Page 1 - Drumul_socialismului_1966_07

\

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIJI-VA I
C O M U N I C A T C O M U N

cu privire la vizita de stat tn Republica Socialistă România

a Excelenţei Sale generalul Ne Win,

preşedintele Consiliului Revoluţionar al Uniunii Birmane

ORGAN AL«S3MITETULUIREGIDNAI HUNEDOARA AL P CI SI AL SFATULUI POPULAU REGIONAL publicii Socialiste România, Chivu Stoica, Excelenţa Sa lărgirea continuă a sTerei colaborării reciproc avanta­
La invitaţia preşeo'.inlelui Consiliului de Stat al Re­
joase in domeniul economic, tehnico-ştiinţific şi c u ltu ­
generalul Ne W in, preşedintele C onsiliului Revoluţio­ ral şi au convenit să depună noi e forturi in vederea
nar al U niunii Birm ane. a făcut o vizită de stat in fo lo sirii lo r mai depline
România intre 24-27 iu n ie 1966 Excelenţa Sa generalul Ambele părţi au apreciat că vizitele reciproce intre
Ne W in a fost însoţit Ln vizita sa de doamna Ne W in, conducătorii români şi birm ani. precum şi discuţiile
ANUL XVIII. NR. 3574 VINERI 1 IULIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI de comandorul Thaung T in, m inistrul minelor, colone­ deschise şî sincere purtate în tim pul acestora, au o
lul Maung Shwe, m in is tru l industriei şi muncii, colo­ mare im portantă pentru dezvoltarea înţelegerii şi cola­
nelul Than Sein* m in is tru l transporturilor şi com uni­ borării dintre cele două ţări şi popoare.
caţiilor, Daw K h in May Aye, şi alte oficia lită ţi ale Ele au fost de acord că menţinerea păcii şi asigura­
U niunii Birmane. rea securităţii internaţionale constituie cea mai im por­
In tim pul şederii în Republica Socialistă România, tantă sarcină care stă astăzi în faţa întregii om eniri.
LUCRĂRILE SESIUNII de dezvoltarea industrială a României şi de aspectele carea nivelului de viaţă al popoarelor lor. conducătorii
preşedintele Consiliului Revoluţionar al U niunii B ir­
Preocupaţi de progresul economic şi social şi de rid i­
mane, generalul Ne Win., şi suita sa au luat cunoştinţă
R epublicii Socialiste România şi U niunii Birmane au
islonce şi culturale d in viaţa poporului român. Pre­
şedintele Consiliului R evoluţionar .şi persoanele care il reafirm at interesul comun pentru menţinerea păcii in ­
ternaţionale şi promovarea unei atmosfere de coope­
însoţesc au vizitat o ra lu l Bucureşti, obiective econo­ rare pe plan internaţional. Exprim indu-şi convingerea-
mice şi centre industriale din regiunile Ploieşti şi Ba­ trib uie la înfăptuirea acestui obiectiv esenţial, ambele
fiecare stat. mare sau mic, poate şi trebuie să con­
cău, fiin d întîm pinaţi pretutindeni cu multă căldură
MARII ADUNĂRI NAŢIONALE şi ospitalitate, expresie a sentimentelor de sinceră prie­ părţi »şi-au reafirm at hotârirea de a-şi spori eforturile
tenie şi respect reciproc dintre cele două popoare
in vederea favorizării înţelegerii, colaborării şi priete­
La 25 iunie, secretarul general al Com itetului Cen­
niei între popoare, pentru asigurarea păcii in lum?.
tral al P artidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu,
Considerind că folosirea sau ameninţarea cu folosi­
împreună cu preşedintele Consiliului, de Stat, Chivu rea forţei trebuie evitată cu desăvîrşire, cele două părţi
Stoica, preşedintele C onsiliului de M iniştri,' Ion Gheor- şi-au exprim at convingerea că interesele m enţinerii pă­
phe M aurer, şi prim -vicepreşedintele C onsiliului de cii şi asigurării progresului om enirii cer stricta respec­
M iniştri, A lexandru Bîrlădeanu, a avut o întrevedere tare a p rin c ip iilo r suveranităţii, independenţei, egali­
cu preşedintele C onsiliului Revoluţionar, generalul Ne tă ţii, neamestecului în treburile interne şi avantajului
Joi au continuat lucrările celei Proiectul de lege pentru adoptarea dignare pe noi, deputaţii M arii A- rală la punctul doi al ordinei de zi. Win.
de-a V-a sesiuni a M arii Adunări planului de stat de dezvoltare a e- dunări Naţionale, şi, desigur, pe Au luat cuvîntul tovarăşii: iNicolae La întrevedere au fost de faţă Ilie Murgulescu, vice­ reciproc ca bază a re la ţiilo r dintre state.
