Page 8 - 1963-02

PAG. «ţ
Adunarea festivă de la Moscova consacrată
aniversării semnării tratatului de prietenie
romîno-sovietic
MOSCOVA 1 {Corespondentul asemenea, tovarăşii Nicolae Guină, oaspeţii veniţi din Romînia priete­
Aqerpres, Al. Stark, transmite):
Vineri, 1 februarie, în sala Tea­
trului din Kremlin, a avut loc adu­
narea festivă a reprezentanţilor oa­
menilor muncii din Moscova con­
sacrată celei de-a 15-a aniversari
a semnării tratatului de prietenie,
colaborare şi asistentă mutuală in­
tre R.P. Romînă si U.R.S.S.
Adunarea a.fost organizată de Co­
mitetul orăşenesc de partid Mosco­
va, de ' Consiliu] Central al Sindi­
catelor din U.R.S.S. de Comitetul
Central al Co.nsomolului, de Uniu­
nea asociaţiilor sovietice de priete­
nie şi relaţii culturale cu ţările
rtrâuie şi Asociaţia de prietenie so-
vieto-romină.
Sala es'e pavoazată cu drapelele
de slat ale R.P.R. şi U.R.S.S.; pe
•!renii se află un mare panou pe care
tn limbile' romînă şi rusă stă scris:
„Trăiască in veci prietenia de nez­
druncinat si colaborarea dintre po­
poarele sovietic şi romin“.
In prezidiul adunării festive au
luat loc tovarăşii N. Şvernik, mem­
bru tn Prezidiul Comitetului Cen­
tral al P.C.U.S., N. Firiubin, locţii­
tor al ministrului afacerilor externe
ol Uniunii Sovietice, Igor Medvedev, sebită importanţă în viaţa ambelor relaţiilor dintre U.R.S.S. şi R.P. Ro­ care fac parte U.R.S.S., R. P. Polo­
vicepreşedinte al Comitetului de
Stat al Consiliului de Miniştri al
U.R.S.S. pentru legături culturale cu
ţările străine, Vasili Prohorov, «-e-
cretar al CCS. din U.R.S.S., Liubov
Baliasnaia, secretar al Comitetului
Centra] a! Comsomolului, oameni de
Stiintă şi cultură, cunoscuţi fruntaşi
ai producţiei din capitala Uniunii
Sovietice. . In prezidiu se aflau, de
Semnarea pü&nySui de colaborare cylfyrafă
şî ştiinţifică între R. F, Romînă şi U. R, S. S,
MOSCOVA 1 (Agerprcs). —
între 29 ianuarie şi 1 februarie
1963, Ia Moscova au avut ioc tra­
tative cu privire Ia colaborarea cul­
turală şi ştiinţifică între R.P. Ro-
mină şi U.R.S.S,
In cursul tratativelor au fost tre­
cute în revistă rezultatele colabo­
rării culturalo şi ştiinţifice dintre
R.P. Romînă şi U.R.S.S, din anul
Î962 şi a fost elaborat planul do
colaborare culturală şi ştiinţifică pe
anul 1963.
Părţile an constatat cu satisfac­
ţie că în anul 1962 legăturile cul­
turale şi ştiinţifice între cele două
ţări s-au dezvoltat cu succes, pe
baza respectării principiului egali­
tăţii în drepturi, profundei priete­
nii frăţeşti şi intereselor reciproce.
La elaborarea planului pe anul
1963 părţile au fost călăuzite de nă­ Romînă, iar Teatrul de Comedie din ţească şi de înţelegere reciprocă.
O r a ş u L ( V ô l g u q r a d d i i p i î 2 0 d e a n i prietenească.
**f*\r~*>er**"*?
iI In apropiere de cenlrul Oraşului,
intr-un nou cartier, minunat, pe o
l pantă abruptă deasupra Volgăi se
l văd ruinele înegrite ale unei case
l telor de eroism.
l ză din Antarctica, a ajuns la Ca-
vechi cu patru etaje. Este moara în
Lt care se afla in cele mai grele zile
1ale bătăliei unul din punctele de
^ observaţie ale diviziei generalului
L Rodimţev. Aceste ruine — mărturie
r mută a eroismului devenit legendar
Í al poporului sovietic — vor fi păs-
( trate în veci, ca un monument al
Í, curajului şi hotărtrii fără precedent.
C Acoperişul a fost smuls, zidurile an
Î fost străpunse. Se văd grinzi înegri­
te, urme dc gloanţe care au scrijelit
? cărămizile. In jur sînt grămezi de luptind.
f piatră şi moloz.
