Page 5 - 1963-02

; Hunedoara-Deva \

MOUffAH B » « $CBS& !

Aua! SV. Nr. 2521 Stmbătă 2 februarie 1963 4 pagi»! 20 bani

COMUNICATUL

Direcţiei Centrale de Statistica cu privire

la îndeplinirea planului de stat

al Republicii Populare Rom îne pe am il 1962

în anul 1962 — care încheie prima portante suecese in desfivîrşirea Unitatea Producţiiz efectiva 1962
jumătate a planului de şase ani — construcţiei socialismului in Repu­ de măsură Dare în “ efaţă de
oamenii muncii au obţinut noi şi im- blica Populară Romînă. 1Jaxe producţia
absolute efectivă 1961
I. I n d u s t r i e

Planul producţiei globale indus­ Pe ministere, organizaţii eeonomi- Ciment mii tone 3 489 105
triale pe anul 1982 a fost îndeplinit ce centrale şi întreprinderi ale sfa­
în proporţie de 101,9 la sută, iar pla­ turilor populare, planul producţiei Materiale de zidărie (in echivalent milioane

nul producţiei mariă în proporţie globale industriale a fost îndeplinit cărămizi ceramice normale) bucăţi 1064 126

de 101,5 la sută. după cum urmează: Geamuri trase în echivalent 2 nun.

grosime mii m* 20 767 113

Cherestea mii rn’ 4 280 103

Procentul de îndepli­ Placaj mii .m3 134 142

nire a planului pe Plăci din particule aglomerate tone 67’088 178
anul 1962
Plăci fibrolemnoa.se tone 24 292 ***)

Ministerul Minelor şi Energiei Electrice Mobilă din lemn mi!, lei 1878 125
Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei
Ministerul Metalurgiei şl Construcţiilor de Maşini 101,2 Ţesături de bumbae mii. m1 296 105 Brigada condusă de minerul Nicolae Nedeleu lucrează înir-un abataj cameră ia sectorul 11
Ministerul Industriei Construcţiilor (întreprinderi 100,2 Ţesături de lină mii. m= 90
100,4
industriale) Ţesături de mătase şi din fire sin­ ai E. M. Lonea. Ea îşi depăşeşte cu regularitate sarcinile de plan.
Ministerul Economiei Forestiere 100,0
Ministerul Industriei Uşoare tetice mii. in5 29,5 1.01
Ministerul Industriei Alimentare 106,3
102,9 Tricotaje mii. buc. 54 97
întreprinderile industriale ale Ministerului Trans­
porturilor şi Telecomunicaţiilor 101,1 Confecţii din ţesături mii. Iei 5 199 106