Naţionale a R epublicii Socialiste conomiei naţionale pe anii 1966- toţi cetăţenii ţă rii noastre. El re­ Petre. Bucur^Şchiopu, Veroniea A r­ preşedinte al C onsiliului de Stat, Corneliu Mân-escu, Cele două părţi şi-au reafirm at adeziunea lor deplină
România. 1970 — au luat' cuvîntul tovarăşii: prezintă un pericol major la pa-\ deleana, M ihail Levente, Nicolae m inistrul afacerilor externe, Andrei Pâcuraru, mem­ la p rin cip iile Cartei Organizaţiei N aţiu nilo r Unite şi
Constantin Drâgan, Gheorghe Roşu, cea lum ii. De aceea adresez tovară­ Bădescu, Cristofor'Sim ionescu, Voi- s-au pronunţat pentru întărirea ro lu lu i şi eficacităţii
La lucrări participă tovarăşii bru al C.C. al P.C.R . Eduard Mezincesru, adjunct al
Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Neculai Agaehi. Remus Râduleţ, şului preşedinte al C on siliu lu i\d e nea Marinescu, Alexandru Senco- m inistrului afacerilor externe, şi Gheorghe Popescu, Organizaţiei, asigurarea universalităţii ei. in aşa fel
incit sâ reflecte cu fidelitate realităţile lum ii contem­
M in iştri întrebarea: ce atitudine în ­
Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Clement Rusii. Nicolae Doggendorf, ţelege să ia guvernul ţă rii noastre vici, M ihai Suder, M axim Ber- ambasadorul Republicii -Socialiste România la Ran- porane. Părţile sp rijin ă restabilirea imediată in Orga­
D um itru Ţam bric, Emil Drăgănis-
Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, E- ghianu; goon.
nizaţia N a ţiunilor Unite şi in toate organismele sale a
m il Bodnaraş, Alexandru Drăghici, cu, loan Bordaş, Vasile V ilcu, Ion în legătură cu această gravă extin­ Dezbaterea la acest punct de pe. Din pai tea birm ană au fost prezenţi comandorul d re p tu rilo r legitime ale Republicii Populare Chineze.
dere a războiului in V ietnam ul'de
Paul Niculescu-M izil, Ilie Vcrdeţ, Nasta, Zaharia Stancu, Teodor Haş, noi d prin noua decizie a cruveriiu.^ ordinea de zf s-a încheiat. Thaung Tin. m inistrul m inelor, colonelul Maung Shwe, Conştiente de pericolul pe carc-l prezintă pentru
losif Uglar.
M axim Bcrghianu, Petre Borilă, Deputatul acad Horia Hulubei a lui Statelor Unite ale Ameriqfî?" Marea Adunare Naţională a vo-, m inistrul industrie» şi muncii, colonelul Than Sein, m i­ omenire continuarea acum ulării de armament, cele
Constantin Di ăgan, Gheorghe Ră- Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer tat în unanim itate, prin vot secret. nistrul transporturilor şi com unicaţiilor, şi colonelul două părţi se pronunţă pentru înfăptuirea dezarm ării
dulescu, Leonte Râutu, Leontin Să- cerut cuvîntul pentru a adresa o a declarat că va da răspuns la în ­ Legea pentru adoptarea planului de Ko Ko, secretarul C onsiliului Revoluţionai. genei ale. pentru distrugerea integrală a stocurilor exis­
lăjan, membri supleanţi ai Comite­ întrebare preşedintelui C onsiliului stat de dezvoltare a economiei na­ In cursul vizitei, preşedintele Consiliului de Stat al
tulu i Executiv şi secretari ai C.C. de M in iştri in legătură cu bom bar­ trebare în şedinţa de după-amiază ţionale pe anii 1966-1970, după ce Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a avut tente de arme nucleare, pentru încheierea unui acord
darea de către aviaţia S.U.A. a su­ La reluarea lucrărilor sesiunii proiectul fost discutat pe articole. privind interzicerea folosirii, experim entării, producerii
al R C R , vicepreşedinţi ai Consi­ burb iilo r H anoiului şi a oraşului M arii Adunări Naţionale, preşedin­ convorbiri cu preşedintele Consiliului Revoluţionar al şi stocării acestor arme, pentru desfiinţarea bazelor m i­
liu lu i de M iniştri. Sint prezenţi v i­ A n u n ^ re ^ rezultatului votului, U niunii Birmane. generalul Ne Win, la care au p a rtici­
cepreşedinţii, secretarul şi m em brii Haifong din Republica Democrată tele C onsiliului de M iniştri, Ion prin care; Marea Adunare Naţiona­ pat din partea română: Alexandru Bîrlădeanu, prim - litare străine şi retragerea trupelor de pe te rito riu l
altor ţări, pentiu lichidarea tuturor blocurilor m ilitare.