L Cu 20 da ani în urmă, întregul
L oraş arăta la fel. Pe o distantă dc
L (!0 km. de-a lungul Volgăi nu ră-
L másese nici o casă întreagă.
L Aşa l-a văzut unul din ofiţerii di-
( viziei a 79-a hitleriste de infanterie.
El nota în jurnalul său. în decern-
f brie 1942: „Oraşul arată în aşa fel,
L de parcă l-ar fi ajuns tnînia cc-
( tească. Arde de la un cap la altid.
C Norii negri de fum acoperă întreg
(. orizontul. 'Iotul este aruncat, stricat
V şi murdărit. Un tablou al pustiirii.
'Iotul este distrus. La sfîrşitid iernii xandr Serkov, comandantul regi­
desigur că nu găseşti aici nici o aş­
chie de lemn. Oare va renaşte vreo­
dată acest oraş
Oraşul a renăscut. Au început să-l
reconstruiască voluntarii pe pămin-
tul încă încins de incendii. Zile şi
nopţi, uitînd de foame şi de obo­
seală, au muncit locuitorii pe şan­
tiere. Construind din ruine prima
stradă, ei, care an cunoscut groazni­
cul coşmar al războiului, a» numit-o
„Strada Păcii“
Au trecut 20 de ani de la neuitata
iarnă a anului 1943. Pe malul înalt
al Volgăi în locul ruinelor s-a ri­
dicat un nou oraş de două ori mai
mare decît ccl antebelic şi incom-
Í parohii mai frumos. De-a lungul
străzilor largi şi drepte s-au înălţat
cartiere cu blocuri luminoase, cu mai
multe etaje. Numărul lor a ajuns
după război la 1.800. Cel mai fru-
. mas cartier este prospectul .JLenin",
^ lung de 20 km.,cure uneşte centrul
^ cu cartierele unde se află cele miri
(_ mar!mine. La Volgograd se con-
( struiesc anual 12.000 de locuinţe noi.
( Parcurile, bulevardele. stadioanele,
podurile — totul este nou şi tînăr
in arest oraş Dar cit ele multe lu­ 272 al diviziei 10 de infanterie, de­ o dată indianul Rngtivir Sharma
cruri amintesc aici de vremurile în­ corată cu ordinul Lenin. El a fost Acum. la tea de-a 20-a aniver-
___ ______
Redacţia şi administraţia ziarului :s(r. 6 !Martie nr. 9. Telefon: 188, 189. 75, 674. Taxa plătită în numerar «®nîorm aprobării Direcţiei Generale P-T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie Î949. ™ Tiparul; întreprinderea P.digraîită Mai® — Deva*
ambasadorul R.P.R. in U.R.S.S., pre­ nă şi urmăresc cu mult interes fil­
cum şi membri ai delegaţiei romîne
care au participat la tratativele
pentru încheierea şl semnarea pla­
nului de colaborare culturală şi
ştiinţifică între R.P.R. şi U.R.S.S. pe
anul 1963.
Şedinţa festivă a fost deschisă de
tov. Vladimir Pavlov, secretar al Co­
mitetului orăşenesc de partid Mos-
covaY
După intonarea tomurilor de stat
ale R.P. Romîne şi U.R.S.S,, a luat
cuvîntul Vasili Konotop, prim-se-
crelar al Comitetului regional de
partid, pentru conducerea producţiei
agricole Moscova vicepreşedinte al
Consiliului de conducere al Asocia­
ţiei de prietenie sovieto-romîne.
Vorbitorul a făcut un scurt istoria
al' relaţiilor de prietenie sovieto-
romîne. menţionînd că sub conduce­
rea Partidului Muncitoresc Romin,
oamenii muncii din R.P. Romînă au
obţinut importante succese în con­
struirea socialismului. Vasili Kono-
top a subliniat în cuvîntarea sa că
tratatul semnat acum 15 ani, tratai
al adevăratei prietenii care contri­
buie la întărirea păcii, are o deo­
noastre popoare.
Vorbitorul a citat numeroase
exemple ale colaborării dintre ţă­
rile noastre In diferite domenii ale
vieţii, economice, politice, cultura­
le. artistice. In cuvîntul său, el a
arătat că oamenii sovietici manifes­
tă un viu interes pentru realizările
obţinute de Republica Populară Ro­
mînă, îi primesc cu dragoste pe
zuinţa de a dezvolta multilateral şl
de a adinei colaborarea culturală şi
ştiinţifică dintre ele. Planul pe anul
1963 cuprinde un cerc larg de pro­
bleme ale ştltoţei culturii, invăţă-
mîntuiui superior, învăţămîntului de
cuitură generală, ocrotirii sănătăţii,
sportului, teatruiul, muzicii, cinema­
tografiei, artelor plastice, presei, li­
teraturii, radiodifuziunii şi televi­
ziunii.
