Page 1 - 1964-09
P. 1

PROLETARI                DIN TOATE  TARILE.                             COMUNICAT
                                              i j ' ^ r d o a


                                                                                                                                                      In  conformitate  cu  Acordul  dintre  guvernul  Republicii   lucrările  pentru  construirea  marelui   baraj  de  la  Porţile
                                                                                                                                                    Populare  Romînc  şi  guvernul  Republicii  Socialiste  Fede­  de  Fier,  pe  Dunăre.
                                                                                                                                                    rative  Iugoslavia  privind  construirea  şi  exploatarea  siste­  Guvernele R.P.R. şi R.S.F.I.  s-au   înţeles  ca  in  ziua  de
                                                                                                                                                                                                         7  septembrie  1964  să  aibă  loc,  pe  şantierul  din  sectorul
                                                                                                                                                    mului  hidroenergetic  şî  de  navigaţie  Porţile  de  Fier,  sem­
                                                                                                                                                                                                         Gura  Văii-Sip,  festivitatea  inaugurării  acestor  lucrări.
                                                                                                                                                    nat  la  30  noiembrie  1963,  la  Belgrad  de  preşedintele  Con­
                                                                                                                                                                                                           La  festivitate  vor  participa  preşedintele  Consiliului  de
                                                                                                                                                    siliului  de  Stat  al  Republicii  Populare  Romînc,  Gltcorghc   Stat  al  R P.R..  Gltcorghc  Gheorghiu-Dej,  şi  preşedintele
                                                                                                                                                    Gheorghiu-Dej  $i  preşedintele  Republicii  Socialiste  Fede­  R.S.F.I.,  I.  B.  Tito,  precum  şi  alte  personalităţi  din  con­
                                                                                                                                                    rative  Iugoslavia,  Iosip  Broz  Tito,  zilele  acestea  încep  ducerile  de  stat  şi  de  partid  dîn  cele  două  ţâri.


                                                                                                                                                           Lucrările  celui  de-al  VlSÎ-lea  Congres


                                                                                                                                                                    internaţional  de  ştiinţa  solului

                  ANUL  XVI.  NR.  3009                           MARJI  1  SEPTEMBRIE  1904                             4  poginî,  20  bani
                                                                                                                                                      In  Sala  Palatului  R.P.  Romîne  au   gulescu.   preşedintele   Academiei   şedinte  al  Asociaţiei  internaţionale
                                                                                                                                                    început  luni  dimineaţă  lucrările  ce­  R.P.  Romîne,  Ştefan  Bălan,  minis­  de  ştiinţa  solului  care  au  salutat  pe
                                                                                                                                                    lui  de-al  Vm-lea  Congres  interna­  trul  Snvăţămîntului,  Mihai   Suder,   participanţii  la  Congres.
                                                                                                                                                                                                                            In  continuare,  prof.  dr.  F.  A.  van
                                                                                                                                                                                                  economiei
                                                                                                                                                                                                              forestiere.
                                                                                                                                                                                       ministrul
          SA  PREGĂTIM  TEMEINIC                                                                                                                    ţional  de  ştiinţa  solului.  desfăşoară   Gheorghe  Hossu,  preşedintele  Comi­  Baron,  secretarul  general  al   Aso­
                                                                                                                                                      La  Congres,  care
                                                                                                                                                                       se
                                                                               IN PRAGUL  NOULUI AN ŞCOLAR între  31  august  şi                                       9   septembrie,   tetului  de  Stat  al  Apelor,  acad.  Ale­  ciaţiei  internaţionale  de  ştiinţa  so­
                                                                                                                                                    participă   peste   1.200   de  specia­  xandru  Codarcea,  preşedintele  Co­  lului.  a  prezentat  darea  de  seamă
                                                                                                                                                                                       mitetului  Geologic.  Ion  Cosma.  pre­
                                                                                 Din  Valea  Jiului  şi  de  la  Brad,  de  pe   că  patriotică.  Corespondentul  eviden­  lişti  —  oameni  de  ştiinţă  cu  repu­  şedintele   Comitetului  Executiv   al   asupra  activităţii  Asociaţiei  în  pe­
                                                                                                                                                                                                                          rioada  anilor  1960—19G4.
          INSÂMÎNTAREA  GRIULUI                                                Ţara  Haţegului  şi  de  la  Alba  continuă   ţiază  griia  deosebită  a  organelor  locale   taţie  mondială,  profesori,  cercetători,   Sfatului  Popular  al  Capitalei.  Şedinţa  plenară  de  după-amiază  a
                                                                               Valea  Sebeşului  şi  de  la  Hunedoara,  din
                                                                                                                                                    conducători  de  institute  de  cercetări
                                                                                                                  de  partid  şi  de  stat,  al  căror  aport  Ia
                                                                               să  sor.cască  scrisori  prin  care  pionierii   reînnoirea  localului  şcolii  de  8  ani  dîn   .şi  departamente  —  din  G6  de  ţări   Participanţii  la  Congres  au  fost  sa­  lost  consacrată  prezentării  proiec­
                                                                               şi  şcolarii  îşi  exprimă  mulţumirea  pen­  Petreşti  s-a  simţit  din  plin.  din  întreaga  lume.  Iau  parte  repre­  lutaţi  de  prof.  Nieolae  Giosan.  mem­  tului  hărţii  mondiale  a  solurilor.  Jn
                                                                               tru  zilele  frumoase  petrecute  în  vacan­  Măsurile  pentru  mărirea   spaţiului   zentanţi  ai  Organizaţiei  pentru  ali­  bru  corespondent  ol  Academiei  R.P   legătură  cu  acest  proiect,  au  prezen­
            Creşterea  continuă  a  producţiei  de   dului  asigurat  în  unităţile  agricole  unde   ţa  de  vară  in  taberele  pioniereşti  de  la   mentaţie  .şi  agricultură  (F A O ),  ai   I-lomîne,  preşedintele  Comitetului  de   tat  referate  :  prof.  dr.  V.  A.  Kovda,
          ccrctle,  îndeosebi  de  grîu,  este  una  din   se  cultivă,  asigură  obţinerea  unor  pro­  munte  şi  de  Ia  marc.  şcolar  au  fost  luate  din  timp,  ca  ur­  UNESCO  şi  Agenţiei  Internaţionale   organizare  a  celui   de-al   VUI-lca   directorul  departamentului  ştiinţelor
          sarcinile  cele  mai  importante  pe  caic   ducţii  ridicate  şi  constante  la  ha.                   mare   a   creşterii   numărului   de   pentru  Energia  Atomică.    Congres  internaţional  de  ştiinţa  so­  naturale  al  UNESCO,   dr.  L.  Bra-
          partidul  le-a  pus  în  faţa  lucrătorilor   Pe  lîngâ  introducerea  şi  extinderea   De  citcva  zile  scrisorile   vorbesc  şi   elevi  de  vîrsta  şcolară.  In  felul  acesta   In  prezidiu  au  luat  loc  conducători   lului.  mao,  şef  al  biroului  de  resurse  mon­
          din  agricultură.  Realizarea  ci  este  pe   în  cultură  a  celor  mai  valoroase  soiuri,   despre  pregătirile  cc  se  fac  pentru  săr­  s-a  reuşit  ca  şcoala  generală  de  8  ani   ai  Asociaţiei  internaţionale  de  ştiin­  Preşedintele  Consiliului  de  Stat  al   diale  ale  solurilor  —  F.A.O..  dr  R.