Vietnam.
Gheorghe Maurer a răspuns între­
Consiliului de Stat „A ţi aflat, ca şi mine, din piesa bării deputatului Horia Hulubei. lă dâ putere de lege planului cin­ vicepreşedinte al C onsiliului de M in iştri, Ilie M urgu­
In tribune se află şefi ai m isiuni­ noastră — a spus el — că aviaţia Poziţia guvernului in legătură cu cinal — >etapă nouă de progres şi lescu, vicepreşedinte al C onsiliului de Stat. Grigore Conducătorii români şi birm ani au discutat problema
lor diplom atice acreditaţi la Bucu­ americană, conform ordinului gu­ bombardarea de către aviaţia a- prosperitate în viaţă poporului ro­ Geamănu, secretarul C onsiliului de Stat, Corneliu Mâ- vietnameză şi au apreciat că evenimentele care au loc
reşti, numeroşi invitaţi, ziarişti ro­ vernului S.U.A., a bombardai tn mericanâ a oraşelor Hanoi şi H ai­ mân, în înflorirea României socia­ nescu, m inistrul afacerilor externe, Gheorghe Cioară, în Vietnam periclitează pacea in Asia de sud-est şi în
mâni şi străini. liste — este prim ită intr-o atmos­ m inistrul com erţului pxterior. Eduard Mez.incescu, ad­ lumea întreagă. Ei au fost de acord că o reglementare
mod sălbatic suburbiile H anoiului, fong a fost prim ită de deputaţi şi feră de puternică însufleţire În ­ durabilă a problemei vitenameze poate fi realizată nu­
Şedinţa a fost deschisă de tova­ capitala Republicii Democrate V iet­ in vita ţi cu aplauze puternice, înde­ junct al m in istrulu i afacerilor externe, Gheorghe Po­
răşul Ştefan Voiter, preşedintele nam. si Haifongul, cel mai mare lungi şi a fost aprobată prin vot. treaga asistentă. în picioare, aplau­ pescu, ambasadorul Republicii Socialiste România în mai dacă poporul vietnamez va fi lăsat să-şi rezolve
M arii Adunări Naţionale. port al ţă rii. Gestul reprezintă o în unanim itate, de Marea Adunare dă îndelung. Uniunea Birmană, iar din partea birm anâ: comandorul singur propriile probleme şi să-şi hotărască v iito ru l
In continuarea discuţiei generale nouă crim ă gravă contra poporului Naţională Lucrările sesiunii continuă. Thaung Tin. m inistrul minelor, colonelul Maung Shwe, fără amestec şi presiune străină. Ei consideră că orice
la punctul doi al ordinei de zi — vietnamez. El ne-a um plut de in­ A continuat apoi discuţia gene­ (Agerpres) m inistrul industriei şi m uncii, colonelul Than Sein, m i­ reglementare finală a problemei vietnameze trebuie să
nistrul tra n spo rturilo r şi com unicaţiilor, U Ba Saw.r se bazeze pe respectarea p rin c ip iilo r suveranităţii, in ­
ambasadorul U n iunii Birmane in Republica Socialistă dependenţei, u n ită ţii şi in teg rită ţii teritoriale a V iet­
România, colonelul Ko Ko. secretarul C onsiliului Re­ nam ului conform acordurilor de la Geneva din 1954.
voluţionar al U niu n ii Birmane, U Ohn Khin, secretarul Părţile consideră că existenţa im perialism ului, colo­
Raportul Comisiei economico-financiare executiv al M inisterului A facerilor Externe, şi colo­ nialism ului şi neocolonîalismului în toate formele şi
m anifestările loi periclitează eforturile popoarelor de
nelul Maung Maung Kha, secretai- al M inisterului In ­
dustriei. a se dezvolta pe calea care şi-au ales-o în libertate şi
In cursul întrevederii şi convorbirilor, caic au de­ demnitate Republica Socialistă România şi Uniunea
curs într-o atmosferă de cordialitate şi înţelegere reci­ Birmană îşi reafirm ă sp rijin u l pentru popoarele aflate
încă sub dominaţie străină, care luptă pentru a do-
prezentat de deputatul Manea procă, a avut lo 'jfu n .larg schimb de vederi in legă­ bindi, a apăra şi consolida independenta lor naţională
tură cu dezvoltarea re la ţiilo r de prietenie şî colaborare
dintre cele două ţâr» şi popoare, precum si cu privire pentru dezvoltarea independentă a economiei, cu ltu rii
la unele probleme internaţionale actuale de interes co­ şi progresului lor social.