Conform prevederilor pianului de
colaborare culturală şi ştiinţifică, în
cursul anului 1963 se vor efectua
cercetări în comun asupra unor
teme ştiinţifice, se vor face schim­
buri do cercetători ştiinţifici şi de
specialişti în domeniul învăţămîntu-
tui şi culturii. Teatrul de dramă
„Maxim Gorki“ din Leningrad şi o
formaţie de muzică uşoară sovie­
tică vor întreprinde turnee în R.P.
grozitoare şi de marele eroism de
atunci !
Monumente, morminte comune,
plăci comemorative. Citiţi numele
străzilor: ele păstrează istoria fap­
Strada Olga Rnvaleva, Acest nume
îl cunosc toţi locuitorii Volgogradu-
lui Prima femeie ofelar din ţara,
ea a luat puşca în mină atunci cînd
duşmanul se apropia de oraş. Rcs-
pingind împreună cu ostaşii, dintre
care majoritatea erau voluntari, pri­
mul atac al hitleriştilor împotriva
oraşului, Kovaltva a ridicat la con­
traatac pe concetăţenii săi şi a murit lui, cînd pe cer au apărut ca un un simbol al gloriei ostaşilor sovie- 1
Voluntarii au apărat în acea si doua zi Vcra s-a înrolat in armată. un om bolnav, pe jumătate orb, fost
malul abrupt al fluviului. Pe acest
mal acoperit da tufişuri, nu există
nici un monument. Dar acest loc,
unde s-a dat prima bătălie pentru
oraş, este scump tuturor.
Nu departe se află strada Bo-
gttnski, nume ce aminteşte de faptele
de eroism ale legendarului regiment
Bogunski din divizia a 15-a „Ni-
kolai Şciors“.
In prezent, pe locurile unde s-au
dat aceste lupte, tn cartierul „Kras-
nîi Oktiabr“, locuieşte colonelid Ale- talismului“, pentru âirzcnia şi price­
mentului „Bogunski“. S-a născut şi
a crescut la Leningrad. Dar îndată
după război a revenit şi s-a stabilit
la Volgograd. înalt, voinic, plin de
autoritate el povesteşte despre fap­
tele de eroism ale ostaşilor, fără a
se grăbi laconic, oprindu-se adesea:
— „Atunci cînd regimentul a tre­
cui peste Volga şi a ocupat poziţiile
de apărare d.e la ,JKrasmi Oktiabr",
fasciştii ocupaseră jumătate din uzi­
nă şi se aflau la 150—200 metri de
Volga. Luptam pentru fiecare petec
de pămînt.
Dacă, trecînd la ofensivă, înain­
tam rn 24 de orc cite 10—15 paşi,
aceasta se considera o mare victo­
rie. Ne luptăm cu disperare Şi acum
am in faţa ochilor imaginea tînă-
rului comandant dc pluton, care a
continuat să lupte chiar după ce i-a
fost retezată mîna, in timp ce sin-
gele curgea şuvoi din rană. Şi mulţi
procedeu la fel. Iar regimentul a
rezistat pe poziţie°.
Strada Ivim Scerbin... Ea amin­
teşte de faptele pline de eroism ale
unui tînăr comisar din regimentul
___ _
mele şi cărţile romîneşti ce apar
In Uniunea Sovietică.
In numele oamenilor sovietici, Va­
sili Konotop a transmis un călduros
salut poporului romîn şi felicitări cu
prilejul celei de-a 15-a aniversări
a semnării tratatului de prietenie,
colaborare şi asistentă mutuală.
î.a adunarea festivă au mai luat
cuvîntul cunoscutul şei de brigadă
da constructori din Moscova, Ghe-
nadie Maslenikov, Clavdia Morozo-
va, profesoară Ia şcoala nr. 201 din
Moscova, şcoala care se numără
printre membrii colectivi ai Asocia­
ţiei de prietenie sovieto-romîne, pre­
cum şi cunoscuta actriţă de cinema,
Roza Makagonova, membru al con­
siliului de conducere al asociaţiei.
Vorbitorii au transmis urări de noi
succese adresate poporului nostru şi
felicitări cu prilejul aniversării sem­
nării tratatului.
