Page 1 - Drumul_socialismului_1986_10

Lucrăm în prezent, pregătind

condiţiile viitorului

în magistral^ cuvântare microproducţia ? Livrarea jelor si instalaţiilor, redu-
rostită la Congresul al III- către beneficiari a mine­ cîndu-ic duratele de .staţio­
lea al oamenilor muncii, reului rezultat din lucră­ nare şi asigurând producti­
secretarul general al parti­ rile de cercetare — care vităţi ridicate în funcţiona­
dului, tovarăşul Nicolae pînă de curînd nu era fo­ rea acestora.
Ceauşescu, sublinia: „în losit —, ceea ce asigură Sigur, rezultatele bune
primul rîncl, va trebui să creşterea volumului de re­ sint rodul muncii pasio­
acţionăm cu toată hotărâ­ zerve, valorificarea lor in­ nante şi hărniciei oameni­
rea pentru dezvoltarea ba­ tegrală, implicit îndeplini­ lor, mobilizării lor exempla­
zei energetice şi de mate­ rea planului pe total acti­ re, hotărîrii de a materia­
rii prime, în vederea asi­ vitate. liza neabătut orientările
gurării condiţiilor necesa­ Refcrindu-mă la munca şi indicaţiile secretarului
re desfăşurării în bune
condiţii a întregii activi­
tăţi". Acest obiectiv îi mo­ cit mai
bilizează în cel mai înalt
Anul XXXVIII, nr. 8 981 MIERCURI, 1 OCTOMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani grad pe oamenii muncii multe minereuri l
din domeniul prospectării şi
explorării geologice, care
al
to­
partidului,
au sarcini deosebit de im­ noastră, a colectivului bri­ general Nicolae Ceauşescu,
găzii Brad, în perioada ca­
varăşul
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA portante si dc mobilizatoa­ re a trecut de la începu­ referitoare la dezvoltarea
re în direcţia cercetării şi
; V tul anului, apreciem că bazei de materii prime si
punerii în valoare a noi
resurse minerale utile, im­ s-a desfăşurat în ritmuri resurse energetice a ţării,
perios necesare dezvoltării corespunzătoare, înregis­ .în acest context, se cuvine
Nici o clipă pierdută Ia strînsu! recoltei economico-sociale a patriei. trând depăşiri de plan la să-i amintim, pentru pri­
ceperea, angajarea şi res­
de-
indicatorilor
majoritatea
Aceste sarcini au fost te­
bază: mai mult de patru ponsabilitatea muncitoreas­
meinic fundamentate de la sută la foraje, nouă la că, revoluţionară, pe son­
şi însămînţarea pioaselor S Congresul al XIII-lcu al sută la galerii şi .17 la sută dorii Ioan Moţica, Emn-
fiind
accentua­
partidului,
te în repetate rînduri de to­ la puţuri de cercetare, cu noil Bobaru, Ghcorghc Mi-
o economie a costurilor de
Lucrurile pe ogoare con­ Fehcr, Ladislau Nagy, Vic­ tă cultură. Pină acum s-au varăşul Nicolae Ccattşescu. clea, Vasile Negru şi Vio-
tinuu în ritm susţinut în toria Feher ş.a. Vorbind livrat la fondul de stat a- Noi, cei care lucrăm în producţie de aproape 3,5 rcl Perian — în frunte cu
milioane lei. Cele mai în­
cele două unităţi alătura­ de producţia obţinută, tre­ proape 200 tene de po­ cadrul Brigăzii Brad a semnate contribuţii la rea­ şeful brigăzii foraje, ing.
te, Peştişu Mare şi Pc'ş- buie să relevăm că — aşa rumb. I.P.E.G. Deva, sîntem de­ lizările de pînă acum le Cornel Stroia, pe minerii
tişu Mic, mecanizatorii si cum ţinea să sublinieze, După recoltare, terenul plin conştienţi de răspun­ Vasile Haiduc, Tlie Biriş,
cooperatorii, luîndu-se pas­ mulţumit, Ioan Furca, in­ se eliberează operativ, co­ derile pe care le avem pri­ au grupele : minieră Căzu- Sofron Crăciun, Toan Lu-
neşti, galerii Măgura Ţcbii
!