Comisia economico-financiară a terelor, in s titu ţiilo r centrale şi între­ Cit de sugestiv se prezintă poten­ unor obiective in regiunile şi raioa­ mun pentru ambele părţi
M arii Adunări Naţionale, întrunită prinderilor, reprezintă ridicarea sis­ ţia lu l industrial al ţă rii la finele cin­ nele rămase în urmă din punct de
în şedinţe de «lucru in perioada 21—=29 tem ului de planificare din ţara noas­ cinalului, cind ne pîndim că produc­ (vedere economic, asigurîndu-se crea­ Părţile au fost de acord că există posibilităţi pentru (Continuare in pag. a 3-a)
iunie 1966, a examinat proiectul pla­ tră pe o treaptă superioară, cores­ ţia întregii indu strii din anul 1938 va rea unei baze industriale in 70 de
nului de stat de dezvoltare a econo­ punzător cerinţelor obiective ale ac­ fi realizată în, 1970 în numai trei raioane care în prezent sînt lipsite
miei naţionale pe anii 1966— 1970 şi tiv ită ţii economice, ale mersului îna­ săptămîni. sau nu au o industrie dezvoltată.
proiectul de lege pentru adoptarea inte al societăţii româneşti în actua­ Orientarea fundamentală a indus­ Aceasta va contribui la înfăptuirea CU PRILEJUL ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI
planului. la etapă de desâvirşite a-construc­ t r ie i în urm ătorii cinci ani o consti­ politic.U.-,Pc»rtiduilui Comunist Român,
Analizînd proiectul planului cinci­ ţiei socialismului. tuie dezvoltarea preponderentă a şi a guvernului Republicii Socialiste
nal. Comisia apreciază că dinamica Avînd o puternică influenţă m obi­ m ijloacelor de producţie, care va .în­ România de dezvoltare armonioasă a
dezvoltării economiei naţionale, n i­ lizatoare asupra orcanelor şi organi­ registra un ritm mediu anual de 12 forţelor de producţie, de ridicare e-
velele, ritm u rile şi proporţiile de dez­ zaţiilor economice, planul cincinal la sută. Se prevede creşterea mai ra­ conomicâ şi social-culturalâ a tuturor
regiunilor, raioanelor şi localităţilor
voltare ale tuturor sectoarelor vieţii întăreşte totodată, răspunderea m inis­ pidă a producţiei de energie electri­ ţâ rii, condiţie obligatorie pentru îm­ Conferirea de titluri şi ordine
sociale, în perioada 1966—1970, se terelor, întreprinderilor, a tuturor oa­ că, a siderurgiei, a construcţiilor de
încadrează in sarcinile stabilite de m enilor muncii in îndeplinirea mă­ maşini şi a chim iei, ram uri care con­ bunătăţirea nivelului de trai al ce­
Congresul al lX -lea al P artidului Co­ reţelor sarcini de dezvoltare econo­ diţionează dezvoltarea proporţională lor ce muncesc, pentru progresul ge­
m unist Român cu p rivire la întărirea mică si culturală a patriei şi ascendentă a întregii economii şi neral al societăţii noastre.
potenţialului economic al ţârii, rid i­ Comisia economico-financiară con­ promovarea progresului tehnic în toa­ Creşterea diversificată a produc­ unor cadre didactice
carea bunăstării materiale şi s p iri­ sideră că metoda de elaborare a nou­ te domeniile de activitate Ţinînd ţiei şi promovarea progresului teh­
tuale a poporului român. lui plan cincinal, indicată de condu­ seama de sporirea continuă a veni­ nic creează condiţii pentru lărgirea
Lucrările pentru elaborarea planu­ cerea partidului şi statului, reprezin­ tu rilo r populaţiei şi de cerinţele me­ re la ţiilo r economice externe ale ţârii.
lu i cincinal, desfăşurate sub directa tă una din principalele măsuri luate reu crescânde ale, acesteia. planul Volum ul total al com erţului exterior Cu p rile ju l Zilei învăţătorului, la tra l al P artidului Comunist Român, pentru eliberarea socială şi naţiona­
îndrum are a conducerii partidului de partid pentru perfecţionarea con­ cincinal prevede creşterea cu un ritm va creşte în perioada cincinalului cu C onsiliul de Stat a avut loc joi la al C onsiliului de Stat şi al Consiliu­ lă, edueîndu-i astfel să devină cetă­
sînt rezultatul unei munci vaste în tinuă a activităţii de conducere a e- mediu de 10,5 la sută a producţiei 55 la sută. Se vor dezvolta schim buri­ amiază solemnitatea inm în ă ni unor lui de M in iştri a transmis învăţăto­ ţeni lum inaţi şi patrioţi, constructori
care organele şr organizaţiile de conomiei, hotărită de Congresul b unurilor de consum. le comerciale cu ţările socialiste, care titlu ri şi ordine. An participat un rilo r şî profesorilor un salut căldu­ activi şî conştienţi ai socialism ului
p a r t i d , întreprinderile, sfaturile P artidului Comunist Român. In domeniul agriculturii, prin ex­ deţin şi în v iito r ponderea principa­ mare număr de învăţători şi" profe­ ros cu p rile ju l tradiţionalei sărbă­ şi comunismului.