A luat de asemenea cuvîntul am­
basadorul R.P. Romîne la Moscova,
Nicolae Guină, care a vorbit desDre
însemnătatea tratatului semnat la
4 februarie 1943 pentru dezvoltarea
mînă. Vorbitorul a subliniat că prie­
tenia şi colaborarea cu Uniunea So­
vietică este o cauză scumpă poporu­
lui nostru şi constituie un instru­
ment de pace şi securitate interna­
ţională.
In cinstea participanţilor la adu­
narea festivă, a fost prezentat un
concert la care şi-au dat concursul
cunoscuţi artişti din Capitala U.R.S.S,
Bucureşti va prezenta ceie mai bune
spectacole ale sale in faţa publicului
sovietic.
Semnarea planului de colaborare
culturală şi ştiinţifică dintre R. P.
Romînă şl U.R.S.S. a avut Ioc vineri,
1 februarie.
Din partea romînă, planul a fost
semnat de către ambasadorul extra­
ordinar şi plenipotenţiar al R.P. Ro-
mine in U.R.S.S» Nicolae Guină, iar
din partea sovietică de către pre­
şedintele Comitetului de Stat al
Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.
pentru legături culturale cat ţările
străine, Sergiici RomanovsUi.
După semnare, tovarăşii S. Roma-
novski şi N. Guină au rostit scurte
cuvînlări •
Tratativele s-an desfăşurat îutr-o
atmosferă dc caldă prietenie fră­
rănit foarte grav în timpul lupte­
lor dc stradă, in timp ce a despre-
surat un grup de ostaşi. însufleţind
pe toţi prin vitejia sa, el a căzut
chitind, iar in rindurile scrise îna­
inte de moarte, regreta doar că n-a
reuşit să răpună mai mulţi fascişti.
In oraşul de pe Volga trăieşte in
prezent şi Vcra Ribahova. Este o fe­
meie care a trecut de 40 dc ani,
medic la un dispensar pentru copii.
In anul 1942 absolvise Institutul da
medicină, iar in ziua de 23 august
a aceluiaşi an a asistai la primul
bombardament sălbatic asupra oraşu­ Aici, in acest loc care a devenit )
nor 2000 de avioane nemţeşti. A tici. deseori vine şi Ivan Afanasiev.
— Ce este a ci, grădiniţă de co­
pii ? Aici pvideşle moartea — a
strigat medicul şef al regimentului,
adresîndu-se tinerei femei. Ea i-a
prezentat diploma şi după o jumă­
tate de oră făcea prima operaţie
chirurgicală. După aceea a avut pri­
lejul să tragă cu mitraliera, să fie
şi cercetaş.
In oraş mai trăieşte şi fostul miner
Nikolai Kraslukov, de trei ori deco­
rat. pe care tovarăşii săi din regi­
ment l-au poreclit gropar al capi­
perea lui în luptă, lliticriştv se te­
meau chiar numai dc numele Kra-
siukov. In prezent, conduce un co­
lectiv de artişti amatori.
Atit el. ca şi mulţi alţi partici­
panţi la apărarea oraşului, pot fi în-
tîlniţi in prezent în faţa morminte­
lor dc pe movila lui Mamai, locul
celor mai crâncene lupte. Pămîntul,
plin de schije s-a transformat în
fier. Dc aici, de pe movila lui Ma­
mai, poţi privi acum minunata pa­
noramă a or tfului muncii, şi păcii,
bulevardele şi pieţele, uzinele şi_sta- raţie pentru curajul şi eroismul
dioanele. Volga, insulele, şi mai de-
parte nesfirşitele stepe care se in-
tind dincolo de Volga.
Oamenii vin aici pentru a cinsti
memoria celor căzuţi acum 20 de
ani. Acest loc a devenit sfint pentru
toţi oameni: din lume. Timp de doi
ani au venit in vizită deputaţi, mi­
litari. oameni dc litere, oameni de
ştiinţă, muncitori din peste 100 de
ţări, Fiecare a luat cite un pumn de
pămînt, o piatră sau o schijă. ..clici
înveţi să-ţi iubeşti patria“ — a spus
..............- -
ORUMUl SOCIALISMULUI
ii— niiwiimi ¦¦imwn
LTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞT1PI « ULTIMELE 5T1PI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI
Darea în exploatare a
noii linii radio-releu
Moscova-Bucureşfî
A fost construită şi dată în ex­
ploatare noua linie radio-releu Mo-
scova-Bucureşti. Linia a fost con­
struită prin eforturile comune ale lu­
crătorilor de la telecomunicaţii din
Uniunea Sovietică şi R. P. Romînă,
fiind înzestrată eu mijloace tehnice
electronice moderne, executate în în­
treprinderile sovietice.