          deplin  posibilă  daca  avem  în   vedere   de  marc  însemnătate  pentru  obţinerea   bătoarea  de  la  15  septembrie,  cînd  por­  din  comuna  Petreşti  să  poată  fi  pre­  ţa  solului,  reprezentanţi  ai  F A.O.,   R.P.  Romîne,  Gheorghe  Gheorghiu-   Dudal,  specialist  FA.O.,  prof.   dr.
          faptul  că  agricultura  este  înzestrată   de  recolte  bogate  sînt  măsurile  ce  se   ţile  tuturor  şcolilor  de  cultură  gene­  gătită  cum  se  cuvine  pentru  z-şi  primî   UNESCO  şi  Comitetului  de  organi­  Dej  a  rostit  cuvînlarea  inaugurală.  F.  A.  van  Baren.  secretarul  generat
          cu  o  bază  tchnico-mstcrială  modernă,   iau  de  către  conducerile  unităţilor  agri­  rală  se  vor  deschide  iar.  oaspeţii  :  sutele  de  elevi  caic  vor  găsi   zare  a  Congresului.  Au  luat  de   asemenea   cuvîntul   al  Asociaţiei  internaţionale  de  ştiin­
          că  la  dispoziţia  gospodăriilor  de  stat  şi   cole  cu  privire  la  pregătirea  şi  des­  „Neasemuit  de  frumoase  au  fost  zi­  drumul  spre  ştiinţa  în  filele  manua­  In  prezidiul  primei  şedinţe  au  luat   acad  prof.  Nieolae  Cerneseu,  preşe­  ţa  solului.  Pe  marginea  referatelor
          colective  sînt  puse  cantităţi  tot  mai   făşurarea  însămînţărilor  de  toamnă.  Pro­  lele  vacanţei  din  acest  an“  se  spune  în-   lelor  primite  gratuit.  loc  Gheorghe  Gheorghiu-Doj.   pre­  dintele  Asociaţiei  internaţionale  de   au  avut  loc  discuţii.
          mari  de  îngrăşăminte  chimice  şi  insec­  ducţiile  ridicate  şi  constante  realizate   ir-o  scrisoare  din  satul  Valea  Mică.  ra­  „Pentru  fiii  minerilor  din  Aninoasa   şedintele  Consiliului  de  Stat  al  RP,   ştiinţa  solului,  acad.  prof.  Gh.  lo-   Timp  de  10  zile.  participanţii  la
          ticide  şi  că  aceste  unităţi  sînt  încadrate   la  cultura  griului  de  către  gospodăriile   ionul  Alba.  Drumeţiile  tematice,  focu­  totul  a  fost  pregătit  din  timp". Robert   Romîne,  Alexandru  Moghioroş   si   riescu-Siseşti,  din  partea  Academici   Congres  vor  dezbate  probleme  ac­
          Cu  specialişti  bine  pregătiţi.  colective din  Gîrbova, Pianul de  Jos, Gzl-   rile  de  tabără,  jocurile  organizate,  au   Kirszlu,  preşedintele  Comitetului  exe­  Alexandru   Bîrlădeanu.   vicepreşe­  R.P.  Romîne  şi  o  Institutului  central   tuale,  teoretice  şi  practice  ale  cu­
            Rezultatele  cercetărilor  ştiinţifice  şi   da, Tciuş, Lăpuşnic, Pricaz ş.a., se  datoresc   fost  întregite  de  o  instructivi  şi  recrea­  cutiv  al  Sfatului  popular  din  Aninoasa,   dinţi  ai  Consiliului  de  Miniştri.  Mi-   de  cercetări  agricole,  prof.  dr.  Ri-   noaşterii  solurilor.  în  vederea  spo­
          de  producţie  au  dovedit  că  recolte  bo­  aplicării  diferenţiate  a  întregului  com­  tivă  excursie  de  3  zile,  prilej  cu  care   spune  aceste  cuvinte  cu  mîndrie  de   hai  Dalea,  preşedintele  Consiliului   rhnrd  Bradfield,  de  la  Universitatea   ririi  producţiei  agricole.