Unităţile industriale ale Consiliului Superior al 110,7 încălţăminte mii per. 32 391 104 „ Lunacărţii ia sate
Agriculturii (Trustul uzinelor de reparaţii etc.) din care : mii per. 21 040 106
113,0 — încălţăminte din piele
Unităţile industriale ale Comitetului de Stat pen­
tru Cultură şi Artă (Trustul industriei poli­ 105,5 Aparate de radio mii buc. 25! 119 In casa ţăranului muncilor a in­ zării agriculturii, „Luna cărlii la săplămini în şir, este dc la sine în­
grafice) 111,4 41 425 279 trat in aceşti ani. o dală cu belşu­
101,9 Televizoare bucăţi 46 022 153 gul, şi al ţi cîţiva insotitori —- lu­ sate“ capătă o amploare şi o im­ ţeles că nici realizarea planului nu
întreprinderile industriale ale sfaturilor populare mina electrică, radioul şi cartea. portantă deosebită. Printre princi­
Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti Râcitoare electrice bucăţi 76 948 110 Prieten de nedespărţit al belşugului, palele obiective pe care şl le pune a pulul fi înfăptuită.
cartea decorează plăcut interioarele această acţiune slut : difuzarea u- Este ncc esar Cel preh îtindeni, în
Maşini electrice de spălat rufe î 66 109 caselor ţărăneşti, fiind socotită lot tmi număr şi mai mare de cărţi la
267 90 rnai des printre bunurile necesare. sate şi sporirea numărului de cili- lóate <ooperalir¦ele, enrl<aa sä {ie
pentru uz casnic bucăţi 74 416 120 lori şi cărţi cilite Ia bibliotecile în locul cel mai vizibil, cum
297 112 Partidul nostru, înlăturînd de la săteşti.
Maşini de gătit pentru combustibil 62 114 conducerea" tării burghezo-moşieri- s-ar spum:i, la loc de cinste, iar
12 123 mea, vinovată dc urgiile şi starea In anul 1902, în regiunea noastră, orrjciiieE le p<irtid *i de stat Sd
gazos mii buc. 58 123 de înapoiere în care se zbatea po­ a crescut considerabil numărul căr­ organizev/.e O Vastă rele a de difu-
57 116 porul muncitor, a tras zăgaz pentru ţilor vînduie precum şl numărul zori — f•ci PUtili un diluzor Ia
Biciclete mii buc. 30 116 totdeauna, în caiea condiţiilor eco­ cititorilor şi al cărţilor citite. Căr­ 40-50 f<uni Iii. a:şa cum s-a sin bilít
nomice si sociale care au ’făcut ţile vîndute de cooperative în me­ Í11 pici1ml de masuri o‘laboral de
Maşini de cusut de uz casnic bucăţi 2 06S 119 ca milioanele de truditori ce trăiau diul rural în anul 1962 a crescut comisia regiona Iii.
45 557 111 in cruntă mizerie să nu se bucure cu 90 la sută faţă de anul prece­
Producţia globală industrială a sută. Ritmul mediu anual de creş­ Carne (fată slănină) mii tone 14 580 102 de bunurile cuilurii. Lupta pentru dent. Toate raioanele, cu excepţia O ac¦livi tale SUS1linii Ui desfăşoară
crescut faţă de anul 1961 cu 14,7 la tere a producţiei industriei meta­ 130 ca toii oamenii să ştie să scrie si raionului Orăştie care a realizat bibliotecile» în această perioadă. Bi­
sută; a mijloacelor de producţie cu lurgiei feroase a fost de 20 la sută. Preparate de carne mii tone 162 31 să citească a fost încununată de doar 91,2 la sulă din plan, şi-au bliotecile din Potreşli (raionul Sebeş),
17,5 la sută, iar a bunurilor dc con­ 342 succes, fit mintea a milioane de depăşit planurile stabilite. Acesta
