A.“ de M.
Oka; „Situaţia ţăranilor in Ger­
mania occidentală şi politica
P.O.G.“ de H. Bergman; „îAiar-
tlnîca cere autonomia“ de A.
Nicolás; „Problema personalită­
ţii in artă“ de G, Ciuhrâi; „Re­
voluţia algeriană continuă“ (o
convorbire cu un membru al
conducerii Partidului Comunist
din Algeria).
Cu privire la unele probleme
actuale revista publică comen-
A cţiu n i cu ltu ra le p en tru c o le c tiv işti
De curînd, la căminul cultu­
ral din Bretea ROmînă au ve­
nit numeroşi colectivişti, mai
ales tineri ce vor vota la 3
martie pentru prima oară, să
asiste la o serie de manifestări
culturâl-educative organizate
pentru ei. Cu acest prilej, tov.
Ioan Sălciu â expus conferinţa
intitulată „Ţara noastră — un
imens şantier“. In continuare,
formaţiile artistice ale cămînu-
cu 9 la sută faţă de asul 1961, rit­
mul mediu anual de efeşteră în pe­
rioada 1960-^-1962 fiind dfe 13,6 îa
sulă, fată de 12,2 la sută prevăzut
în planul de şase ani.
torilor. şi altor categorii de salariaţi.
Salariul real a crescut cu 4 la sută
faţă do 1961.
Ca urmare a creşterii Veniturilor
banfeşti ală populaţiei, soldul dspu-
nărilOr la C.F.C. a fost cu 33 lâ sută
mai mare- decit in 1961, iaf numă­
rul depunătorilor a crescut <su 19 îa
sută.
Pentru acţiuni social-culturale s-a
cheltuit din bugetul de stat suma de
17,6 miliardă lei, cu 12,8 Ia sută mai
mult debit în I96i, din care pentru:
Abonamentele la radio şi radiofi-
care au ajuns la 2 372 009, in creşte­
re cu 10 Ia sută, cele la televiziune
la 149.900, în Creştere cu 69 la sută
faţă de 1961. Tirajul anual al zia­
relor a fost de peste 1 miliard exem­
plare, cu 4 la sută mai mare decit
cel din 1961, iâr al revistelor de 82
milioane exemplare, cu 5 la sută
mai mare.
A continuat să se îmbunătăţească
asistenţa medico-sanitară a popu­
laţiei. Numărul paturilor de asistentă
medicală a ajuns la sfîrşîtul ahului
la 138 700, al circumscripţiilor medi-
eo-sanitare la 3 775, din care în me­
diul rural 2 823, al caselor de naştere
la 2 030. S-au dat în folosinţă 12 po­
liclinici raionale şi orăşeneşti. In
anul 1962 reveneau circa 700 locui­
tori la un medic.
A continuat să se extindă reţeaua
şl activitatea staţiunilor baîneo-cli-
materice. S-a mărit capacitatea sta­
ţiunilor de pe litoral cu încă 5 400
locuri. In anul 1962 au fost la odih­
nă şi tratament în staţiuni balneo­
climaterice, tabere şi colonii de co­
pii 700 000 persoane.
S-a îmbunătăţit activitatea de gos­
podărie comunală. Reţeaua do distri­
buţie a apei s-a mărit cu peste 380
km., iar cea de gaze cu peste 400'
km. Rezultate bune au fost obţinute
şi in dezvoltarea transportului oră­
şenesc de călători, prin creşterea
parcului de vehicule cu încă 58 tro­
leibuze. 390 autobuze, precum şi prin
îmbunătăţirea condiţiilor de trans­
port.
La 1 ianuarie 1863 populaţia ţării
a ajuns la 18 750 000 locuitori.
•k
Adăugîndu-se la înfăptuirile pri­
milor doi ani ai planului de şase
ani, succesele importante obţinute de
oamenii muncii in îndeplinirea şl
depăşirea planului pe anul 1962 con­
stituie o chezăşie a înfăptuirii mă­
reţelor sarcini trasate de căi de-al
IIHea Congres al P.M.R. în vederea
desăvîrsirii construcţiei socialiste în
patria noastră.
tariul intitulat: „Lupta pentru
pace — tradiţie glorioasă, a cla­
sei muncitoare“ de K. Osier-
ling.
Rubrica „In partidele comu­
niste şi muncitoreşti“ conţine
numeroase materiale informa­
tive cu privire la activitatea u-
nor partide frăţeşti.
La. rubrica „Schimb de pă­
reri“ sînt publicate materiale
ale discuţiei pe tema „Proble­
me ale creării frontului unic
antiimperialist“.