          gate  se  obţin  atunci  cînd  se  aplica  în   plex  de  măsuri  agrotehnice.  In  unită­  şcolarii  din  Vsiea  Mică  şî  Patrunjeni  au   gospodar  harnic.  Si  e  justificată  această   Superior  al  Agriculturii,  llie  Mur-  din  Ithaca,  New  York,   fost   pre­  (Agerpres)
          mod  diferenţiat  întregul  complex  de   ţile  respective  s-a  pus  un  accent  deo­  vizitat  locurile  istorice  şi  obiectivele  In­  mîndrie.  Gospodarii  Anînoasci,  depu­
          măsuri  agrotehnice  specifice   fiecărei   sebit  pe  executarea  in  mod  corespun­  dustriale  din  Abrud,  Roşia  Montană,   taţii.  au  pornit  Ia  lucru  o  dată  cu  pri­
          culturi.  In  complexul  de  măsuri  agro­  zător  a  lucrărilor  solului,  care  deter­  ' Avram  lancu,  Turda,  Cluj,  Alba  lu-   mele  zile  de  vacanţă.  Ei  vor  ca  fiii
          tehnice,  alegerea  soiurilor  potrivite  con­  mină  crearea  unui  bun  pat  germinativ,   lia  ctc.  minerilor  să  aibă  condiţii  de  învăţă­  Cuuîntarea  tovarăşului
          diţiilor  locale  de  sol  şi  climă  ale  fie­  favorizînd  astfel  eficienţa  celorlalte  mă­  Vor  rămînc  neşterse  din   amintirea   tură  din  cele  mai  bune.
          cărei  unităţi  agricole,  pregătirea  cores­  suri  agrotehnice  şi  îndeosebi  a  îngră­  elevilor,  vizitele  făcute  la  muzeu)  dîn   Ca  în  fiecare  an,  conducerea  şcolii  a
          punzătoare  a  seminţelor,   amplasarea   şămintelor.  La  gospodăriile  colective  în   Alba  Iulia,  grădina  botanică  din  Cluj,   primit  şi  de  aceasta  dată  mult  sprijin
          judicioasă  a  culturii,  pregătirea   unui   care  însămînţarea  griului  nu  s-a  făcut   casa-muzeu  din  Avram  lancu,  mormîn-   din  partea  gospodarilor  comunei,  a  co­
          bun  pat  germinativ  şi  semănatul  în  c-   la  un  nivel  agrotehnic  corespunzător   tul  eroilor  de  la  Mirăslău,  excursiile   mitetului  de  părinţi  şî  a  comitetului  de   Gheorghe  Gheorghiu-Dej
          poca  optimă  sînt  factori  caic  deter­  realizările  au  fost  sub  nivelul  posibili­  de  pe  văile  Ampoiului  <1  Aricşului,  a   femei.  Luînd  din  timp  măsurile  nece­
          mină  în  măsură  hoiărîtoarc  creşterea   tăţilor.  De  exemplu,  în  condiţii   sol   Someşului  şi  a  Mureşului.  Noul  i-a   sare,  s-a  reuşit  ca  în  prezent,  totul  să
          producţiei  de  cereale  la  ha.  Iată  de  cc   şi  clima  asemănătoare,  colectiviştii  din   însoţit  la  fiecare  pas,  le-a  dat  posibili­  fie  prcRâtit  pentre  ca  deschiderea  nou­  tră  —  important  foi  de  colaborare  in­  productivitate  constituie  mijloacele  prin
          în  această  perioadă,  parale)  cu  execu­  Cut  au  obţinut  o  producţie  cu  320  kg.   tate  să  cunoască  frumuseţile  noi  ale   lui  an  şcolar  să  constituie  pentru  elevi   Stimaţi  prieteni  şt  oaspeţi,  circ  vom  asigura  deplina  valorificare  a
          tarea  cit or  lucrări,  colectiviştii,  meca­  grîu  la  ha  mai  mica  faţă  de  cea  rea­  patriei  din  localităţile  vizitate.  o  adevărată  sărbătoare.  Au  fost  ter­  doamnelor  şi  domnilor,  ternaţională  în  domeniul  ştiinţelor  agri­  marilor  rezerve  de  care  dispunem  pen­
          nizatorii  şi  lucrătorii  din   gospodăriile   lizată  la  G.A C.  din  Daia.  Faeînd  un   In  zilele  cc  au  mai  rămas  pînă  la   minate  lucrările  de  reparaţii  curente   Este  deosebit  de  plăcut  pentru  mine   cole.  Studiile  întreprinse  pentru  cunoaş­
          de  stat,  avînd  sprijinul  şi  îndrumarea   simplu  calcul  reiese  ca  dacă  se  aplicau   deschiderea  noului  an  şcolar,  elevii  din   atît  cele  interioare,  cît  şi  cele  exte­  să  adresez,  în  numele  Consiliului  de   terea  complexă  a  solului  şi  stabilirea   tru  a  făuri  o  agricultură  modernă,  îna­
                                                                                                                                                                                                                          intată,  capabilă  să  asigtirc  o  abundenţă
                                                                                                                                                    Stat  şi  al  guvernului  Republicii  Popu­
          organizaţiilor  de  partid,  trebuie  să-şi   în  mod  diferenţiat  regulile  agroteh­  Valea  Morii  au  ajutat  la  pavoazarea  să­  rioare,  s-a  reparat  şi  completat  mobi­  lare  Romîne,  o  călduroasă  urare  de  bun   celor  mai  eficiente  mijloace  de  ridi­  de  produse  agricole.
