Page 1 - 1965-12

iROiHAKi DIN TOATATARILt.
Primirea de către tovarăşul

Ceauşescu a ambasadorului

Republicii Populare Mongole

Probleme ale M arţi, 30 noiembrie 1965, tovară­ Populare Mongole la Bucureşti, To-
şul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­ goociin Ghenden, la cererea aces­
neral al C C. al P.C.R , a p rim it in
muncii sfaturilor audienţă pe ambasadorul extra ordi­ tuia.
Cu acest p rile j a avut loc o dis­
nar şi plenipotenţiar al R epublicii cuţie prietenească.
populare

Primirea la Consiliul de Sta! şi Consiliu!
ANUL XVII. NR. 3397 MIERCURI 1 DECEMBRIE 1965 4 PAGINI — 25 BANI
de Miniştri a ministrului afacerilor externe

■ M k ~cn* i
al Pakistanului
REVELIONU1 REALIZĂRILOR Preşedintele C onsiliului de Stat al participat G rigore Geamănu, secre­

tarul C onsiliului de Stat, Corneliu
Republicii Socialiste RotDânia, Chivu
Stoica, a p rim it m arţi U amiază pe Mănescu, m inistrul afacerilor exter­
Z u lfika r A ii Bhutto, m in istru l afa­ ne. precum şi M. Shafgat, ambasa­
Roiau în aer fu lg i neastimpă- munca unui întreg an înm ănun­ legătură, străpungînd peretele de cerilor externe al Pakistanului. dorul Pakistanului la Bucureşti, şi
raţi de zăpadă, Perdeaua de nori, cheată în citeva cîfre. Dar ci­ stîncă, cu o viteză de 70 m l./ La întrevedere, care a decurs in ­ funcţionari superiori din M inisterul
încălcată de umezeală, coborise frele vorbesc. Vorbesc cei 4 260 lună, despre Simion şi Costinaş, tr-o atmosferă de cordialitate, au A facerilor Externe pakistanez
aproape, aproape de tot. de m etri lin ia ri, tăiaţi prin stră­ Cîmpeanu şi.. Se vorbea despre
— S-a burzuluit vremea... Gata. fundurile minei, vorbesc cei munca şi succesele întregului co­
Iarna-i aici. cu noi. 47.300 m c. de material excavat lectiv al sectorului de investiţii Preşedintele C onsiliului de M in iştri facerilor externe, Eduard Mezincescu,
— Păi nu sărbătorim azi Anul din adîncurile ei, vorbeşte un de la mina Lonea II, colectiv care
nou? m ilion şi jumătate de lei reali­ în muncă s-a depăşit pe el însuşi. al Republicii Socialiste România, M Shafgat, ambasadorul Pakistanu­
Ion Gheorghe M aurer, a p rim it m arţi
Omul lise larg. îşi îndesă că­ zaţi la economii. . Sînt cifre con­ H otârîrile celui de-al IX-lea pe Z u lfika r A ii Bhutto, m inistrul a- lui la Bucureşti, si funcţionari supe­
ciula pe urechi şi ieşi Peste o cretizeze în lucrările legate de Congres al p artidului au fost faeerilor externe al Pakistanului. rio ri din M inisterul A facerilor Ex­
clipă se întoarse: concentrarea m inelor Lonea la pentru ei călăuză, le-au dezvă­ La întrevedere, care a decurs
— Trenu-i gata. tovarăşe d i­ într-o atmosferă cordială, au p a rti­ terne pakistanez.
rector. Un vagon pentru m unci­ orizontul principal 400 : lucră­ lu it im portanţa mare a lucrărilor
m i ■ tori, unul pentru muzicanţi. Drum rile din complexul de încărca- de investiţii. S-a m uncit cu sar- cipat Corncliu Mănescu, m inistrul a- (Agerpres)
bun, si cit mai multe sărbători
h b
dinlr-astea.
ijJP V
— Mulţumesc, Grccea. Noroc!
Trenul tăia colinele în drum Plecarea unor delegaţii de activişti
spre Cimpa. D intr-un vagon ră
____ 1 bătea un cin tec vesel, o învîrtitâ,
cobori tâ de undeva din inima ai P. C. R. în R. D. Germană
W i»*jg^ » Apusenilor.