Rubrica „Cărţi şi reviste“
conţine recenzia lui A1. White la
a doua ediţie a manualului
„Bazele marxism-lenlnismului"
şi o recenzie a lui N. Freed Ia
o culegere de articole ale lui
F. COok în legătură cu perico­
lul fascist în S.U.A., publicate
în revista americană „The Na-
tion“ din 30 iunie 1062.
Revista publică noi materia­
le la rubrica „împotriva repre­
siunilor şi persecutării demo­
craţilor“.
lui au prezentat un bogat pro­
gram artistic. Alu fost recitate
poezii despre patrie Şi partid,
echipa de dansuri a interpretat
jocuri populare româneşti iar
brigada artistică, de agitaţie a
prezentat textele „O fetiţă cu
trei nume“ şi „Oraţie de nun­
tă“, ce au cuprins aspecte din
viaţa nouă a satului
MARIA BARA
corespondentă
Ajutor tovărăşesc
o f-ffl făcut şeful de partt-
y dă toate socotelile, pla­
nul pe luna decembrie nu
efa deloc peste puterile oa­
menilor. Ba chiar se putea
uşor depăşi. Asta însemna că
In întrecerea socialistă pe
secţie, partida condusă de
comunistul Muntean Petru
avea locul de fruntaş asigu­
rat.
Partida hd Delapeta ioan
avea in sGhiml) un plan greu.
Intre altele, trebuia să repa­
re două locomotive dinţate.
Se apreciază printre munci­
torii secţiei l-a locomotive de
ia Atelierele R.M.R. Simeria
că asemenea lucrări sînt ex­
trem de dificile. Fireşte, şi
comunistul Delapeta lean,
împreună cu tovarăşii de
muncă, emu hotărîţi să-şi în­
deplinească planul. Dar nu
era deloc uşor să realizeze a-
cest lucru. Cea mai. mică de­
fecţiune periclita îndeplinirea
planului.
M untean cunoştea această
situaţie. Era pus în fa­
ţă a două variante: ori să-şi
vadă doar de sarcinile pe
care le avea partida sa şi să
clştige sigur întrecerea, dar
planul secţiei să fie pericli­
tat prin neîndeplinirea —
probabilă — a sarcinilor de
către partida lui D elapeta;
ori să muncească în aşa fel,
incit să-l ajute pe Delapeta
şi seepa să-şi îndeplinească
planul. Cum era şi de aş­
teptat — doar e comunist —
a ales varianta a doua. A
discutat problema şi cu to­
varăşii de muncă şi împreu­
nă du luat o hotăiîre. inba-
za ei, a doua zi, Muntean
s-a dus la D elapeta:
— Te-aş ruga să nu te su­
peri ; ştiu că munceşti bine,
că ai multă experienţă. Te
apreciez aşa cum o fac toţi
muncitorii din secţie. Dar
trebuie să recunoşti că pla­
nul pe decembrie e mare şi
vă va fi greu să-l îndepli­
niţi. NOi în schimb avem un
pian uşor... Ce zici, n-ai fi
de acord să reparăm noi una
dintre locomotivele dinţate ?
Delapeta a căzut pe gîn-
duti. Muntean aştepta cu e-
înainte de începerea lucrului tricotera Elîsabeta Groza
de Ia secţia circulare a fabricii „Sebeşul“ din Sebeş merge la
magazie de unde se aprovizionează cu materialul necesar celor
8 ore de muncă. Astfel, ea reuşeşte să depăşească zilnic norma
şi să dea produse de bună calitate, in primele zile ale anului
şi-a depăşit planul cu 8 la sută şi procentul de calitate cu 9
puncte.
IN FOTOGRAFIE : Magazionera secţiei Farsschiva Brezoî
dîml material necesar muncitoarei Elisabeta Groza.
CÂiiMET ELECTORAL
In întreaga regiune con- \
ttnuă pregătirile în vede- |
rea alegerilor de deputaţi |
în sfaturile populare co- \
munale şi orăşeneşti ra- |
tonale de la 3 ’martie.
Propuneri ele candidaţi
ai F. D. P.