                                                                                                                                                                                       care  a  fertilităţii  lui,  cercetările  efec­
          îndrepte  toată  atenţia  spre   asigurarea   nice,  Ia  gospodăria  colectivi  din  Cut  se   lilor  de  clasa,  iar  *drelc  didactice  au   lierul  (scaune,  catedre),  s-a  făcut  apro­                    Un  obiect  de  permanentă  preocupare
          unei  baze  trainice  recoltei  de  cereale   puteau  obţine  în  plus  peste  )72  tone   făcut  toate  pregătirile  necesare  deschi­  vizionarea  cu  combustibilul  necesar  în­  venit  eminenţilor  reprezentanţi  ai  şti­  tuate  înir-o  scrie  de  probleme  teore­
          din  anul  viitor,  luînd  în  acest   scop   grîu.  Iată  şi  alte  exemple  asemănătoa­               călzitului  pentru  trimestrul  IV  ctc.  inţei  solului  din  lumea  întreagă,  reuniţi   tice  şi  practice  legate  de  sporirea  pro­  pentru  specialiştii  şi  organele  noastre
                                                                                                                                                    la  acest  important  Congres
                                                                                                                                                                                                                          agricole  îl  constituie  utilizarea  raţiona­
                                                                                                                                                                             pe  care
                                                                                                                                                                                       ducţiei  agricole,  contribuţii  substanţia­
           măsurile  tchnîro-organizatoricc  cores­  re.  Colectiviştii  d«n  satul  Aurel  Vlaicu   derii  în  bune  condiţîuni  a  noului  an   La  librăria  din  localitate  e  o  afluen­                            lă  a  fondului  funciar,  ridicarea  ferti­
          punzătoare  pentru  executarea  însămin-   au  obţinut  o  producţie  mai  ridicată  cu   şcolar.                                         avem  cinstea  de  a-I  găzdui  în  Capitala   lă  adusă  la  elaborarea  harţii  solurilor   lităţii  şi  a  capacităţii  lui  de  producţie,
          ţării  griului   la  un  înalt  nivel  agro­  340  kg  grîu  la  ha  faţă  de  cei  din  Bă-   Peste  cîteva  zile  elevii  din  Petreşti,   ţă  caracteristică  zilelor  cc  preced  des­  ţării  noastre.  lumii,  precum  şt  alte  valoroase  lucrări,
                                                                                                                                                      Congresul  dv„  întrunind  savanţi  din
          tehnic.                            căinţi,  iar  la  G.A.C.  din  Băcîa,  produc­  raionul  Sebeş  —  ne  scrie  coresponden­  chiderea  noului  an  şcolar.  Bine  apro­  66  de  ţări  de  pe  cele  cinci  continente,   ic  bucură  de  o  înaltă  şi  binemeritată   stăvilirea  şi  combaterea  eroziunii  solu­
                                                                                                                                                                                                                          lui,  tcrasărilc  şi  plantaţiile  masive
                                                                                                                                                                                                                                                        pe
                                                                                                                  vizionată,  librăria  a  pus  Ia  dispoziţia
                                                                                                                                                                                       apreciere.
                                                                               tul  nostru  Nieolae  Nicula  —  vor  păşi
            Necesitatea  creşterii  producţiei  la  ha,   ţia  este  mai  scăzută  cu  500  kg  la  ha   pragul  unei  şcoli  reînnoite.  Două  săli   elevilor  toate  rechizitele  necesare.  S-au   constituie  prin  amploarea  participării,   terenurile  supuse  acestui  proces,  valori­
           re;ese  dîn  aceea  că  în  regiunea  noas­  faţă  de  cea  realizată  la  Tîmpa.  Pro­  noi  de  clasă  şi  un  laborator  modern  au   luat  măsuri  ca  o  dată  cu  prima  zi  de   cît  şî  prin  însemnătatea  problemelor  în   Cu   satisfacţie   relevăm   că,  de  la   ficarea  solurilor  nisipoase  şi  a  celor  să-
           tră,  datorită  imoortanţei  sale  econo­  ducţia  a  fost  diminuată  cu  citcva  sute   fost  construite  şi  amenajate  în  acest  an   şcoală  să  fie  distribuite  manualele  gra­  dezbatere,  o  importantă  manifestare  şti­  Gheorghe  Muntcanu-Murgoci,  membru   răturate.  aducerea  în  circuitul  agricol
           mice  cît  şi  ponderii  pe  care  o  ocupă   de  kg  la  ha  şi  ia  gospodăriile  colective   pentru  elevii  şcolii  de  8  ani  din  Pe­  tuite.  Totul  e  pregătit  pentru  ca  din   inţifică  internaţională.  Este  neîndoiel­  fondator  al  Asociaţiei  Internaţionale  de   prin  Îndiguiri  şi  desecări  a  pămînturîlor
          în  structura  cerealelor  (se  culrivă  pe   dîn  Burjuc,  Bretea  Romînă,  Bampotoc,   treşti.  Locuitorii  comunei,  şi  inai  ales   prima  zi  de  şcoală,  fiiî  minerilor  din   nic  că  acest  vist  schimb  de  experienţă   Ştiinţa  a  Solului,  iniţiator  al  primei  con­  fertile  din  luncile  principalelor  cursuri
           aproape  40  la  suta  dîn  suprafaţa  ara­  Nucşoara  ş.a.  Cauzele  care  au  deter­  părinţii  elevilor,  au  particinat  cu  mul­  Aninoasa  să  înceapă  anul  şcolar  io  cele   între  specialişti  cu  înaltă  competenţă   ferinţe  mondiale  de  pedologie,  savanţii   de  apă.
           bilă  a  G.A.C.),  griul  reprezintă  princi­  minat  existenţa  unei  asemenea  stări  de   tă  tragere  de  inimă  la  înălţarea  con­  mai  bune  condiţiuni.  şî  conlucrarea  lor  rodnică  vor  aduce  o   romîni  au  adus  şi  aduc  contribuţia  lor   Sarcinile  complexe  ale  dezvoltării
           pala  plantă  de  cultură.        lucruri  s-au  datorat  în  primul  rinei  fap­  strucţiei,  cfcctuînd  sute  de  orc  de  mun­  L.  LARA  contribuţie  de  scamă  la  progresul  ştiin­  b  dezvoltarea  Asociaţiei  şi  la  progre­  agriculturii  au  solicitat  şi  solicită  o  gri­
                                                                                                                                                                                       sul  ştiinţelor  agricole.