populare, ministerele şi celelalte in ­ Tovarăşi deputaţi, lă în comerţul nostru exterior ; se sori. care de-a lungul anilor s-au e- to ri a „7âlei învăţătorului", fe licitin - D istincţiile acordate reprezintă, aşa
s titu ţii economice centrale au lucrat La recenta plenară a partidului, to­ tinderea folosirii m ijloacelor de pro­ vor extinde. în continuare, legăturile videnţiat in mod deosebit in nobila du-i pentru înaltele d istincţii p ri­ cum a spus tovarăşul Nicolae
cu pasiune aducînd o contribuţie de varăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul ducţie avansate chimizare, iriga­ economice cu toate ţările pe baza a- şi frumoasa muncă de instruire şi e- mite. Ceauşescu la Congresul al IX -lea al
ţii, mecanizare — care vor influen­
seamă la făurirea acestui document general al Com itetului Central al ţa tot mai m ult factorii naturali şi ca vantajului reciproc, a egalităţii in ducare a tinerei generaţii, cadre d i­ P artidul şi guvernul, întregul nos­ PC.R., aprecierea partidului, a în ­
de mare însemnătate naţională, po­ partidului, definind cu toată cla rita ­ drepturi, a respectării independenţei dactice care p lin bogata lor a c tiv i­ tru popor — a spus vorbitorul — dau tregului nostru popor pentru munca
urmare a m ăsurilor luate pentru îm ­
litică şi socială în dezvoltarea Româ­ tea orientarea dezvoltării economiei bunătăţirea conducerii şi p la n ifică rii şi suveranităţii naţionale. tate şi-au adus contribuţia la dezvol­ o preţuire deosebită rodnicei a c tiv i­ plină de devotament pe care o des­
niei socialiste, expresie a gândirii şi ţă rii noastre în anii 1966— 1970, sub­ Un obiectiv principal al planului tarea învâţâm întului in ţara noastră. tăţi a învăţătorilor şi profesorilor in făşoară, zi de zi, cei 175.000 de slu­
înţelepciunii poporului nostru. linia că noul plan cincinal „sinteti­ agriculturii, se creează condiţii pen­ cincinal il reprezintă creşterea pro­ Cei prezenţi au salutat cu vii a- îndeplinirea nobilei lor m isiuni de jito ri ai şcolii, pentru înarmarea t i­
sâ
tru ca în 1966—1970, producţia
Pornind de la întreprinderi unde zează coordonatele principale ale crească cu 26—32 la sută, faţă de pe­ d u ctiv ită ţii muncii sociale şi reduce­ plauze pe tovarăşii Chivu Stoica. E- form are a omului nou, a omului so­ nerei generaţii cu ştiinţa şi cultura
se hotărăşte producţia materială a p o liticii partidului in etapa actuală, rioada precedentă de cinci ani, ceea rea preţului de cost. Se prevede o m il Bodnaraş, Leonte Răutn. cietăţii socialiste, prin îndrumarea şi înaintată.
societăţii şi pînâ la nivelul organelor reflectă direcţiile fundamentale ale ce va asigura aprovizionai ea tot mai sporire a productivităţii m uncii cu Erau de faţă tovarăşii Constanţa educarea tineretului nostru în s p iri­
centrale — lucrările de elaborare a dezvoltării României, stabilite de bună a populaţiei cu produse agro- 45 la sută în industrie şi cu 35 la Crăciun şi T1 ie Murgulescu. vicepre­ tul profundului ataşament faţă de Cei prezenţi la solemnitate au p ri­
planului cincinal constituie o reflec­ Congresul al IX-lea în vederea con­ alîmentare, creindu-se totodată im ­ sută în construcţii ; reducerea pre­ şedinţi ai C onsiliului de Stat. Grigo- muncă, al dragostei neţărm urite faţă m it cu căldură cuvintele de înaltă
tare elocventă a aplicării în practi­ tin u ă rii pe o treaptă superioară a ţu lu i de cost cu 10 la sută în indus­ rc Geamănu, secretarul C onsiliului de patrie, faţă de popor şi faţă de apreciere ce le-au fost adresate de
că a p rin c ip iilo r m uncii colective in procesului de desâvîrşire a construc­ portante rezerve. tria republicană şi cu 14,5 la sută in de Stat, Ştefan Bălan, m inistrul în- P artidul Comunist Român. preşedintele C onsiliului de Stat.