sum cu 10,2 la sută. Producţia bunurilor de consum a Conserve de carne uri tone este un lucru bun. Teiuş (raionul Alba), Vinerea (ra­
crescut în aceeaşi perioadă cu un ionul Orăştie) si multe altele, au
Creşteri importante ale producţiei ritm mediu anual de creştere de 14,1 Conserve de legume răii tone
globale s-au obţinut în ramurile ho- la sută, fată de 12,2 la sută prevăzut organizat si eor.linuă să organizeze
tărîtoaro ale industriei: în indus­ în Directivele Congresului al III-Iea Conserve de fructe mii tone
tria construaţiilor de maşini şi pre­ al partidului. seri literare, recenzii, simpozioane
lucrării metalelor cu 19 Ia sută, în Peşte mii tone
industria «hiraică cu 24 la sută, în Planul pe anul 1962 a fost depă­ si diferite alic activităţi. Ca urma­
industria energiei electrice şi termi­ şit la majoritatea produselor in­ Lapte de consum (inclusiv lapte
ce au 23 îa sută, în industria meta­ dustriale : energie electrică, cărbu­
lurgiei feroase cu il Ia sută, în in­ ne, ţiţei, benzină, petroluri, motori­ praf) mii" bl.
dustria materialelor de construcţie nă, uleiuri minerale, cocs metalurgic
cu 18,5 Ia sută. pentru furnale, laminate uşoare, ta­ Brlnzeluri tone
blă, ţevi din oţel, rulmenţi, motoare
Ca urmare, îndeosebi, a unei mai electrice, 'transformatori de forţa, Unt tone
bune valorificări a ţiţeiului şi a vagoane de marfă, autocamioane de
masei lemnoase, producţia globală a 4 tone, autobuze, pluguri de tractor, Uleiuri comestibile roii tone
industriei prelucrătoare petroliere a combine tractate pentru recoltat ce­
crescut cu 21,5 Ia sută, iar produc­ reale păioase, semănători de ce­ Zahăr mii tone
ţia globală a industriei de prelu­ reale cu tracţiune mecanică, utilaje
crare a lemnului cu 17 Ia sulă. pentru exploatarea şi prelucrarea *) Planul pe anul 1962 a fost depăşit. S-au produs cantităţi sporite din oameni, îndeosebi de la sate, a pă­ Experienţa a dovedit că în acele re a măsurilor lualo în aceste bi­
lemnului, sodă calcinată, sodă caus­ sortimentele de calitate superioară (benzine cit cifră octanica ridicată, moto­ truns lumina ştiinţei de carte.
In perioada 1960—1962 producţia tică, acid sulfuric, îngrăşăminte localităţi unde cartea se bucură de blioteci, precum şi în •altele, riuină-
globală industrială a crescilt cu 55 fosfatice, coloranţi organici, deter­ rină hidrofinată, produse aromate ele.). Cartea a căpătat un rol însemnat.
la sută, cu uu ritm mediu anual de genţi, cherestea, plăci din particule ' - isnnV"1981 "s-im produs 8 bucăţi. Numărul cărţilor tipărite în aceşti toată alenlia din partea organelor ş'r.ul cititorilor si a cariilor cilile a
creştere de 15,8 la sută, faţă de circa aglomerate, ţesături de bumbac, ani nici r.u poate (i asemuit cu
13 la sută prevăzut In Directivele lină şi mătase, tricotaje, confecţii ***J S-au produs pentru prima dală în anul 19S2. cel al cărţilor tipărite îrt trecut. de partid şi de stat, aride gestio­ crescut cu 10-20 la sulă fată de
Congresului al III-Iea al partidului. din ţesături, încălţăminte, mobilă, S-au creat edituri, s-au construit