            Condiţiile  create  prin  colectivizarea   tului  că  la  unităţile  respective  nu  s-a                                                ţe»,  în  interesul  omenirii.                                        jă  deosebita  pentru  pregătirea  cadrelor
          agriculturii  au  permis  o  cunoaştere  mai   asigurat  o  amplasare  judicioasă  a  cul­                                                  Problema  fundamentală   căreia  dv.   Lucrările  Congresului   şi  vizitele  în   de  specialişti  de  toate  categoriile  şi  per­
           bună  a  însuşirilor  agrobiologicc  ale  di­  turii,  pregătirea  patului  germinativ  s-a                                              îi  consacraţi  eforturile  —  sporirea  fer­  unităţi  industriale  şî  agricole,  în  insti­  fecţionarea  continuă  a  cunoştinţelor  lor
           feritelor  soiuri  de  grîu,  ceea  cc  a  de­  făcut  în  mod  necorespunzător,  nu  s-a                                                tilităţii  solului  şi  a  capacităţii  lui  de   tuţii  de  cercetare,  învăţammt  şi  cul­  profesionale,  pentru   asigurarea   celor
           terminat  mărirea  an  de  an  a  produc­  respectat  epoca  optimă  de  semănat,  iar                                                   producţie  —  suscită  atenţia  nu  numai   tură.  în  oraşele  şi  satele  tării  vor  oferi   mai  favorabile  condiţii  de  activitate  şti­
           ţiei  globale  şi,  pe  această  calc,  creş­  sămmţa  nu  s-a  pregătit  în  bune  con-                                                 a  cadvclor  de  specialitate,  ci  este  ur­  prilciul  cunoaşterii  mai  îndeaproape  a   inţifica,  pentru  îmbunătăţirea  conduce­
           terea  contribuţiei  gospodăriilor  de  stat                                                                                             mărită  cu  vîu  interes  şi  preocupă  cer­  activităţii  specialiştilor  şi  oamenilor  noş­  rii  cercetărilor  şî  legarea  cît  mai  strîn-
           şi  colective  la  formarea  fondului  cen­  diţîuni.                                                                                    curi  tot  mai  largi,  ca  problemă  de  în­  tri  de  ştiinţă  din  agricultură,  a  reali­  să  a  ştiinţei  agricole  de  practici.
           tral  de  stat.  In  urma  rezultatelor  cer­  Analizînd  rezultatele  obţinute  şi  re­                                                 semnătate  maiori  pentru  îmbunătăţirea   zărilor  obţinute  de  poporul  nostru  în   Stimaţi  oaspeţi,  prieteni,
           cetărilor  ştiinţifice  şi  de  producţie,  in   zervele  care  există  în  cadrul   fiecărei                                            alimentaţiei  şi  a  condiţiilor  de  trai  ale   domeniul  economiei  şt  culturii.  Munca  şi  preocupările  dv.,  preţioasa
           regiunea  noastră  au  fost  raionctc  soiu­  gospodării  agricole  colective  se  consta­                                               popoarelor.                          Impărtăşîndu-vă  cîteva  din  preocupă­  activitate  pe  care  o  desfăşuraţi  se  bu­
           rile  Ponca,  Bezostaia,  Harach,  Nr.  301                                                                                                Astăzi,  cînd  ştiinţa  şi  tehnica  au  reu­  rile  noastre  în  aceste  domenii,  aş  dori   cură  de  o  înaltă  consideraţie  slujind
           şi  Cenad.  In  toamna  acestui  an  se  men­  tă  că  sînt  condiţii  depline  pentru  ca  în                                           şii  să  obţină  cuceriri  strălucite  care  au   să  arat  că  guvernul  romîn,  depunînd   un  ţel  din  cele  mai  nobile  —  de  a  face
           ţin  în  cultură  toate  soiurile  amintite,   anul  viitor  producţia  de  grîu  să  creas­                                             amplificat  în  proporţii  grandioase  forţa   eforturi  neslăbite  pentru  avîntul  indus­  natura  maî  darnică,  spre  binele  omului.
           cxtinzîndu-se  o  dată  cu  mărirea  supra­  că  simţitor.  In  acest  scop,  trebuie  să                                                şi  posibilităţile  omului,  în  diferite  părţi   triei,  de  care  depinde  progresul  între­  O  asemenea  activitate  este  legată  or­
           feţei  cultivate  cu  grîu,  soiurile  Harach                                                                                            ale  lumij  continuă  sa  persiste  asemenea   gi»  economii  naţionale,  a  pus  concomi­  ganic,  indisolubil,  de  menţinerea  păcii
           şi  Nr.  301,  care  în  condiţiile  agrofon-  (Continuare  în  pag.  3-a)                                                               fenomene  ca  foametea,  mizeria  $i  sub­  tent  în  centrul  atenţiei  sale  dezvoltarea   —  deziderat  arzător  al  întregii  ome­
                                                                                                                                                     nutriţia;  imense  suprafeţe  de  terenuri   agriculturii  şi  creşterea  producţiei  agri­  niri.
                                                                                                                                                    favorabile  agriculturii  sînt  ncvalorîfica-   cole.  ca  una  din  principalele  sarcini  ale   Statul  nostru,  care,  împreună  cu  ce­
                                                                                                                                                     tc,  dau  un  randament  scăzut  sau  se   construcţiei  economice.  Romînia  îsî  asi­  lelalte  state  iubitoare  de  paco,  depune
           Cînd                   lipseşte                                                                                                          degradează.                        gură  din   producţia   proprie  hrana   eforturi  neslăbite  pentru  statornicirea
                                                                                                                                                                                       populaţiei,  aprovizionarea  industriei  cu
                                                                                                                                                      Desigur,  schimbarea  acestor  stări  de
                                                                                                                                                                                                                          unei  păci  trainice  în  lume,  salută
                                                                                                                                                                                                                                                         şi
                                                                                                                                                     lucruri,  asigurarea   hranei   populaţiei   materii  prime  agricole  şi  disponibilităţi   sprijină  contactele  dintre  oamenii  de
                                                                                                                                                    mereu  în  creştere  a  globului  şi  ridica­  pentru  export.        ştiinţă  din  toate  ţările,  ca  factor  de
           BUN  GOSPODAR                                                                                                                            rea  neîncetată  a  nivelului  ci  de  viaţa   zată  pe  baze  noi,  este  orientată  pe  ca­  întărire  a  colaborării  internaţionale,  d .