conducerea şi planificarea economiei ţiei socialiste" Dezvoltarea industriei, a g riculturii transporturi. văţăm întului, Ion Teoreanu, şeful Planul cincinal, care se află chiar Luind cuvîntul, profesorul em erit
naţionale, lărgirea democraţiei socia­ Rolul prim ordial in dezvoltarea e- şi celorlalte ram uri economice în r it­ Secţiei de învăţâm înt şi sănătate a azi supus dezbaterilor M a rii Adunări Nicu Vlad a spus printre altele:
liste Participarea a zeci de m ii de conomiei îl va avea şi în v iito r pro­ m urile şi proporţiile prevăzute in Creşterea însemnată a producţiei Naţionale, cuprinde o serie de preve­ P artidul m-a învăţat că a fi dascăl
specialişti, ingineri, economişti, lu ­ movarea consecventă a procesului de ■proiectul planului cincinal sînt susţi­ materiale în perioada anilor 1966— CC. al P.C.R. deri im portante a căror îm plinire va adevărat înseamnă să munceşti cu
1970 şi sporirea eficienţei economice
crători cu înaltă calificare, oameni industrializare a ţă rii Proiectul pla­ nute de un ampiu program de inves­ S-a dat citire decretelor p livin d traduce în viaţă sarcinile trasate de pasiune, pricepere şi perseverenţă
de ştiinţă, activişti de partid şi de nului cincinal prevede ca, in aceas­ tiţii, al cărui volum de 280,5 m ilia r­ vor determina dezvoltarea susţinută conferirea titlu lu i de „învă ţă tor e- Congresul al IX -lea al partidului in pentru ca elevii să-şi însuşească co­
stat a permis adîncirea fundam entă­ tă perioadă, producţia industrială să de lei este egal cu totalul in ve stiţii­ a economici naţionale în ansamblul m erit al Republicii Socialiste Româ­ ceea ce pliveşte dezvoltarea şi per­ m orile ştiinţei şi c u ltu rii naţionale
său şi vor asigura m ărirea venitului
rii şi întărirea caracterului realist al crească cu 73 la sută. Realizarea a- lor făcute in 15 ani precedenţi. Din nia", „Profesor em erit al Republicii fecţionarea continuă a ‘ învăţăm intu- şi universale, sâ devină constructori
planului, a făcut posibilă identifica­ cestui ritm susţinut de industrializa­ totalul inve stiţiilor prevăzute a se naţional cu 47 la sută. Pe această Socialiste România", O rdinul M uncii lui. condiţie indispensabilă pentiu demni ai societăţii socialiste, patrioţi
bază, proiectul planului cincinal pre­
rea unor im portante rezerve supli­ re va contribui la valorificarea su­ realiza în a* est cincinal, mai m ult vede ridicarea continuă -a nivelului clasa a III-a . unor învăţători şi pro­ desăvârşirea şi înflorirea economiei, înflăcăraţi, să cunoască şi sâ cin ­
mentare şi pe această bază s-au adus perioară a resurselor naturale ale de jumătate sint destinate industriei. de trai al celor ce muncesc şi creş­ fesori, din invăţăm întul de cultură ştiinţei şi c u ltu rii in ţara noastră, stească tra d iţiile glorioase de luptă
îm bunătăţiri prevederilor D irective­ României, va asigura creşterea pro­ Comisia economico-financiară apre­ terea fondurilor alocate pentru dez­ generală şi din invăţăm întul profe­ Partidul şi guvernul au convinge­ ale poporului, ale clasei muncitoare,
lor Congresului d u ctivită ţii muncii sociale şi va spori ciază ca o măsură de mare im portan­ voltarea ştiinţei, cu ltu rii, invăţâm în- sional şi tehnic. rea deplină câ învăţătorii şi profe­ măreţele realizări obţinute sub con­
Elaborarea planului cincinal des­ aportul acestor ram uri la crearea ve­ ţă faptul că în domeniul repartiză­ tului şi o crotirii sănătăţii. In perioa­ Preşedintele C onsiliului de Stat a sorii de toate gradele vor conti­ ducerea p artidului pentru prosperi­
făşurat pe ani, prevăzînd obiectivele n itu lu i naţional şi creşterea bunăstă­ rii teritoriale a in ve stiţiilo r s-a a- da cincinalului, salariul real va spori nua cu abnegaţie munca Vor fără
de perspectivă ale a ctivită ţii m inis­ rii poporului. cordat o atenţie deosebită amplasării tnm inat înaltele distincţii acordate. preget, sădind în inim ile şi m inţile tatea patriei noastre. M ergind pc a-
cu 25 la sută, iar veniturile reale ale Luind apoi cuvîntul, tovarăşul Chivu
ţărănim ii cu 20—25 la sută. elevilor dragostea pentiu glorioasele
Stoica, în numele C om itetului Cen- tra d iţii ale luptei poporului nostru (Continuare în pag. a 3-a)
Volum ul desfacerilor de m ărfu ri
prin comerţul socialist va creşte în
Răspunsul tovarăşului Ion Gheorghe Maurer 1970 cu 59 la sută faţă de anul 1965,
mare de produse şi de o mai bună Mitingul de protest al oamenilor muncii din
tot
asigurîndu-se o varietate
mai
corespunzător
tendinţelor
calitate,
cu privire la poziţia guvernului român fafă previzibile în cererea populaţiei
Se vor îm bunătăţi, in continuare,
de bombardarea de către aviaţia americană condiţiile de locuit şi de deservire Capitală împotriva agresiunii S .U J. în Vietnam
economică şi culturală a populaţiei
de la oraşe şi sate'.