aparate de radio, televizoare, răci- tipografii. Cele mai moderne ma­ narii cooperativelor se ocupă cir aceeaşi perioadă a anului trecut.
Producţia mijloacelor de produc­ toare electrice, maşini de cusut, ma­ şini de tipărit, aşezate în măreţul
ţie a crescut în anii 1960—1962 în şini de gătit pentru combustibil ga- edificiu al culturii poporului — răspundere de difuzarea cărţii, şi Realizările obţinute ne dau te­
medie cu 16.8 Ia sută pe an, faţă de zos, butelii pentru gaze de petrol li­ „Casa Scînteii“ — tipăresc azi cărţi
circa 14 la sută ritm mediu anual chefiate, preparate de carne, poşte, pentru ponor. Zilnic ies din tipo­ realizările sint frumoase. S-a ob­ meiul că în această lună, prin con­
prevăzut pentru întregul plan de unt, zahăr şi altele. grafii milioane de cărţi care !au
şase ani; producţia industriei con­ In cursul anului 1962 s-a continuat industria republicană, după date servat că în acele sate unde pe tribuţia tuturor factorilor chemaţi să
strucţiilor de maşini şi a prelucrării In producţia principalelor produse acţiunea de îmbunătăţire a calităţii piovizorii, a fost redus cu circa 2,5%. drumul oraşelor si satelor.
metalelor a crescut în medie eu 20 producţiei, de introducere în fabri­ Cartea a cîştigat şi se bucură lingă cooperativă a fost organiza­ participe la munca de difuzare a
la sută, iar a industriei chimice, hir- s-au obţinut in anul 1962 următoa­ caţie de produse cu caracteristici Reduceri însemnate ale preţului de
tiei si celulozei cu 23 la sută, faţă rele rezultate: tehnice superioare, de lărgire a nu­ cost au fost obţinute de : Departa­ de mare prestigiu in nodurile oa­ tă o reţea puternică de difuzori vo­ cărţii şi de creştere a numărului de
de peste 14 la «utâ, respectiv 22 Ia mărului sortimentelor bunurilor de mentul energiei electrice, Direcţia menilor muncii, in fiecare an se
consum. generală a cărbunelui. Direcţia ge­ luntari, activitatea pe acest tărim cititori şi de căirli citite, vom izbuti
nerală a prelucrării ţiţeiului. Direc­ organizează „Decade ale cărţii
Au fost puse în fabricaţie noi ti­ ţia generală a industriei "de medica­ a căpătat un caracter permanent, să obţinem noi succese pe acest
puri de maşini, utilaje şi aparate cu mente. Direcţia generală autoca­ „Luni ale cărţii". „Luna cărţii la
caracteristici tehnice avansate şi cu mioane, tractoare şi maşini agrico­ planul s-a realizat în mod constant, tărim.
parametri superiori celor din anii le, Direcţia generală a prclabricate-
precedenţi si au fost realizate pro­ tc-r. Direcţia genetaiă a produselor lună de lună. Există mulţi difuzori In scopul coordonării tuturor for­
totipuri de maşini şi utilaje necesare finite din lemn. Direcţia generală de carte de la sate care au reuşit ţelor înspre acţiuni unitare in ce
să aibă o activitate fructuoasă. Pro­ priveşte desfăşurarea „Lunii cărţii
fesorii I. Plămădeală (raionul Brad), la sate“ s-au formal comisia regio­
Viorel Stoica (raionul Sebeş), în­ nală de coordonare şi comisii raio­
văţătoarea Mana Rădoi (raionul Al­ nale. Sarcina coordonării, a contro­
ba) şi .mulţi alţii, au difuzat în anul lului şi orientării activităţii a că­