                                                                                                                                                                                         In  ţara  noastră,  agricultura,  reorgani­
                                                                                                                                                    presupun  transformări
                                                                                                                                                                         cconomico-so-
                                                                                                                                                                                                                          ciincaştcra  şî  apropiere  între  popoare,
                                                                                                                                                    cîaîe,  un  efort  colectiv  pe  plan  inter­  lea  dezvoltării  ci  intensive  şi  multilate­  de  îmbogăţire  a  tezaurului   gindhii
                                                                                                                                                    naţional  pentru  ridicarea  economică  a   rale.  utilizării  tot  mai  largi  a  tehnicii   umane  prin  schimbul  uc  valori  spiri­
                                                                                                                                                    regiunilor subdczvoltatc.O premisă  esen­  moderne  şi  a  cuceririlor  ştiinţei,  con­  tuale.  (Aplauze),
             Cu  mai  bine  Jc  5  saptămîni  în  urmă   Toate  acestea  se  înlîmplă  în  timp  ce
           colectiviştii  dîn  Deva  au  raportat  termi­  giîvil  şi  secara  de  pe  20  hectare  (pre­                                           ţială  o  constituie  în  acelaşi  timp  aplî-   centrării  producţiei  în  unităţi  specia­  îmi  exprim  convingerea  că  lucrările
           narea  secerişului.  Imediat  ei  au  început   şedintele  nu  maî  punea  Ia  socoteală  şi                                             carca  largă  a  realizărilor  tchnico-ştiîn-   lizate.  cu  înaltă  productivitate  şi  efi­  acestui  Congres,  caic  se  desfăşoară  >ub
                                                                                                                                                    ţificc  în  scopuri  paşnice,  progresul  tu­
           şi  treicrişul  păioasclor  de  pe  cele  peste   cele  5  hectare  de  ovăz)  stau  şi  în  pre­                                        turor  ramurilor  ştiinţei  puse  în  slujba   cientă  economică  —  proces  în  cursul   lozinca  „Pîinc  şi  pace",  vor  aduce  o
           200  hectare.  Analizînd  posibilităţile  exis­  zent  în  clăi  pe  cîmp  supuse  intempe­                                              sporirii  continue  a  rodniciei  pâmîiuu-   căruia  se  va  realiza  transformarea  trep­  contribuţie  de  scamă   la   dezvoltarea
           tente,  rezultă  că  această  operaţiune  tre­  riilor.                                                                                  lui.                               tată  a  producţiei  agricole  într-o  varie­  spiritului  de  înţelegere  şi   colaborare
           buia  terminată  în  cel  mult  15  zile  lu­  Pe  lingă  faptul  că  s-a  pierdut  o  can­  In  fosta  ,,Vale  a  şerpilor"  la  mnrinea  de  sud  a  Văii  Jiului,  a  răsărit   Sintem  bucuroşi  si  constatăm  că  în   tate  a  muncii  industriale.  internaţiorală,  vor  sluji  cauza  plină  de
           crătoare.  Dai,  iată  că  şî  acum  Ia  gos­  titate  însemnat!  de  grîu,  întîrzicrea  tre-   In  anii  noştri  un  oraş  nou:  Uricanii.  Peisajul  urbanistic  al  acestuia  s-a   aceasta  direcţie  un  aport  de  deosebită   Mecanizarea  completă   a   lucrărilor   măreţie  .1  zilelor  noastre  —  pacea,  bu­
           podăria  colectivă  din  Deva  mai  este  de   icrîşutui  prezintă  şi  un  nit  aspect  nega­  completat,  in  ultimii  ani,  cn  o  şcoală  nouă  cu  16  săli  de  clasă,  in  care  jiii   însemnătate  aduce  activitatea  bogată  pe   agricole,  ridicarea  gradului  de  chimiza­  năstarea  ş»  prietenia  popoarelor  <
           treierat  recolta  de  pe  circa  25  de  hec­  tiv.  Este  vorba  de  neclibcrarca  D  timp  a   minerilor  învaţă  in  coudifi  optime.  care  o  desfăşoară  Asociaţia  dumneavoas­  re,  extinderea  irigaţiilor,  folosirea  se­  Urez  Congresului  dumneavoastră  cel
           tare.  Principala  cauză  a  înmuierii  în   terenului  ocupat  de  snopi  în  vederea                                                                                      minţelor  din  soiuri  şi  hibrizi  cu  marc  mai  deplin  succes  !  (Aplauze  puternice).
           urmă  cu  această  lucrare  constă  în  lipsa   executării  arăturilor  adîncî.  Din  această
              preocupare  pentru  huna  organizare   cauză  două  dintre  tractoarele  aflate  In
           a  muncii  de  care  dă  dovada  consiliul   gospodărie  stăteau  nefolosîtc.  Tinînd
           de  conducere.  In  ziua  de  31  august  a,c„   cont  de  importanţa  pe  care  o  reprezintă
           cele  doua  batoze  nu  aveau  de  lucru,  iar   arăturile  adinei  pentru  803rta  recoltei  întrecerea  pentru  îndeplinirea  angajamentelor  continuă
           o  marc  parte  din  colectivişti  se  ocu­
           pau   cu   alte  treburi.   Nimeni  din   viitoare,  tovarăşii  din  consiliul  de  con­
           consiliul  de  conducere  nu  se  afla   ducere  de  aici  trebuie  să  ia  cele  mai
           aici   pentru   a   organiza  munca.  To­  ciicîcntc  măsuri  în  aşa  fel  ca  şi  această   Minerii  înscriu  noi  succese
           varăşul  Constantin  Igna,  preşedintele   lucrare  să  fie  executată  la  timpul  op.                                                                    &teq uleie  ţuirţLuriL
           gospodăriei,  se  ocupa  cu  lucrări  de  bi­  tim.                   In  abatajele  exploatărilor  miniere  dîn
           rou,  iar  brigadierul  Bela  Szoci  şi  ingi­  Această  stare  de  lucruri  va  trebui  si   Valea  Jiului,  întrecerea  pentru  îndepli­  de  cărbune,  cei  dîn  Urîcanî   aproape
                                                                                                                  1.600  tone,  iar  dîn  abatajele  minelor