M r>- V', v •-y anţOMPA^* |»>M r V * G arnitura opri la mina II.
Era ora cind m inerii ieşeau şi R. S. Cehoslovacă
B y fiT io t din schimb. Vestea, care le ajun­
sese la urechi încă în adînc. am­
.z M arţi dim ineaţa a plecat la Ber­ şef de secţie la C. C. al P.C.R., pen­
V *■ «. i plificată acum de cintecul acesta lin. la invitaţia C. C. al PS.U.G., o
jucăuş. Ic lumina feţele. tru a lua cunoştinţă de experienţa
— Sint veseli oamenii, tova­ delegaţie de activişti ai PC.R. con­
f ' • '■ $‘;Y & ^ & 9 5 ^ * V v a i î i \> ,y. w dusă de tovarăşul Ion Teoreanu, organelor şi organizaţiilor de perfid
răşe Costea.
— Păi cum să nu fie, tovarăşe membru supleant al C. C. al P.C.R , ale P. S. L . G.
% y g P P i M i i Feier!? Doar sint p rim ii pe Vale.
La mina Lonea II e sărbătoare.
M inerii, tehnicienii, inginerii, toţi La invitaţia C. C. al P. C. din Ce­ secţie la C. C. al P.C.R., pentru a
cei care au tăiat în adincui i dru­ hoslovacia, m arţi dimineaţa a ple­ lua cunoştinţă de experienţa orga­
V bsţ m uri verticale şi orizontale s-au cat Ia Praga o delegaţie de activişti nelor şi^ organizaţiilor dc partid ale
în tiln it intr-un m iting să sărbă­
condusă de
ai P C R
tovarăşul
P. C. din Cehoslovacia.
. JL" torească evenimentul: îndeplinirea Gheorghe Pană, adjunct de şef de
%J\\ (Agerptcs)
V-;, T\ jA planului anual la lucrările de
investiţii cu 38 de zile mai re­
pede.
Ii felicită secretarul Com itetului
de partid de la mina Lonea, tov. înapoierea de la Roma a preşedinte
Costea, îi felicită şeful Exploa­ re a cărbunelui în skip, c ir­ cini precise, cu oameni pentru
tării m iniere Lonea, inginerul cuitele p uţu rilo r gemene, com­ care îndeplinirea sarcinilor de
Gheorghe Feier, le adresează cu­ plexul puţului orb nr. 10, com­ plan era literă de lege. Vagone­ Consiliului Superior al Agriculturii
vinte calde, le urează succese noi, plexul de adincire a puţului orb tari şi m ineri, a rtificie ri şi maiş­
sănătate, noi b u c u rii.. nr. 1... Un cartier subteran cu tri, ingineri şi şef de sector, toţi
IM A G IN E HUN EDO RE A NA. Foto : I TEREK Oamenii ascultă. Văd azi străzi verticale şi orizontale da- au spus prezent. Inginerul Con­ M arţi după-amiază s-a înapoiat in X U I-a sesiune a Conferinţei Orga­
late în piatră şi beton, ilum inate stantin Cioată, şeful sectorului, ţară, venind de la Roma, preşedin­ nizaţiei N aţiunilor Unite pentru A -
electric, o adevărată uzină sub cu ajutorul său, inginerul Rebe- tele C onsiliului Superior al A g ricu l­ lim entaţie şi A gricultură (F .A O ).
pămînt, care va trim ite la „ziuă" dea au fost 2i de zi acolo, în a- tu rii, Nicolae Giosan, conducătorul
■ p r s f i I căldură. dinc, unde se materializa v iito ­ delegaţiei ţâ rii noastre la cea de-a (Agerpres).