că la întrecere în muncă. ginerul şef al cooperativei cenii transportîndu-se cu vind realizarea programu­ zău ş pe şeful lor de bri­
Evident câştigul este al tu­ — ca este frumoasă, exis- lui de rezerve şi a preve­ şi foraje Troiţa. De aseme­ gadă, ing. Andrei Iman. pe
turor, întrucât în ambele tînd perspective certe ca MIRCEA LEPĂDATU derilor de microproducţie nea, colectivele atelierului
unităţi se acţionează bine unitatea să-şi depăşească — o obligaţie mai nouă, electromecanic şi atelieru­ Ing. IOAN REFEC,
şi cu răspundere, atît la sarcinile do plan la aceas­ (Continuare în pag. a 2-a) lui mobil au depus stră­ şef adjunct la Brigada Brad
recoltatul porumbului, ca­ dar extrem de importantă danii susţinute privind în­ a I.P.E.G. Deva
activitatea
noastră
pentru
re se efectuează pe ulti­ globală. Ce este, în fapt. treţinerea, exploatarea şi
mele suprafeţe, cît şi la repararea maşinilor, utila­ (Continuare în pag. a 2-a)
eliberarea, pregătirea te­
renului şi însămînţări.
40 000 fone Argumente convingătoare
Ieri, la C.A.P. Peştişu
Mare, porumbul se recolta de cărbune
în tarlaua numită „Pe peste plan ale spiritului civic
nuc“. Se aflau în lan un
mare număr do coopera­ Prin depăşirea rit­
In
de
al
—
tori şi elevi. Cei 150 elevi mică, lună de lună, a rile pentru paralel cu preocupă­ Burtea, şei comunală sectorului loca-
gospodărie
organizare
buna
şi
de fa Liceul industrial sarcinilor dc plan, bri­ şi desfăşurare a actualei cam­ tivă din cadrul Consiliului
gada condusă de Ştefan panii agricole — ne spunea
par-
a
nr, 2 Hunedoara —- preci­ Alba, din cadrul secto­ tovarăşul Petru Iacob, secre­ popular municipal —, populaţiei /y
majoritatea
ticipat
za brigadierul Adarn Rai­ rului IV al minei Po- tarul Comitetului executiv al devene, oameni do toate vîr- /
ta — de o săptămâna spri­ trila, a ridicat sporul Consiliului popular municipal stele şi profesiile, mobilizaţi de*'
jină cooperatorii de aici de producţie, pe cele Deva, în atenţia noastră se deputaţi şi comitetele de ce­
problemă
loca­
de
la strânsul recoltei de po­ nouă luni ale anului, la află constant, buna ca gospodărire tăţeni, de asociaţiile de oamenilor
consiliile
tari,
permanentă,
rumb. Şi, spre meritul lor, ■10 000 tone de cărbu­ şi înfrumuseţare a municipiu­ muncii din unităţile socialis­
atît conducerea cooperati­ ne. Acest frumos succes lui, atît pe linia mobilizării te. Au răspuns prompt orga-
vei, cît şi sătenii au nu­ are la bază aplicarea
mai cuvinte dc laudă la Fiecare celăţean — creator şi apărător
temeinică şi fructuoasă
adresa liceenilor şi a das­ a tehnologici de lucru al frumuseţ ii oraşului
călilor lor. Recoltează re­ cu tavan de rezistenţă
pede şi cu o deosebită gri­ — care a permis depă­ cetăţenilor la acţiunile de nizînd nenumărate acţiuni
înfrumuseţa­
gospodăreşti
de
în
jă pentru soarta recoltei. şirea productivităţii în muncă patriotică, 10/1982, baza cît pre­ re a propriilor incinte, dar şi a
vederilor
Şi
Cegii
Nu rămîne în urma ior cărbune cu 1 500 I<g pe a realizării prevederilor cegii străzii şi cartierului, întreprin­
nici un ştiulete pe coceni post —, organizarea ju­ 1/1985, cu privire la contribu­ derile comerciale, G.I.G.C.I..,
ori pe jos. dicioasă a muncii pe ţia bănească şi în muncă pen­ Ţosătoria de mătase, I.K.E.,
unor
efectuarea
că
B.J.a.T.M.