La 31 ianuarie, Studioul de tele-
viziune-Bucureşti a recepţionat pri­
ma emisiune de probă de la televi­
ziunea sovietică, iar la Moscova a
fost recepţionată prima emisiune de
probă transmisă de televiziunea ro­
mînă.
In mod practic s-a creat astfel
posibilitatea conectării televiziunii ro­
mîne la sistemul „Interviziune" din
nă, R.P. Ungară,. R.D. Germană şi
R.S. Cehoslovacă.
Totodată s-a făcut racordarea între
Sofia şi Bucureşti.
(Agerpres)
Semnarea protocolului privind schimbul de mărfuri
şi plăţile pe m u 1083 între R.P. liomînă
şi R.P. Ungară
In urma tratativelor, care s-au
desfăşurat Snlr-o atmosfera de prie­
tenie şi înţelegere reciprocă, la 31
ianuarie s-a semnat Ia Budapesta
protocolul privind schimbul dc măr­
furi şi plăţile pe anul 1963 între
Republica Populara Romînă şi Repu­
blica Populară Ungară.
Conform prevederilor protocolului,
schimbul de mărfuri intre cele două
ţări creşte cu 10 la sută faţă de
volumul prevăzut pentru anul 1962
şi depăşeşte prevederile pentru acest
an ale Acordului comercial de du­
rată.
Republica Populară Romînă va li­
vra Republicii Populare Ungaro: u-
tiiaj petrolier, tractoare şi piese de
schimb pentru tractoare, vagoane de
mariă, remorci basculante, excava­
toare, maşini unelte, radiatoare din
fontă, laminate de oţel, metale ne­
feroase, material lemnos, sodice şi
alte produse chimice, pirită, mate­ permanent al U.R.S.S. la O.N.U., tică internă s-o îmbunătăţit.
tare a măreţei bătălii, numeroşi oa­
meni vin să viziteze nu numai mo-
vila lui Mamai. dar şi alte. locuri )
unde s-ait dat lupte grele. Fireşte, ")
oamenii vizitează şi vechea casă cu )
trei etaje, aflată între două blocuri ]
mari, pe care o cunoaşte întreaga 1
lume. sub numele de casa lui Pav- j
Iov. Timp de 58 de zile. un mic
grup de soldaţi au apărat această
casă împotriva unui îngrozitor asalt .
nl fasciştilor. rare au folosit împo- -i
triva lor aviaţia şi aruncătoarele de î
mine. ]
comandant al plutonului de mitra­
liere. unul din participanţii apărării
acestei case. Oamenii îl cunosc. Se
adună în jurul lui, iar el povesteşte
despre acele zile ce nu pot fi uitate.
Cu prilejul aniversării marii bătălii
veteranii războiului povestesc despre
apărarea oraşului. împotriva năvăli­
torilor hitlerişti în cluburi, uzine, in­ cani a crescut cu 855.000, ajungînd
stituţii şi şcolile din Volgograd. Din
îndepărtatui Orient, din Leningrad,
din Ucraina, au început să soseas- -
că oaspeţi dc onoare — participanţi ^
la luptele care s-au dat aici. 7,ia- )
rele publică amintirile lor. O mare j
însufleţire domneşte şi la Muzeul ]
Apărării. Nu poţi privi fără să fi
cuprins de emoţie multe din cele
50.000 de exponate ale muzeului.
Scrisorile scrise de ostaşi înainte de
moarte, documente pirjolite dc foc.
Intr-o ¦sală specială se află daru­
rile făcute oralului. Printre ele, un
sul îngălbenit de vremuri — mesa­
jul lui Franklin Delano Rooscvelt.
In cartea dc impresii pentru vizita­
tori se află mii de însemnări în toa"
te limbile. Cuvinte de adîncă adm:-
apărătorilor oraşului sînt scrise de 1
deputaţi ai Adunării Naţionale din J
Chile, de comandanţi militari si- ),
rieni, de conducători ai sindicate- t
lor din Argentina şi Japonia, dc e«- ^
gIezi, iugoslavi, cubani, polonezi,
francezi. întreaga lume păstrează }
amintirea şi venerează memoria ce- ^
lor care prin faptele lor eroice din }
iarna anului 1942—1943, nu adus *j
omenirii prima speranţă în salvarea ^
lumii de fascism,
EMFJ.TAN KORIAVICEV
LEONID SCEGOLEV
corespondenţi speciali ai
agenţiei TASS
---- T i 11^¦umiau'iiniii—mmmmmmmm* ¦
încheierea dezbaterilor din Camera
Comunelor
LONDRA î (Agerpres).