II F G F R F I Î Oamenii ascultă. Se vorbeşte rul puţ, viitoarea galerie. M ine­
1 L «• w » u ILi B w i v i i despre ei, despre entuziasmul şi' rii le-au sim ţit sp rijin u l, le-au
$i iată, azi, se
ascultat sfatul
dîrzenîa lor, despre curajul şi bucură împreună de rodul m un­
•i n n £ ftM i7 jin c n ^ î n n voinţa lor. Faptele lor din acest cii comune. COMITETUL EXECUTIV
an i-au ridicat in fruntea coloa­
M UuOulsai^i'ii^LW Im iC LU il I : P OIRiGENTIE nei de m ineri din Valea Jiului, — Sărbătorim azi revelionul
în fruntea tuturor acelora care realizărilor. Să păşim în noul an AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII HUNEDOARA
deschid, în adîncuri, drum căr­ de'm unca cu'încredere, cu gin-
Complexele sarcini eriucalive pe specificul materiei pe care o predă Se pun deci următoarele proble­ bunelui. duri bune, cu dorinţa de a dărui
care le ridică dezvoltarea şi perfec­ fiecare diriginte. Datorită faptului me: e bine ca tematica orelor de Se vorbea despre ei. Despre b ri­ adîncurilor lucrări trainice, care CONVOACĂ
ţionarea invâlăm înlii'lui in lumina do­ că pentru orele de dirigentie nu e- dirigentie să fie stabilită pe seama gada lui Sichitiu, cea care a e- să poată ţine pe umeri greutatea
cumentelor Congresului al IX-lea al xistă manuale, în cadrul acestor ore necesităţilor de moment care se i- xecutat complexul de insilozare sutelor de m ii de tone de căr­
P.C.R., amplifică şi însemnătatea o- trebuie 6â ne preocupăm de proble­ vesc sau nu ? E bine să renunţăm la şi încărcare în skip la orizontul bune ce vor pleca de aici spre cec de-a IV-a sesiune a Sfatului popular regional pentru data
re-lor de dirigcnlir. me pe care elevii .nu Je găsesc in organizarea acestor ore si ia pregă- 600, despre oamenii din brigada ţară. de 7 decembrie 1965, orele 9, cu următoarea
Folosirea acestui termen, dc .am­ cărţile lor de şcoală. Ora de dingen- lirea lor, 6au să Je găsim în mod ne­ lui M ulier. cei care la lucrările Cuvintele şefului exploatării se
plificare", ar putea sa ne sperie, cu tie trebuie să oglindească în forme cesar tiparul în «.are să Je încadrăm? circuitului p u ţu rilo r gemene, s-au topiră in aplauze pornite din ORDINE DE ZI :
alit mai mu!i cu cit si asa aceste ore cit inai atractive problemele care Cred că nici una nici alta dintre întrecut pe ei înşişi, se vorbea inim ă, iar afară, alăm urile m u­
ne-au dat şi ne dau multe g riji şi (răminlă colectivul clasei şi să dea soluţii nu e mulţumitoare. A-tit in despre ortacii lui Avram Vîrdea, zicanţilor prinseră iar să se în ­ Raportul Comitetului executiv al Sfatului popular regional asupra
multă muncă, uneori Iară un rezul­ răspunsuri la problemele prezente a'egerea tematicii, cît şi în organi­ treacă într-un joc românesc. desfăşurării activităţii cultural-educative şi măsurile luate pentru in­
tat direct şi imediar. Cu ţoală dra­ ale elevilor, după specificul vjrstei, zarea orelor, nimic nu trebuie lăsat oameni care deschid galerii de LU C IA L IC IU tensificarea acesteia în perioada lunilor de iarnă.