           nerul  loan  Popa,  îşi  făceau  de  lucru  cu   le  dea  de  gîndit  şi  tovarăşilor  din  Con­  nirea  angajamentelor  anuale  se  desfă­  Vulcan  si  Aninoasa  s-au  extras  peste   La  marginea  Orăştici,   în   partea   —  Şî  o  sa  rămînă  pînă  la  sfîrşitul   1.004  bucăţi  schelete  metalice  pentru
           transportul  cerealelor  în  bază  deşi  o  asc-   siliul  agricol  al  oraşului  regional  Deva,   şoară  intr-un  ritm  susţinut.  S-au  luat   plan  1.300  şi  respectiv,  1.000  tone.  Pe   dinspre  calea  ferată,  cu  cîţiva  ani  în   anului.  Nu  lisăm  să  ne-o  ia  altă  sec­  băncile  şcolare  şi  a  executat  din  ma­
                                                                                noi  măsuri  organizatorice,  maşinile  şi   întregul  combinat  s-au  extras  peste  pla­  urmă  s-au  organizat  primele  ateliere   ţie  înainte  !  terialul  economisit  100  suporţi  de
           rV * ‘3  operaţiune  putea  fi  executată  de   caic  deşi  se  găsesc  nunui  la  un  pas  de   utilajele  sînt  mai  bine  folosite.  în  efor­  nul  lunii  august  mai  mult  de  4.500   ale  întreprinderii  raionale  de  indus­  Previziunea  o  face  comunistul  Ale­  biciclete.  Stcguleţcle  prinse  deasupra
           alţi'colectivişti.  Aceşti  tovarăşi  trebuiau   această  gospodărie  nu  s-nu  sesizat  de   turile  lor  pentru  a  spori  cît  mai  mult   mne  trie  locală.  La  început  fiind  mici  şi   xandru  Scurtu,  maistrul  secţiei,  caic   bacurilor,  indică  locul  de  muncă  al
           să  fie  la  arie,  sau  pe  cîinp  pentru  a  co­  neregulile  existente  aici.  Datoria  lor  este   producţia  de  cărbuni,  minerii  aplică   Cele  maj  bune  rezultate  au  fost  obţi­  slab  utilate,  abia  produceau  cîteva   ne-a  ieşit  în  înnmpinarc.  evidenţiaţilor  :  loan  Rădulcscu  I.  Za-
           ordona  munca  atelajelor,  a  batozei,  a   de  a  lua  de  urgenţă  măsuri  pentru  n   metodele  avansate  de  muncă.  Iniţiati­  nute  de  minerii  sectoarelor  III  de  la   sortimente.  De  la  un  an  la  altul  s-au   —  Nu  fii  aşa  sigur,  tovarăşe  Scurtu.   haric  Dragoş,  Gorcca  Marcu.  Gheor­
                                                                                                                                                      dezvoltat  mai  multe  ateliere,  au  for­
           tuturor  colectiviştilor.         sprijini  conducerea  gospodăriei  să  orga­  vele  „Două  cîmpuri  de  cărbune  în  fie­  l.onea,  II  şi  IV  A  de  la  Lupeni,  1  de   Nici  li  celelalte  secţii  nu  se  stă  în   ghe  Tojnn  si,  bineînţeles  şeful  echi­
                                                                                care  schimb,  din  fiecare  aripă  de  aba­  >3  Aninoasa.  III  şi  IV  de  la  Vulcan,   mat  secţii  aiungînd  ca  astăzi  să  pro­  loc.  Mai  ales  la  tîmplăric.  Se  mun­  pei,  Ludovic  Haber.
             Din  cauză  că  o  asemenea  coordonare   nizeze  mai  bine  munca  în  vederea  ter­  taj  cameră'*  şi  „Două  fîşîi  pe  zi",  rea­  precum  şi  de  cine  cei  din  sectoarele   ducă  sute  de  sortimente  de  bunuri  de   ceşte  nu  glumă.  Am  văzut   acolo   —  Vedeţi ?,  spune  maistrul.  Avem
           nu  există,  in  cursul  zilei  de  31  august,   minării  treîcrişului,  a  transportului  pa­  lizate  în  abatajele  frontale,  sînt  apli­  dl  ale  minelor  Lonca  şi  Petriln.  Dc-   Larg  consum  pentru  cetăţenii  raionu­  multe  steguieţe  de  evidenţiaţi.  Doar   şi  noî  oameni  harnici  ca  şi  la  tîmplă­
                                                                                                                                                                                        ştii  şî  dumneata  că  anul  trecut  au
           din  cele  peste  20  de  atelaje  ale  G.A C.,   ielor  de  pe  cîmp,  recoltarea  şi  însiloza-   cate  de  Lot  mii  multe  brigăzi.  păşindu-şi  productivitatea   planificată,   lui  şî  chiar  pentru  unele  întreprin­  fost  fruntaşi.  ric.  Mergem  acum  la  fierărie,  să  ve­
                                                                                  întrecerea  vîc  organizată  pe  baza  0-
                                                                                                                  arigăzîlc  de  mineri  din  aceste  sectoare
           erau  folosite  la  transportul  snopilor  nu­  rea  furajelor,  pregătirea  şi  buna  desfă­  biccttvclor  mobilizatoare  a  dat  rezul­  n-.iu  întrecut  sî  sarcinile  la  producţia   deri  dîn  regiune.  Ca  în  orice  între­  deţi  cum  lucrează  Pricăjan...  Cînd  să
                                                                                                                                                      prindere,  muncitorii,  din  ce  în
                                                                                                                                                                                   ce
                                                                                                                                                                                                                         Intrăm  în  atelierul  forjorilor,  maistrul
           mai  5,  iar  restul  stăteau  la  grajduri.  şurare  a  campaniei  de  toamnă.  tate  bune  şi  în  luna  august.  Minei ii  de   uc  cărbuni  Tind  în  plus  cîtc  700—2.900  nuî  mulţi  şi  niai  calificaţi,  au  început   se  aude  strigat  :
                                                                                la  Lonca  au  extras  peste  plan  1.7C0  tone                       să  se  întreacă  în  a  produce  niai  mult,                       —  Tovarăşe  Scurtu  !,  se  apropie  un
                                                                                                                                                      maî  bun  şi  mai  ieftin.  Întregul  co-   Carnet  de  întrecere  muncitor.  Trimiteţi  un  lăcătuş  la  noi,
                                                                                                                                                      ^ ctj v  s-a  antrenat  în  întrecerea  socia­                     la  tîmplăric.
                                                                                                                                                      listă.  Bilanţul  anului  1963  a  situat  în                       —  Ce  s-a  întîmplat  ?