tru
ş.a.
Apreciem
lucrări
Şi cooperatorii îşi fac schimburi, atenţia acor­ de interes obştesc. După pro­ pe măsură ce noul capătă lot
mai
locui­
datoria cu responsabilita­ dată aprovizionării tch- curarea materialului şi sucii tor, torii ample dimensiuni, prezenţi
municipiului
sînt
fost
au
reîngazonaţi
săpaţi
te. Dovada este că, pînă nico-materialc., Contri­ 80 000 mp zone verzi, au fost acolo unde eforturile lor tre­
ieri, porumbul a fost re­ buţii importante la rea­ reamenajnte parcurile dc Ia buie să se materializeze în
autogara,
coltat pe mai mult de 50 lizările de excepţie ale Rară în şi parcuri şi s-au plan­ de convingătoare argumente fap­
tice ale spiritului, gospodăresc.
tat
spaţiile
dc ha din cele 69 dc ha acestei brigăzi frunta­ pe aliniamentul străzilor Iu raidul nostru, efectuat
cultivate, printre cei care şe le au, între alţii, mi­ 80 000 trandafiri din care o pe cîtcva străzi şi cartiere,
constatăm
pen­
edililor
au terminat primii strînsul nerii Dragoş Teleagă, marc parte locatari. sprijinul aso­ tru aspectul grija civilizat, atrăgător
cu
lun­
de
De-a
ciaţiilor
-ştiulcţilor de pe suprafe­ Vasile Porumb, Vasile gul D.N. 7 a fost reîmpros­ al oraşului. în cartierul Mă­
Vic­
ţele repartizate obţinând toria Mecanizatorul fac Laurenţiu Blentea şl cooperatoarea semă­ Ionescu, Nicolae Şerban, păta tă zona verde stradală reşti, unde constructorii au
începerea
pentru
pregătiri
ultimele
ccrlea
şi o recoltă bogată, numă- na tu Iu i griului în tarlaua „Gura Ciulii" a C.A.P. Densuş. Mihai Gavrilă, Petru prin plantarea a peste 2 800 ridicat din temelii un modern
rîndu-sc Ladislau Barcsi, Foto NICOLAE GHEORGHIU Anton, Glicorghe Groza. arbori şi arbuşti ornamentali. bulevar­ ansamblu de Ia locuinţe, cu B00
centrală
In
apartamente,
fa­
din
ale’căror
zona
Borta Avramescu, Rozalia dul Decebal au fost montate ţade se execută» ultimele fini-
panouri şi grafice care repre­
zintă sarcinile municipiului in
actualul cincinal. ESTERA ŞINA
I,a
i Sintem, iată, in miezul mecanizatorii de la secţia tofi; porumb, furaje, sfeclă a spus vreodată că-i greu. — completează ing. Virgil aceste acţiuni (Continuare în pag. a 3-a)
toate
—
Aşa s-a ajuns ca in cea \
Bobilna a S.M.A. Simsria.