In încheierea dezbaterilor de două
zile care s-au desfăşurat în Camera
Comunelor pe marginea problemelor
apărării, au luat cuvîntul Harold
Wilson, reprezentantul opoziţiei labu­
riste, şi primul ministru Macmillan.
Harold Wilson a respins condiţiile
acordului anglo-american de Ia
Nassau, considerîndu-1 drept „o
pomană azvîrlită de americani primu­
lui ministru". Wilson a ironizat pre­
tenţiile guvernului englez la statutul
de „putere nucleară independentă“.
Cum puteti pretinde „independentă
nucleară", a întrebat Wilson edre-
sîndu-se membrilor guvernului, etnd
depindeti de S.U.A. Sn ceea ce pri­
veşte livrarea mijloacelor de tran­
sport ale armei nucleare?
Wilson s-a pronunţat împotriva În­
Desemnarea candidaturilor la postul
de lider al partidului laburist
LONDRA 1 (Agerpres).
In seara zilei de 31 ianuarie a a*
vut loc o şedinţă a fracţiunii parla­
mentare a partidului laburist la cara
a fost anunţată desemnarea a trei
riale de construcţie, sare şi diverse
bunuri de consum.
Republica Populară Ungară va li­
vra Republicii Populare Romine; di­
verse instalaţii, macarale plutitoare şi
portal, utilaje pentru industria chi­
mică, maşini unelte, autovehicule,
(instalaţii şi piese de schimb pentru
telecomunicaţii), seturi de televi­
zoare, diverse aparate de măsură
şî control, laminate de oţel, alumi­
niu şi laminate de alumi­
niu, alumină calcinată, cărămizi re­
fractare, medicamente şi substanţe
farmaceutice şi bunuri de larg con­
sum.
PE SCURT ® P E S C U R T •
NEW YORK. — La 31 ianuarie,
membre ale orgâhizaţiei „Temei,
luptaţi pentru pace", eu vizitat re­
prezentanţa U.R.S.S. la O.N’.U. Ele
au fost primite de reprezentantul
N. T. Fedorenko, şi de S. K. Ţa-
rapkin, reprezentantul U.R.S.S, în LONDRA. — Ziarul „Times“ a intr-un interviu acordat unui cores­
Comitetul celor 13 ţări pentru de­ scris în numărul său din 31 ianua­ pondent al radioului olandez că in
zarmare, care se află în prezent la rie că zece ţări europene — Anglia, situaţia care s-a ereat după eşecul
New York A avut loc o convorbire Danemarca. Suedia, Olanda, Grecia, tratativelor de la Bruxelles, mult
TUNIS — In portul Tunis a acos­
tat o navă sovietică care a adus un
transport de pături oferite în dar de
Crucea Roşie sovietică populaţiei din
regiunile sudice ale ţarii cere a
avut de suferit din pricina inunda­
ţiilor.
MOSCOVA. — Vasul expediţioaar
sovietic „Estonia“, care se înapoia­
petown. Pe bordul navei se află
participanţii la cea de-a 7-a expedi­
ţie antarctică sovietică.
HELSINKI. — La 31 ianuarie, s-o
închis sesiunea parlamentului fin­
i ealUăţi din lum ea ca p i ?al ulii
4.7JÖ.OOO şom eri în S .U .A .
WASHINGTON i (Agerpres).
Intr un comunicat dat publicităţii
ta 31 ianuarie. Ministerul Muncii al
S.U.A. a anunţat că în cursul iunii
ianuarie numărul şomerilor ameri­
în prezent la 4.700.000. Comunicatul
subliniază că procentul şomerilor a
reprezentat în ianuarie 5,8 la sută
din întreaga forţă de muncă a S.U.A.,
faţă de 5,6 la sută în luna decem­
brie 1962.
Noi scăderi de produefe
în econom ia a m e rica n ă laţii industriale în valoare de mili­ de Adoula de a încadra în armata
NEW YORK 1 (Agerpres).
In cursul săptămînii trecute, a- lipsa de piese de schimb. Diverşi ă- jandarmeriei Iui Chombe va necesita
;nunţă agenţia United Press Interna facerişti străini au expediat prin con­ cheltuieli suplimentare apreciabile.
tional, au fost semnalate noi scăder
de producţie în unele ramuri ale e-
conomiei Statelor Unite.