a oraşelor Hanoi şi Haifong Tovarăşi deputaţi, aviaţia S.U.A. a îm p re ju rim ilo r Ha­ mnţată prin asemenea acţiuni bar­ noua fărădelege a im p erialiştilor a-
către
Bombardarea sălbatică de
„23 August" condamn cu hotărîre
bare.
îndeplinirea prevederilor planului noiului şi a oraşului Haifong — In cadrul m itingului a luat cu- m eiicani care creează noi pericole
Tovarăşi deputaţi, şi atrage in acelaşi tim p. în mod hotărât, atenţia gu­ cincinal pune în fata m inisterelor, o nouă crim â.a im perialism ului ame­ v iiitiil prof. univ. Tudor Popescu. pentru pace in Asia de sud-est şi
Râspunzînd întrebării tovarăşului deputat Horia H u­ vernului Statelor Unite ale Am ericîi asupra grelei răs­ sfaturilor populare, întreprinderilor, rican îndreptată îm potriva poporului Kx prim ind înalta preţuire pe caic în întreaga lume. Tn acelaşi tim p,
lubei, declar în numele guvernului Republicii Socia­ punderi pe care şi-o asumă prin continuarea şî inten­ şantierelor şi in stitu ţiilo r, cadrelor vietnamez ;>i a păcii în lume — a poporul român o acordă vitejiei, dir- ne exprim ăm solidaritatea noastră
de condur ere din toate sectoarele e-
liste România următoarele: sificarea acestui război. conomiei şi în faţa tu tu ro r oamenilor s lirn it un puternic val dc mînie şi zeniei si spiritu lui de sacrificiu cu internaţionalistă cu Uipta dreaptă a
A tacurile aviaţiei americane asupra suburbiilor ora­ Susţinînd pe deplin poziţia guvernului Republicii m uncii, sarcini de mare răspundere indignare în rîndurile cetăţenilor din 'a re poporul vietnamez luptă îm po­ încercatului popor vietnamez, între­
şului Hanoi, capitala Republicii Democrate Vietnam, Democrate Vietnam şi a fro n tu lu i Naţional de Elibe­ Comisia economico-financiară con­ patria noastră. Joi după-amiază, la triva agresorilor, vorbitorul a cerut, gul nostru sprijin.
şi asupra oraşului Haifong, cele mai im portante centre rare din Vietnam ul de sud, guvernul Republicii Socia­ sideră necesar sâ sublinieze că p rin ­ scurt tim p după terminarea lucrului, în numele locuitorilor Buc ureştiuluî. Cerem să înceteze agresiunea Sta­
populate din Vietnam ul de nord, care au provocat vic­ liste România cei e sâ se pună capăt imediat şi im o n - cipala sarcină a m inisterelor, organe­ m ii de bucureşteni s-au adunat în al întregului nostru popor, să .se telor Unite ale A m ericii în Vietnam,
tim e omeneşti şi pierderi materiale, reprezintă o nouă dîtîonat bombardamentelor îm potriva R.D. Vietnam, lor eronomue centrale şi în tre p rin ­ Piaţa U niversităţii unde a avut lor pună neintirziat capăt războiului dc atacurile aeriene îm potriva R epubli­
fază a războiului în Vietnam, accentuarea p o liticii de să înceteze războiul de agresiune în Vietnam Este ne­ derilor o constituie sporirea eficien­ un m iting organizat de l.iga Română agresiune din Vietnam, să fie retrase cii Democrate Vietnam ; sâ fie re­
încălcare flagrantă a celor mai elementare norme ale cesar să fie retrase toate foitele m ilitare americane de prietenie cu popoarele din Asia toate trupele Statelor Unite şi ale trase trupele intervenţioniste şi ba­
dreptului internaţional, constituind în acelaşi tim p o şi celelalte trupe străine intervenţioniste din V ietna­ ţei economice în toate domeniile de şî Africa. acoliţilor lor din Vietnam ul de sud, zele m ilitare străine din Vietnam ul
activitate Valorificarea depljnă a re­
gravă ameninţare pentru pacea lum ii. mul de sud Să se respecte dreptul saci u al poporului zervelor şi posibilită ţilor de care dis­ întreaga piaţă şi străzile din ju r Cercurile guvernante din Statele de sud ; sâ i se respecte poporului