Feste 189.009 do cetăţeni din
comurteîe şi oraşele raionale au
participat în aceste zile la adu­
nări, în cadrul cărora au fost
propuşi candidaţi ai F.D.P. p en ­
tru alegerile de deputaţi în sfa­
turile populare cei m ai buni gos­
podari, oam eni harnici şi cu in i­
ţia tiv ă din rîn d u l lor. Fină la 39 nelor şi oraşelor raionale, liste­
ianuarie au fost propuşi candi­
daţii F.D.P. pentru toate circum­
E & h îpm
Echipa condusă de tov. F ie ­
rea Mic de la secţia de tîlmplă-
rie a întreprinderii de indus­
trie locală din Orâştîe, în anul
1962, şi-a depăşit lună de lună
sarcinile de plan Cu 5-15 Ia su­
tă. Datorită hunei organizări a
muncii şi dind dovadă de price­
pere şi hărnicie, muncitorii din
această echipă obţin şi în acest
an rezultate frumoase. Ei şi-au
depăşit planul în perioada 1-33
ianuarie cu 5 la suf;ă, ejiecuth'-d
40 buc. bucătării şi 400 buc,
bănci şcolare de bună calitate.
Printre fruntaşii echipei se
numără tov. iAcMm Ioan, mem-
spAG. 8
moţie. Să vezi că n-o să fie
de acord — îşi spunea el.
Dar Delapeta nu se gîndea
la acta, ci la cu totul altceva.
— Tinerelul de astăzi e
bine crescut — a şoptit el
numai pentru si-ne. Apoi cu
glas ta r e : Bine, Muntene,
sînt de acord şi vă mulţu­
mesc !
!r\ espre hotărîrea luată a
$-J fost încunoştiinţat şi şeful
secţiei, care împreună cu
maiştrii din secţie a luat mă­
suri pentru aprovizionarea
brigăzii lui Muntean cu toate
piesele necesare reparării în
grafic a locomotivei dinţate.
La rîndul său Muntean
şi-a adunat la sfîrşitul zilei
brigada, cu care a ţinut o
scurtă consfătuire. 1'Atunci au
pus la punct unele probleme
de organizare, pentru că In
partida lor sînt şi cîţiva oa­
meni mai tineri în meserie.
Pe unul dintre aceştia —
Dumbravă Nicoiae — t-au re­
partizat să lucreze alături de
Turdăşan Cornel şi Popescu
Vasiie — amîndoî muncitori
pricepuţi, cu multă experien­
ţă în producţie.
ţ a sfîrşitul lunii decern-
brie, cu prilejul consfă­
tuirii de producţie, fruntaşă
pe secţie a fost declarată
partida lui Muntean Petru.
Planul de producţie fusese
depăşit. Cit priveşte locomo­
tiva dinţată, aceasta a fost
reparată in termen, iar la
probă a reuşit fără nici o
remediere.
In întrecerea socialistă s-a
evidenţiat şi partida condusă
de Delapeta loan, care şi-a
îndeplinit pianul de produc­
ţie. Aceasta a contribuit, fi­
reşte, la îndeplinirea integra­
lă a planului pe secţie.
...In secţia locomotive e-
xistă un panou de întrece­
re. Acum citeva zile locul de
fruntaş pe acest panou era
ocupat de partida condusă de
comunistul Muntean Petru.
După cite am aflat, acest loc
revine partidei care are a-
vans faţă de calendarul de
termene şi n-a înregistrat re­
medieri...
N. ANDRONACHE
scripţiile electorale comunale şl
orăşeneşti raionale. Au fost pro­
puşi astfel 3.340 candidaţi aî
F.D.P. în circumscripţiile electo­
rale comunale şi 664 candidaţi
pentru circumscripţiile electorale
orăşeneşti raionale.
înscrieri în listele electorale
Pe listele de alegători au fost
înscrişi pînă la sfîrşitul lunii ia­
nuarie 350,735 cetăţeni. In raionul
Alba au fost înscrişi pe liste
58.865 alegători, în raza oraşu­
lui regional Petroşani 54.333 ale­
gători, în raionul Ilia 32.914 ale­
gători etc.
In marea majoritate a comu­
le de alegători au fost afişate
iar cetăţenii verifică dacă au fost
trecuţi în ele.
«4
bru de partid, Elisabeta Oancea,
candidată de partid şi ioan Lu-
pu, utemist.
Apreciittdu-î calităţile sale po­
litice şi profesionale, rezultatele
frumoase pe care le obţin în
producţie, comuniştii din organi­
zaţia de bază l-au primit zilele
trecute pe iov. Florea Mic în rân­
durile membrilor de partid. El
s-a angajat să muncească cu per­
severenţă pentru îndeplinirea
sarcinilor de partid, pentru rea­
lizarea planului de producţie la
toţi Indicii.
ANTON SZ'IDORAK
corespondent