economiei naţionale. a industriei tricotajelor şi confec­ sate" este uns dintre cele mai im­ 1962 cărţi în valoare de 3.000 pînă pătat un cadru mai larg, deoarece
ţiilor, Direcţia generală a industriei portante acţiuni ce se desfăşoară cu la 12.000 Iei fiecare. Dar la coope­ din comisia regională şl comisiile
S-a continuat cu bune rezultate pielăriei, Încălţămintei si cauciucu­ cartea. In ultimii ani această ac­ rativa din Vaţa de Jos, raionul raionale fac parte reprezentanţi ni
acţiunea de modernizare a parcului lui. Direcţia generală a industriei ţiune de masă, organizată cu tot Brad, unde munca cu difuzorii vo­ organizaţiilor ele masă şi economice,
existent de maşini-uneite şi dotarea morăritului şi crupelor. mai multă pricepere, a cuprins mase luntari şi procentuali n-a fost or­
întreprinderilor cu utilaje noi. largi de ţărani. Şi în acesl an, între ganizată, realizările silit mult sub iu a căror atribuţie intră în pri­
Faţă de o creştere a productivită­ 1 februarie si 1 martie, în întreaga posibilităţi. In alte sate, cum sini mul rînd, mobilizarea oamenilor
A crescut in continuare gradul de ţii muncii în Industrie ce 8.5 Ia sută Cilnic (raionul Sebeş), Certei şi Min­ muncii la toate acţiunile organiza­
mecanizare în exploatările miniere prevăzută în planul de stat, în anul te în „Luna cărlii la sate“.
ta extracţia cărbunelui şi minereuri­