După cum anunţă agenţia citată,
producţia dc oţel o scăzut în mod
neaşteptat săptămîna trecută cu a-
proximativ 3 la sută. Producţia de
automobile do asemenea, o scăzut cu
5 la sută. Scăderi ale volumului
producţiei sînt semnalate şi în alte
sectoare ale economiei americane.
Majorarea preturilor în Belgia
BRUXELLES 1 (Agerpres).
In Belgia viaţa se scumpeşte din
zi în zi. După recenta majorare a
preturilor la legume şi fructe, au
crescut cu 15 la sută preţurile la bi­ pline.
credinţării Germaniei occidentale a
controlului direct sau indirect asupra
armei nucleare sau a oricărei alte
răspunderi in rezolvarea problemei
folosirii acestei arme. Aceste cuvinte
au stirnit exclamaţii de aprobare în
rindurile deputaţilor laburişti.
Luînd cuvîntul, primul ministru
Macmillan a căutat să justifice con­
diţiile acordului de la Nassau,
deşi a recunoscut că acest acord are
un caracter confuz. Primul ministru
englez a încercat să risipească teme­
rile răspîndite pe larg în ţară şi
anume că construirea de submarine
atomice şi achiziţionarea de rachete
americane „Polaris" va mări în mod
simţitor cheltuielile militare ale An­
gliei care şi aşa sînt greu de su­
portat.
candidaturi la postul de lider al
partidului, devenit vacant în urma
decesului lui Hugh Gaitskell.
Asa cum era de aşteptat, au fost
desemnaţi drept candidaţi George
Brov.’n, actualul lider adjunct al parti­ tnericane ia adresa politicii de apăra­
dului. Harold Wilson, fost ministru
al comerţului şi James Callaghan,
membru al „cabinetului fantomă“ al
partidului laburist.
Liderul partidului laburist este a-
les prin vot secret de fracţiunea care a fost adusă la cunoştinţa am­
parlamentară a acestui partid. Rezul­ basadei canadiene din Washington
tatele votului vor fi anunţate la 7
februarie. In cazul cînd nici un can­
didat nu va întruni un număr de vo­
turi mai mare decît cele întrunite de
ceilalţi doi candidaţi laolaltă, se va
proceda la o nouă votare.
Sesiunea Com isiei pentru
colaborare tehnică
în A frica
DAR ES SALAM 1 (Agerpres).
La 31 ianuarie s-a deschis în capi­
tala Tanganicăi sesiunea Comisiei
pentru colaborare tehnică în Africa.
La lucrările sesiunii care vor dura
10 zile participă reprezentanţi ai 22
de ţări africane independente.
landez pe anul 1962. Inchizînd se­
siunea. U. R. Rekkonen, preşedinte­
le Finlandei, a subliniat că după
alegerile parlamentare care s-au ţi­
nut ir.ainle de termen, situaţia poli­
Belgia, Norvegia, Franţa, Italia şi timp nici nu poate fi vorba de co­
R.F.G. — studiază contramăsurila laborare politică între cele sase ţări
ce urmează a fi luate împotriva po­
liticii discriminatorii a S.U.A. in do­
meniul navigaţiei. Aceste măsuri,
sene „Times“, sînt dictate de îngri­
jorarea crescîndă în rindurile ţări­
lor europene în legătură cu tendinţa
S.U.A. du a controla în mod uni­
lateral transporturile maritime in­
ternaţionale.
TOKIO. — Agenţia Associated
Press anunţă că exportatorii de
produse textile din Japonia au or­
ganizat la 31 ianuarie o conferinţa
de presă la Tokio în cadrul căreia
eu exprimat protestul faţă de hotâ-
înrăutăţirea situaţiei economice
a Congoutui
LEOPOLDVILLE 1 (Agerpres).
Intr-o analiză a situaţiei economice
din Congo, agenţia Associatad Press
arată că inflaţia şi deficitele masive
ele guvernului au provocat în cursul
anului trecut sporirea cu peste 65 la
sută a preturilor la Leopoldville. Pu­
terea de cumpărare a francului con-
golez a scăzut considerabil. In oraş
există o mare lipsa de alimente, cir­ tar masiv, guvernul Adoula împovă­
ca jumătate din torta de muncă a rează şi mai mult bugetul cu noi
Congoului nu este folosită, iar insta­ cheltuieli. Astfel, promisiunea făcută
oane de dolari rămîn neutilizate din congoleză pe o seria de membri ai
Apelul disperat al unui şomer filipinez
MANILA 1 (Agerpres).
Ziarul filipinez .Manila Evening
News“ a publicat miercuri apelul dis­
perat al unui şomer filipinez care de
sase ani nu are de lucru şi nu îşi
poate hrăni cei cinci copii ai săi.