gostea pe care noi o avem pentru al clasei respective, chiar după spe­ la voia întim plârii, dar nici să le
copii, adesea am prefera să facem cificul momentului sau a evenimen­ îmbrăcăm în haine prea 6trim!e ca
două ore dc curs in locul unei ore tului care preocupă în cea mai mare să fim în ton cu lelul dc alegere a
de dirigentie. Di seu ţ ii în sensul a- măsură clasa la un moment dat. Pre­ tematicii şi de respectare a cerinţe­
cesta am avut arlesea cu colegii care zentul trebuie să fie „prezent" la lor metodice de la alte ore. Im ita­ l
sînt si d irig in ţi si mărturisesc ră orele de dirigentie, dar dirigintele ţia în cazul acesta ne poate duce dispoziţia lor. Aseme­ vreo opt persoane. PAGINA 3
am avut uneori momente de adevă­ este chemat să imprime depăşirea la formalism. DESPRE nea oameni se în- Dar casiera, fiin d
rată ezitare în lata acestor ore. acestor necesităţi momentane şi să Munca dirigintelui este locmai în tîlnesc, ce-i drept tot nervoasă, a închis
Am căutat 6ă*mi autoanalizez mun­ găsească calea spre dezvoltarea ca­ acest 6ens o muncă creatoare. Punc­ mai rar, dar se mai geamul şi n-a mai
ca în această direcţie — să vărl cum racterului elevului, să dea perspec­ tul de plecare în legarea tematicii intilnesc totuşi. Un vrut să elibereze b i­
gîndesc şi alţi colegi problema res­ tiva mai largă a faptelor discutate, trebuie să-l constituie realitatea vie astfel de element este lete. Am asistat la
pectivă — şi am constatat că greu­ să sublinieze aspectul etic al uneia a clasei. Din m ultiplele probleme mai şi Elena Bejan de la 30 de m inute de în- 0 ramură importantă
tatea acestei munci constă nu numai sau alteia dintre probleme, să des­ mult sau mai puţin grave care frâ- casa de bilete din câpăţînare, ajungînd
în faptul că dirigenlia comportă o prindă firesc, fără o tendinţă evi­ mînlă clasa, dirigintele trebuie să AMABILITATE staţia C.FR. Ilia. Ea să iau bilet abia a-
mai multilaterală răspundere, că pre­ dentă cu caracter moralizator, ce este ştie să aleagă tocmai pe cale mai închide şi deschide tunci cind trenul a în agricultura regiunii
supune o activitate scriptica mai bine şi ce este rău. sensibile. casa de bilete cind plecat din staţie. Am
mare. ci mai ales că ea presupune si lată cîteva premize de la care am Pornind de la constatarea că u- vrea, îţi dă bilet pînâ rămas să aştept tre­
un anumit fel de organizare şi o me­ pornit în lixarea tematicii orelor de unde vrea dinsa şi nul urm ător. In tre­
todică cu toiul deosebită, de o mai dirigentie şi pentru organizarea lor. nele eleve au mai puţină grijă pen­ nu pînâ unde soliciţi nul care plecase mai Legumicultura
mare complexitate. An mai fost si altoie şi anume: de­ tru curăţenia îmbrăcămintei decît tu, ori îţi închide înainte spre Sighi­
Se ştie că pentru ora de dirigen­ seori, mai ales atunci cind reuşim pentru procurarea de jersee &au fu­ CEVA 9 9 # uşa in nas şi nu-ţi e- şoara, tot din acea­
tie nu există un manual special şi să creăm în clasă o anumită ambiantă lare multicolore, ţipătoare, mi-am liberează deloc bilet. stă cauză, patru că­
nici o programă rclctară. Apoi. dacă plăcută, o anumită lejenlale, o anu­ Datorită acestui lu ­ lători au fost nevoiţi
în celelalte ore cunoştinţele predate mită desprindere de sistematizare Prof. A VR A M ELISABETA cru, ne scrie tov. să se urce fără bi­
elevilor li servesc ca aplicativitate precisă şi rigidă a m aterialului, aceste Liceul „Huria, Cloşca şi Crişan" Dan D um itru din lete. numai să nu ră-
practică într-o perspectivă dc viitor, ore se desfăşoară Irumos. M i s-a în- Bucureşti şi a lţi că­ minâ în staţie.
la orele de dirigentie elevul trebuie limplat ca uneori orele de dirigen- Alba Iulia lători, oamenii pierd Un alt călător, res­
eă primească în mori direct sau in­ tie să mă fure, în sensul că m-am trenurile, sînt puşi pectiv tov. Joldca Aspectul magazinului m ixt
direct un răspuns la ceea te e-de trezit la slîrşitul orei, după discu­ (Continuase în pag. a 2-a) să aştepte ore în şir Kabius din Deva, ne din Hârău lasă m ult de dorit.