Producţia efectivă 1962 lor, în turnătorii, în exploatările fo­ 1962 s-a obţinut o creştere de numai noastră patrie se desfăşoară această tia (raionul Ilia), unde cărţile nu Un loc deosebit de important în
restiere, Ia recoltarea stufului şi ia 6,6 la sulă, ceea ce impune ca Sn lună. devenită tradiţională.
alte lucrări care necesită un volum centrul preocupării conducerilor mi­ sint expuse la loc vizibil iar uneori aceasta acţiune trebuie sa-1 ocupe,

Unitatea Date îa «Vofaţă de mare de muncă. nisterelor şi întreprinderilor, a spe­ in condiţiile încheierii coleclivi- mai stau în magazie sau sub tarabe creşterea numărului de purtători ai
de măsură producţia insignei „Prieten al cărţii“. Pentru
absolute efectivă 1951
S-a ex'ins automatizarea procese­ cialiştilor şt a tuturor oamenilor înviorarea acestei activităţi s-a ela­

Fontă mii tone 1 511 137 lor de producţie. Aproape 70% din muncii să stea. ca o sarcină pri­ CoRSiifiurea Onmlsiei pentru activitatea cultura!-** borat nn nou regulament şi s-a sta­
Otel mii tone 2 451 115 producţia de fontă şi de oţel Martin mordială îndeplinirea prevederilor bilit o nouă bibliografie. S-au sim­
inii tone 1667 110
Laminate finite pline mii tone 114 s-a produs în agregate cu principale­ pianului pe anul 1963 şi o creştere educativă a Consiliului Centrai ai Sisidscatelor plificat formele de obţinere a insig­
Ţevi de oţel mii tone 456 119 le operaţiuni automatizai o. La Com­ şi mai accentuată în anii.următori 3 nei. Este însă necesar ca în această
Cocs metalurgic pentru furnale mii tone 1 119 100,3 binatul siderurgic Hunedoara au fost productivităţii muncii, factor deter­ In ziua, de 1 februarie a avut educative de masă desfăşurată de direcţie organele şi organizaţiile
Minereuri de fier mii tone 1 ?42 110
Cărbune brut extras mii tone 9 589 102 date în producţie laminoare continue minant. al dezvoltării economiei so­ loc, îa Consiliul Central al Sin­ sindicate în vederea mobilizării U.T.M. să-şi intensifice activitatea
Ţiţei extras mii tone li 864 99,8*) de sîrmă şi de profile uşoare complet cialiste şi al ridicării nivelului de dicatelor, şedinţa de consti­ oamenilor muncii la îndeplinirea pentru a realiza pînă la slirşitul lu­
Produse petroliere albe 6 545 automatizate. S-au introdus linii au­ trai.
96*) tuire a Comisiei pentru activi planului de stat. a ridicării ni­ nii martie cel puţin 10.000-12.000 de
346 123 tomate si semiautomate pentru pre­
Uleiuri minerale mii tone 8 837 116 lucrarea metalelor ; s-au dat în func­ In acest scop, concomitent cu pro­ tate cultiival-educativă a Consi­ velului lor de cunoştinţe politice, noi purtători ai Insignei ..Prieten al
Gaz metan mii. m3 10 068 ţiune instalaţii chimice cu un înal! movarea sistematică a progresului liului Central al Sindicatelor. tehnico-profesionale şi de cultu­ cărlii“.
Energie electrică mii. kWh grad de automatizare. S-a continuat tehnic in toate ramurile economiei ră generală.
Maşini-uneiie pentru aşchierea automatizarea şi teleinecanizarea naţionale, măsurile tehnico-organtzn- Comisia, formată din oameni Să facem din „Luna cărţii la sa­
bucăţi instalaţiilor energetice. întreprinde­ torice trebuie îndreptate spre folosi­ in şedinţa de constituire, Co le“ un nou prilej de răspindirc a
metalelor 5 902 111 rea cit mai completă a tehnicii noi de artă şi cultură, activişti ai misia a stabilit planul de mun­ culturii a cunoştinţelor agrozooteh­
rile din industria textilă au fost do­ cu care se dotează întreprinderile, sindicatelor şi ai altor organiza­ că pe trimestrul 1. nice, în casa fiecărui ţăran.
Motoare cu combustie internă mii CP 478 142 tate in acest an cu 1300 războaie spre urlinoirea profilării lor »şi, pe ţii obşteşti, va ajuta C.C.S. în
Motoare electrice inii IcW 900 127 automate de ţesut bumbac şi cii 110 această bază, a specializării, meca­ îndrumarea activităţii cultural- (Agerpres)
Transformatori de forţă mii kVA 3 058 139 războaie automate de tesut mătase, nizării si automatizării proceselor do
Instalaţii de foraj bucăţi. 138 147 producţie, spre ridicarea continuă a Angajamentul
In anul oare a trecut au fost apli­ de la G. A. S. Apoldul de Sus
Utilaje tehnologice pentru prelu­ cate 45 mii invenţii şi inovaţii, care califisării. cadrelor — condiţii ale
au permis realizarea a circa 430 mi­
crarea ţiţeiului tone 13 499 159 lioane lei economii poşt-calculale. asigurării creşterii productivităţii
41 146 141
Utilaje tehnologice pentru indus­ Prin eforturile oamenilor muncii, muncii la ni' olul sarcinilor prevă­