Ziarul relatează Ui Marcelino Magno
letele de cale ferată. „Ziarul „Le
People“, care a publicat la 31 ia­
nuarie această ştire, crede că zilele
următoare se vor majora din nou
preturile la unele sortimente de
......... ..... ..... .— — ---— ---- ------ -——
Nr. 2521
Deelaraţia Departamentului
de Sfat a! S.U.A. adresată
guvernului canadian
WASHINGTON 1 (Agerpres).
Departamentul de Stat al S.U.A. a
făcut o declaraţie specială pentru
presă pe care a adresat-o simultan
ambasadei Canadei la Washington.
Din textul ei, scrie agenţia Associa­
ted Press, reiese clar că în ultima
vreme între S.U.A. şi Canada au a-
vut loc „îndelungate tratative se­
crete în legătură cu înzestrarea ar­
matei canadiene cu focoase nucleare
americane“. Tratativele, după cum
scrie aceeaşi agenţie, au intrat în im­
pas. Declaraţia Departamentului de
Stat cuprinde critici la adresa guver­
nului canadian, deoarece acasta a re­
fuzat să primească focoasele nuclea­
re americane. Statele Unite cer din
nou Canadei să accepte focoasele
nucleare americane.
Agenţia Associated Press anunţa Ia
31 ianuarie că „reprezentanţii tuturor
orientărilor politice canadiene consi­
deră că Departamentul de Stat, prin
această declaraţie, a mers prea de­
parte".
Luînd cuvîntul tn cadrul unor dez­
bateri din Camera Comunelor, pri­
mul ministru canadian John Dlefenba-
ker, a respins categoria criticile a«
re a Canadei şi Ie-a calificat drept
un amestec fără precedent în pro­
blemele interne ale Canadei.
înainte de a se referi la conţinutul
declaraţiei Departamentului de Stat,
Diefenbaker a criticat modul în
şi Ministerului de Externe canadian
declaraţia. El a arătat că numai cu
o jumătate de oră înainte de a fi
publicată în presă, oficialităţile ca­
nadiene au fost încunostiinţate de
conţinutul ei. Or. a precizat Diefen­
baker, „aceasta este o cale Impro­
prie pentru schimbul de vederi între
două state suverane egale". Referin-
du-se apoi la conţinutul declaraţiei,
Diefenbaker a precizat că „proble­
mele apărării Canadei sînt probleme
de competenţa strictă ale acestui stat"
şl a respins pretenţiile S.U.A. de a
impune condiţii pentru aşa-zisa apă­
rare comună antiaeriană a Americii
de nord.
SCURT
riren guvernului S.U.A. de a impu­
ne măsuri restrictive la HilfibîtUj ă
36 categorii de produse textile din
Japonia.
HAGA. — Ministrul afacerilor ex­
terne al Olandei, Luns, a declarat
ale Comunităţii Economice Europene
dacă nu se va ivi o situaţie nr to­
tul nouă în care Anglia să fie ad­
misă în Piaţa comună.
LONDRA. — După eum a anunţat
la 30 ianuarie Ministerul Muncii, în
1962 au avut loo în Anglia 2456
de greve, la care au participat în
total 4.421.000 de muncitori şi func­
ţionari. In urn a acestor greve s-au
pierdut 5.794.000 zile de lucru. Ca
rezultat al luptei revendicative dîr-
ze, 12.750 000 do muncitori şî func­
ţionari au obţinut majorarea sala­
riilor în medie cu 4,4 la sută.
trabandă in străinătate importanta
cantităţi de cafea, ceai, ulei de pal­
mier şi alte produse, sustrăgîndu-se
de la plata impozitelor legale şi lip­
sind astfel bugetul tării de o impor­
tantă sursă de venituri si de valută.
Agenţia Associated Press subli-
niază că în ciuda unui deficit buge­
este nevoit să-şi vîndă unul din co­
pii pentru suma de 1.000 pesos, su­
mă de care are nevoie pentru a-şl
hrăni ceilalţi patru copii.
Ştirea care refl setă cu atlta eloc­
venţă situaţia grea a unor oameni ai
muncii din Filipine, a provocat In­
dignare în rindul opiniei publice. A-
ceasta a determinat autorităţile să se
declare gata să-i acorde lui Magno
sprijin pentru găsirea unui loc de
muncă. Este posibil ca, sprijinit de au­
torităţi, Magno să-şi poată hrăni în-
tr-un fel familia, dar situaţia altor
mii de şomeri din Filipine rămine
şi de aGum înainte neschimbată.