                                                                                                                                                      frunte  secţia  tîmplăric,  care  a  cucerit                        —  Nu  ştiu,  m-a  trimis   tovarăşul
                                                                                                                                                      titlul  şî  drapelul  de  secţie  fruntaşă.  —  Ştiu,  şî  cc-i  cu  asta.  Crezi  că   maistru.  Spunea  cî  trebuie  reparat...
                                                                                                                                                                                       nu-c  ciuda ?  Bravo  lor  !  Au  muncit
                                                                                                                                                        Anul  acesta,  lucrătorii  secţiei  meca­                         —  Bine,  spunc-i  că  vin  eu,  imediat.
                                                                                                                                                      nice  au  pornit  hotărîţi  să  aducă  tro­  mai  bine.  Dar  anul  acesta,  n-o  sa  ne   Apoi  către  noî  :  Mă  scuzaţi  puţin.  Să
                                                                                                                                                                                       lăsăm  nici  noi...  După  cc  se  mal  gîn-
                                                                                                                                                      feul  întrecerii,  drapelul  de  secţie  frun­  deşte  puţin,  continui  :  văd  despre  cc-i  vorba.  Cine  ştie,  o
                                                                                                                                                      taşi.  Nu-i  o  treabă  uşoară.  Trebuie                           fi  stînd  vreo  maşină  şi  oamenii  nu
                                                                                                                                                      menţinut  titlul  de  secţie  evidenţiată   Şi  ziceţi  că  au  multe  steguieţe ?   pot  aştepta.  Au  şi  ci  plan  ca  si  noi.
                                                                                                                                                      lună  de  lună.  $î  apoi  mecanica  nu  inai   Păi  veniţi  să  vedeţi  cîtc  sînt  la  noi...  Si  apoi  sîntem  în  întrecere,  trebuie
                                                                                                                                                      este  doar  un  atelier  caic  să  se  ocupe,   Am  răspuns  invitaţiei  maistrului.   să  ne  aîutâm  unul  pe  altul...
                                                                                                                                                      ca  la  început,  doar  cu  lucrări  de  în­  In  atelierul  strungarilor   stcgulctcle   Pînă  la  întoarcerea  maistrului,  am
                                                                                                                                                      treţinere  necesare  întreprinderii.  A  de­  purpurii  înălţate  deasupra  maşinilor   intrat  în  vorbă  cu  şeful  echipei  de
                                                                                                                                                                                       atrag  privirile.  Pe  ele  stă  scris  cu  fir   fierari.  Era  loan  Pricăjan,  omul  despre
                                                                                                                                                      venit  o  secţie  mare.  cu  8  ateliere,
                                                                                                                                                      a  cărei  producţie  este  de  9,6  ori  mai   auriu  :  „Evidenţiat  în  întrecerea  so­  care  vorbise  maistrul.  Tocmai  ter­
                                                                                                                                                                                       cialistă".  Aplecaţi  asupra  strunguri­
                                                                                                                                                      nurc  decit  in  1953.  Pe  lingă  lucră­  lor,  loan  Dugaciu,  Traîan  Nîţu  şi  Va-   minase  de  forjat  cu  ajutorul  cioca­
                                                                                                                                                      rile  de  întreţinere  trebuie  să  asigure,   Ic 1  Cîtulcn.  evidenţiaţi  în  întrecerea   nului  pneumatic  o  talpă  pentru  în­
                                                                                                                                                      realizarea  celor  13  sortimente  plani­  socialistă,  împing  cuţitele  să   muşte   locuirea  nicovalei  în  vederea  îndoirii
                                                                                                                                                      ficate.                                                           unor  role...
                                                                                                                                                                                       lacom  dîn  metalul  dur.  Execută  freze
                                                                                                                                                       ...Am  vizitat  de  curind  întreprin­  la  scaune  pliante  pentru  export,  axe   —  Lucrez  aicî  de  13  ani.  înainte
                                                                                                                                                      derea  raională  de  industrie  locală  dîn   de  transmisii,  melci  pentru  presa...  n*ci  vorbă  să  facem  piese  aşa  de  mari.
                                                                                                                                                      Orăşiîc.  Drapelul  de  secţie  eviden­  De  la  strungari,  trecem  în  atelierul   Nu  aveam  cu  cc.  Bateam  cu  barosul
                                                                                                                                                      ţiată  în  întrecerea  socialistă  l-am  în-                      fără  spor.  Acum.  vedeţi,  avem  ciocan
                                                                                                                                                                                       lăcătuşilor.  Aici  lucrează  o  echipă  care   pneumatic.  Nu  ne  rămînc  dccît   să
                                                                                                                                                      tilnît  Ia  mecanică.            are  17  membri,  lăcătuşi  şi  sudori.  Şe­  încălzim  si  să  învîrtîm  bucata  de  oţel
                                                                                                                                                       —  A  fost  înmiim  secţiei  din  pri­  ful  echipei,  Ludovic  Haber  este  şi   pe  nicovală  ca  să-i  dăm  forma  care
                                                                                                                                                      mul  trimestru  al  anului,  ne  spune  to­  organizatorul  grupei  de  partid  a  sec­  dorim...
                                                                                                                                                      varăşa  Marii  Popa,  corespondent!  a   ţiei.  Printre  sortimentele  de  bază ce se  Pricăjan  ne-a  făcut  cunoştinţă  şi  cu
                                                                                                                                                                                       execută  important  este  scheletul  me­
                                                                                                                                                      ziarului  nostru,  care  a  ţinut  să  ne                                             R.  BUDIN
                                                                                                                                                      însoţească  prin  secţie.  De  atunci  tot   talic  pentru  băncile  şcolare.  In  8  luni
                                                                                                                                                      nici  a  rămas.,.                colectivul  atelierului  a  dat  peste  plan  (Continuare  In  pag.  a  3-a)
                    Bobinatorul  Andrei  Popa  de  la  E.  M,  Vulcan,  unul  din  evidenţiaţii  în  întrecerea  socialista.  Foto;  N.  M OLDOVEANU
   1   2   3   4   5   6