tria chimieă tone

Utilaje tehnologise pentru fabricile preţul de cost a! producţiei marfă in zute in planul de şase ani. ‘ La conferinţa sindicală ţinută nu de mult, cei 203 din G.A.S. Apoldul de Sus, prezenţi la conferinţă, s-au

de ciment tone 14 246 107 II. Agricultura şi silvicultura delegaţi muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari angajat să obţină însemnate sporuri de producţie. Ast­
din gospodăria de stat Apoldul de Sus, au dezbătut fel, în sectorui vegetal oi au hotărîl să mărească pro­
Utilaje tehnologice pentru indus­ ' 27 837 io t.

tria siderurgică şi turnătorii. tone 5 639 93 Auul 1962 a marcat încheierea co­ pe larg felul cum s-au îndeplinit angajamentele luate ducţia ţaţă de planificat cu 2 la sulă la cartofi tim­
lectivizării agriculturii. Obiectivul păioase şi cu numeroase site maşini in anul 1962 şi .şi-au luat noi angajamente, aprobînd purii, cu 1 la sulă la cartofi de toamnă, cu 1 la suta
Vagoane de marfă pentru eearta- 35 **) sfab.lit de Congresul al Ul-Iea at agricole. la struguri, iar la viţă altoită cu 5 la sută.
15 004 101 partidului în domeniu) transformării
ment normal bucăţi 7 244 131 socialiste a agriculturii a fost astfei totodată contractul colectiv pentru anul 1963. La via pe rod, s-au angajai să reducă cheltuielile
21 500 108 realizat cu aproape 4 ani înainte de Suprafaţa arabilă ce revine îri me- j In discuţiile purtate pe marginea materialelor pre­ directe cu 40 lei pe fiecare ha., ceea ce înseamnă o
Locomotive Diesel electrice de termen. A fost consfinţită victoria die pe un Lractor a scăzut de la I zentate de către gomitetul sindicatului şi conducerea reducere a preţului de cosi cu 15.320 lei.
5 810 95 definitivă a socialismului în patria
2100 CP bucăţi 16434 110 noastră. 270 ha. în 1959. ta 170 ha. în 1962. administrativă, s-a arătat că organizîndu-se mai bine In sectorul zootehnic, angajamentul osie de a se de­
121 păşi producţia totală de lapte do vacă cu 10.000 litri
Autovehicule bucăţi 288 120 S-a continuat procesul de consoli­ întrecerea, socialistă, harnicii muncitori din gospodăria şi cea de lapte de oaie cu 300 IUri. De asemenea,
Rulmenţi mii bua. 160 131 dare economico-organizalorică a gos­ noastră, sub îndrumarea permanentă a organizaţiei de potrivit angajamentelor luate, i:i 1963 volumul pro­
Tractoare bucăţi 326 podăriilor agricole colective.
Combine tractate pentn ecoltat partid, au reuşit să depăşească planul producţiei glo­
Suprafaţa agricolă ce revine în bale cu 8.000.000 Iei. Cele 10 brigăzi viticole antre­
cereale păioase bucăţi
Pluguri de tractor bucăţi S-a întărit baza tehnică-malerială medie pe o gospodărie agricolă co­ nate iu întrecerea socialistă, au obţinut rezuîtale ini­ ducţiei marfă se va realiza in proporţie do 102 Ia
Sodg calcinată mii tone a agriculturii prin dotarea ei cu încă lectivă a crescut d ; la 930 ha, în moase, depăşind mult producţia planificată. Astfel, bri­ sută, iar planul do beneficii în proporţie de 101 la
Sodă caustică roii tone 9.200 tractoare. 9.100 semănători me­ 1961, la 1615 ha, în "T962. eoncomi- gada nr. 16 Dobîrca,.condusă de ing. Gherman Gheor- sută.
Acid sulfuri« mii tone canice, 5.000 combine pentru recolta­ lent cu o creştere însemnată a fon­ ghe, prinlr-o muncă bine organizată, a reuşit să depă­ Pentru îndeplinirea acestor angajamente, tov. Gher­
dului de ¦bază al gospodăriilor, fu şească planul de producţie cu 41 la sută, să reducă
îngrăşăminte chimice (substanţă «31 151 tul cerealelor păioase. precum şi cu felul ace-Uiî s-au creat condiţii fa­ cheltuielile directe cu G la sulă, dine! în acelaşi timp man Ghcorghe, in numele brigăzii pe care o conduri',
activă 100 la sută) 4 955 119 un număr important, de alte maşini vorabile de dezvoltare celor .5 626 şi o producţie de calitate superioară. Aceste rezultate s-a angajat să obţină realizări şi mai frumoase ca in
mii tone 29 521 104 agricole noi şi perfecţionate. S-au gospodării agricole colective, ce cu­ i-uu adus brigăzii drapelul dc; brigadă fruntaşă pe gos­ 1962, chemînd totodată la inlrerere socialistă toate
Coloranţi organici tone 9 990 134 brigăzile viticole.
Negru de fum tone
Detergenţi tone î 649 102 înfiinţat 6 noi staţiuni de maşini şi prind peste 3,2 milioane familii si o podărie. In cuviotul său şi Mihai Spilhaupler, brigadier ;ti
24 634 138
l'-'bte şi fire sintetice tone tractoare. suprafaţă agricola de peste 9 mili­ Rezultate frumoase a mai obţinut şi brigada condusă sectorul zootehnic, şi-a exprimai hotărirea de a de­
550 149
Mase | ’aslice şi răşini sintetice tone 153 134 i La sfîrşituJ anului 1962, agricultu­ oane ha. de tov. Brcialvi fon, care si-a depăşit planul de pro­ pune toate eiorturile pentru îndeplinirea şi depăşirea
159 109 ra era înzestrata eu 56.500 tractoare, In gospodăriile agricole da stat, ducţie co 41 la sută, precum şi brigăzile conduse de angajamentului.
Anvelope auto-tratloi avion mii buc. 52.600 semănători mecanice, 28.400 tov. Anglie) Ion, Richter Simion, Cruceanu Horaţiu şi
Celuloză mii tone lucrările ,a’e 'arat.,?semănat;.- precum Sehorslen Mitici. ION COMAN
mii tone preşedinteţe comitetului sindicatului
liirlie (CoiitiniiCi.reln. pjig. 3-a)
combine pentru recoltatul cerealelor Pentru anul 1963, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de Ia G.A.S. Apoldul de Sus