leqat de trăirile şi problemele 6ale ţii apropiate cu elevii şi după schim­ în staţia am intită relatează o altă scenă. In vitrin a unde sînt expuse
prezente. buri de păreri interesante, mai ales Astăzi omul călă­ In ziua de 24 oc­ — M i-a rămas în­ m ărfuri e plin de praf şi m ur­
Din dorinţa noastră de a îi cil mai sub aspectul descoperirii unor laturi toreşte m ult, fie în tombrie. ne relatează tipărită în minte că­ dărie. Pereţii sînt negri de
exigenţi !a aceste ore. oncn'.indu-ne ale caracterului elevilor, că nu am I interes de serviciu, tov. Petru Sucîu, din lătoria f ă c u t ă cu fum şi praf. In spatele tejghe­
după metodica predării celorlalte ma­ epuizat toate problemele mari teo­ fie în interes perso­ Hunedoara, in-am trenul nr. 2014 in lelor domneşte dezordinea. Va­
terii de curs, am căutat adesea să retice propuse iniţial si nici nu am Ş T IR I « I N F O R M A Ţ I I ® Ş T IR I nal. In acest scop el prezentat la casă cu ziua de 24 octombrie sul cu ulei comestibil este fără
găsim verigi precise şi pentru orele dat citatele pe care mi le-am pro­ foloseşte trenul, au­ 10 minute înainte de de la Ilia la Deva. O capac. In ju ru l lui, resturile
d e . dirigentie. Si cred că locmai din pus pentru sublinierea ideilor res­ tobuzul, avionul, a- sosirea trenului cate am intire neplăcută, pe de ulei şi praf s-au transfor­
această pricină am căzut intr-un a- pective. Totuşi, după astfel de ore Turneu sî artă din Brad s-au deplasat în vînd la îndemînă per­ circulă pe i uta Arad- care n-o doresc n i­ mat in „asfalt". Pe perete sint
numil formalism. Nu intimplător a- mă sim t mai aproape de copii, simt satele Rişculiţa sî Bulzeşliul de manent mijloace mo­ Simeria - Hunedoara mănui. La ghişeul ca­ lipite afişe îngălbenite de
pare deci fenomenul că orientarea concret că am făcut un pas înainte Sus. Cu această1 ocazie, folosindu- derne şi rapide de M-am adresat casie­ sei de bilete e m ultă vreme
orelor de dirigentie variază după în cunoaşterea elevilor. Orchestra şi soliştii de muzică se un bogat material didactic, s-a riţei Bejan Elena cu lume, continuă el. E-
populară şi uşoară a clubului deplasare. Cită bu­ rugămintea de a-mi lena Bejan e nervoa­ Gestionarul Martanas Şle-
sindicatelor dc la G rupul nr. 1 de răspuns la cele peste 50 de în ­ curie îl încearcă pe fan, (are de 3 ani deserveşte
trebări puse de cetăţeni. (M AR IN călător atunci cind la elibera două legiti­ să ca de obicei. Nu acest magazin, aparţinind coo­
şantiere T.R C .LH . Deva, a pre­ casa de bilete găseşte m aţii de călătorie vrea să mai dea b i­ peraţiei de consum, nu dove­
zentat în sala căm inului cultural STAN — corespondent). pentru Hunedoara lete Oamenii încep
un om atent, p o liti­ deşte sp irit gospodăresc. Se
din Alm asul Sec, un reuşit pro­ cos şi amabil, care-l — N-am legitim aţii să bată în geam. Vâ- complace în mediul acesta
gram artistic. S-au evidenţiat so­ Expunere serveşte cu prom pti­ din carton pentru zînd că se apropie o- urit. Pînâ cînd ?
liştii Anişoara Angelescu, Petru tudine făcindu-i şi Hunedoara, îm i răs­ ra sosirii trenului şi
Lazâr, Veronica Hâdade si Ion din acest punct de punse ea. casiera nici g in d
Brînceanu. (V LA IC U CONSTAN­ Din iniţiativa clubului m uncito­ vedere călătoria mai — Completaţi a- n-are să elibereze b i­
resc „Constructorul" Hunedoara, frumoasă, mai plăcu­ tunci la mină le g iti­ lete. mai m ulţi călă­
TIN — corespondent).
luni după-amiază, la tabăra so­ tă, este lesne de în­ maţiile. tori s-au dus la b i­
cială „Gazometru” a fost prezen­ ţeles. Asemenea oa­ — Nu vreau şi la- rou! de mişcare. Vin
însoţiţi de im piegatul
Conferinţe tată expunerea: „Calitatea produ­ meni atenţi faţă de 5d-mâ în pace. Ai în­ de mişcare, tov. Nis- / / l U
selor — obiectiv central al acti­
ţeles?
publicul călător, gata
v ită ţii economice". oricind să-i satisfacă tor Constantin care
Comisia de răspîndire a cuno­ cît mai repede şi mai $i omul a rămas în era de serviciu. Bate // «j\ -
ştinţelor ştiinţifice, din cadrul bine cerinţele, ar tre­ staţia Ilia încă trei şi dînsul în geam.