Nereuşind să Jnlrîngă lupta dirzâ a poporului viet­ vietnamez de a-şi hotărî singur soarta, fără nici un pune economia noastră naţională, a- erau pline de oameni care au venit Unite ale A m eiicii trebuie sâ dea vietnamez dreptul sfint de a-şi ho­
namez, Statele U nite ale A m e iicii au recurs, in mod amestec din afară, să fie aplicate acordurile de la Ge­ sigurarea unui volum sporit de pro­ să-şi alăture glasul de protest si sfi ascultare opiniei publice mondiale,
deliberat, la aceste noi acte de război, care pun în ade­ neva cu p liv ire la Vietnam! ducţie cu cheltuieli de muncă si ma­ condamne atacarea tîlhăreascâ a glasurilor lucide din rîndul poporu­ tărî singur soarta, fără amestec din
vărata lor lum ină declaraţiile de aşa-zise intenţii paş­ In numele poporului român, al guvernului R epubli­ teriale' cît mai reduse. constituie H anoiului, capitala unei ţă ri socia­ lui american şî să înceteze războiul afară, conform cu interesele sale
nice ale fo ru rilo r conducătoare americane, arată ce cii Socialiste România, doresc sâ adresez poporului principala cale pentru i idicarea ren­ liste paşnice. îm potriva poporului .vietnamez. legitime, cu voinţa sa suverană.
credit se poate acorda acestor dectaraţii. vietnamez, de ia această înaltă Yribună. mesajul cald ta b ilită ţii întreprinderilor, pentru M itingul a fost deschis de prof. Studenta Angela Busuioc, de la U-
Extinderea agresiunii îm potriva Republicii Demo­ de solidaritate frăţească şi sâ exprim adm iraţia noas­ univ. Stanciu Stoian, secretar ge­ Tn cuvîntul său, Tudor Moise,
crate Vietnam a stîrn it mînia legitim ă a poporului ro­ tră faţă de curajul şi bărbăţia cu care el ripostează sporirea acum ulărilor socialiste şi neral al l igii de prietenie cu popoa­ m uncitor la Uzinele „23 August", a niversîtatea din Bucureşti,' a spus:
creşterea venitului naţional.
mân, ca şi a opiniei publice: din întreaga lume, aduce agresorilor. In acest scop, se impune luarea rele din Asia şi Africa. S ubliniind subliniat că autorii acestui nou şî In aceste clipe, gîndul mi se în­
autorilor ci izolare tot mai mare, dezaprobarea şi con­ Sîntem hotărîţi sâ acordăm în continuare poporului m ăsurilor necesare pentru folosirea gravitatea fărădelegilor comise îm ­ monstruos act de agresiune s-au de­ dreaptă cu dragoste şi solidaritate
damnarea generală. Credem că foi ţele cărora le este raţională a capacităţilor de produc­ potriva poporului vietnamez, vorbi­ mascat încă o dată în faţa opiniei către eroicul tin e re t din nordul
scumpă cauza păcii vor acţiona cu hotârîre pentru a vietnamez întregul sp rijin material şi m oral-politic in ţie şî a suprafeţelor construite, orga­ torul a arătat că noul pas făcut de publice mondiale ca exponenţi şi
determina încetarea agresiunii Statelor U nite.ale Ame­ lupta sa eroică pentru apărarea independenţei şi suve­ nizarea Ş tiinţifică a producţiei şi a1 im perialism ul american în escala­ prom otori ai unor practici pirate­ sudul Vietnam ului, care alături de
rica în Vietnam ran ităţii naţionale a Integrităţii patrie» sale. m uncii, introducerea pe scară largă a darea războiului din Vietnam nu reşti care sfidează cele mai elemen­ întregul popor luptă cu abnegaţie
Guvernul Republicii Socialiste România, exprimând- Ne exprim ăm , tovarăşi deputaţi, încrederea noastră poate lăsa indiferent pe nim eni, căci tare norme ale re la ţiilo r dintre state.
sentimentele poporului român, condamnă cu toată fe r­ nestrămutată în triu m fu l cauzei drepte a poporului în numele m uncitorilor, tehnici­
m ii' ;a noile acţiuni agresive îm potriva R D. Vietnam, vietnamez, al cauzei păcii şi lib e rtă ţii popoarelor. (Continuate in pag. a 3 a) pacea lum ii însăşi este greu ame- enilor şi inginerilor de la uzinele (Continuare in paj. a 3-a)
/" /(I f U