Com itetului raional pentru cul­ Instructaj cu preşedinţii bui să găsim la toate ore pentru a aştepta Dar. casiera nu vrea
tură şi artă Brad, a trim is la ghişeele. alt tren. In ce p ri­ să deschidă. In sfir-
sale un num ăr de 15 conferenţi­ comisiilor de revizie veşte afirm aţia ca­ şit, la insistenţele im ­
ari care au vorbit cetăţenilor des­ Din păcate mai sînt sieriţei că, chipurile, piegatului, casa de
pre „Sâptâmîna economiei 19651'. însă unii care au nu are legitim aţii de bilete s-a deschis.
Casa raională de cultură din Brad Din iniţiativa Consiliului agri­ pus am abilitatea sub... călătorie pentru H u­ Am prim it şi eu bi­ S ţ i J k >w * / E
a prezentat la Grupul şcolar m i­ col regional, la Casa agronomu­ obroc şi o ţin acolo nedoara. este o pură let si m-am urcat in
nier din localitate şi la 1 R .l’.A lui din M intia a început un in ­ cu străşnicie. Oa­ invenţie a ei. Şeful tren. o i 'ffljii I
(Goşa) conferinţele „Executarea şi structaj cu preşedinţii com isiilor menii de acest soi staţiei, tov. Ursu Io­ — In ziua de 8 no­
modernizarea transporturilor în de revizie din cadrul cooperati­ fac totul în silă, sînt nel, ne-a confirm at iembrie mă aflam la
ţara noastră" şi „Sistemul hidro­ velor agiirole de producţie. In nervoşi, aroganţi, în­ că bilete au fost şi staţia C. K. R. Ilia în
energetic şi de navigaţie dc la cele 2 serii, fiecare durind cîte totdeauna gata de sînt întotdeauna. Aici interes dc serviciu u u
Porţile de Tier". (S M A R IN — 3 zile, în faţa preşedinţilor comi­ ceartă, vorbesc n tît este însă vorba de — ne scrie tov. An-
corespondent). siilo r de revizie vor fi expuse şi nici una, nici două, lipsă de respect fată dri(a Augustin. Se
de călători, de in ­
lecţii, de către specialişti din ca­ Ui trintesc uşa în nas. disciplină in muncă. făcuse ora 11 şi 25
Lipsiţi de cel mai
Deplasări ale brigăzilor drul C onsiliului agricol regional elementar bun simţ, — Eu, scrie Meza de minute. La casa — Auzi. frate. Cică nu sînt
şi inspectori de la filia la regiona­
lă a Băncii Naţionale, privind ac­ aceştia uită cu de­ Liviu din Arad, aş­ de bilete aşteptau bun gospodar. Să-mi viziteze
ştiinţifice tivitatea pe care trebuie s-o des­ săvârşire un lucru şi teptam să iau perso­ 27 de p e r s o a n e . oricine gospodăria personală...
Uzina „V ictoria* Călan. Echipa de lăcătuşi formată din Bercu Eme- făşoare comisiile de revizie pen­ anume că sînt la nalul 2001 de la ora N B AD IU Si atunci să vedem cc vor mal
ric, Sepniţchi Ludovic, Eros Ioan şi Popescu Ioan executînd reparaţii Două brigăzi ştiinţifice ale Co­ tru îndeplinirea în mod exemplar dispoziţia călătorilor 17 şi 27 minute La spune „gurile rele".
capitale la suflantc. m itetului raional pentru cultură a sarcinilor ce le revin. şi nu călătorii Ia ghişeu mai erau (Continuate In pag. a 2-a) 0 V. MTHAILESCU