de zahăr, eliberat teren,
fierbinte al uneia dintre
J cele mai importante cam- Despre munca lor na-a arături, pregătit teren, dis­ mai mare parte recolta s
| panii agricole. Este vremea vorbit cu inllăcârcre Petru cuit, fertilizat, semănat... să fie pusă la adăpost, or­ I
' cind, după un an de mun- Evi, secretarul organizaţiei Numai pentru insăminţârile zul să se afle sub brazdă s
| că, de trudă pentru a smul- de bază şi, in acelaşi tunp, de toamnă trebuie să se pe intreaga suprafaţă pla­ 1
s ge pămintului rod cit mai şeful secţiei. Rărbăiea din lucreze peste 200 de hec­ nificată, acum strădaniile s
j bogat, se dă bătălia pen- cuvintele lui chiar o anu­ tare. Şi nu oricum. Cali­ fiind ferm orientate spre
j tru adăpostirea recoltei. me mindrie iată de ispră­ tatea superioară este punc­ insăminţarea griului, cele­ I <s
I Dar mai este şi timpul cind vile comuniştilor din secţie. tul de referinţă in tot ce lalte activităţi impuse de
se pune in brazdă bob Şi avea tot dreptul să vor­ se întreprinde. Seceta a stadiul campaniei agricole. I
J pentru plinea de miine. Es- bească aşa. Am lost nu o făcut pămîntui bocnă. Se Toate acestea au intrai s
î te firesc, deci; ca tuturor in modul firesc al lucruri­ }
' lucrărilor ce compun aceas- lor de zi cu zi. Ele con­
| tă campanie de toamnă să Ei sint 16, de muncit insă... stituie obiectul unor anali­ i
>, li se acorde toată atenţia. ze frecvente in biroul or­
j Este normal ca întreaga ganizaţiei da partid. Re­
J suflare a satelor să se a- zi in mijlocul lor şi am în­ rupe plugul, maşinile şi u- partizarea de sarc'mi con­ I »«
I fie in cimp din zori şi pi- cercat să delinim cil mei tilajele se defectează foar­ crete, contribuţia comuniş­
* nă in noapte, nepiecups- Udei ceea ce făceau n te des. Din cei 25 de ani tilor la realizarea sarcinilor, I
J tind. nici un efort. dătuin- participarea efectivă la tot V
fiecare moment. Nu a lost ca mecanizator, secretarul
I du-se cu ardoare muncii uşor deloc. Şi ne-am în­ de partid nu-şi aminteşte ceea ce este necesar pen­ I
' acestui timp al belşugului trebat : unde nu este. acum altul mai greu. tru bunul mers al lucrurilor s
} de azi şi de miine. Iar in nevoie de mecanizatori ? - Să stăm atunci să aş­ sint doar o parte din pre­ I
' primele rînduri ale aces- Răspunsul a venit de la teptăm ploaia ? Nu putem. ocupările constante ale or­ V
| tor continue strădanii se sine. Pretutindeni este ne­ Nu-i bine şi nici nu vrem. ganizaţiei de bază. Anul )
' află comuniştii, l-am văzut voie de ei. Am înţeles a- Trebuie să ne încadrăm in trecut, secţia a ocupai fo­ *
| in nenumărate locuri de pe tunci mai profund semni­ timpul optim ! cul al ll-lea intre cele 6
v cuprinsul judeţului punind ficaţia vorbelor secretaru­ Cits o lucrare se repetă existente ta S.M.A. Simer a. 1
;
1 umărul acolo unde e mai lui de partid, cel care este de două-trei ori, dar se fa­ In '86, insă, Victor Bolea,
* greu, i-am văzut şi obosiţi, la a 25-a campanie agri­ ce treabă bună. S-a mun­ Ion Savu, Nicolae Bolea, I b
I dar şi zimbind, bucuroşi de colă de toamna, cind spu­ cit zi lumină, apoi schim­ Petru Bretean, Gheorghe
* lucrul bine'im plinit, dar şi nea că sint in ;;mobiliza­ buri prelungite. Se vede de Boticean; ceilalţi oameni 1
J nemulţumiţi atunci cind re totală". Nu se poale alt­ departe unde se lucrează. de aici sint hotăriţi să-l
I treaba nu mergea aşa cum fel ! Ei sint 16, de muncit Pămîntui secătuit împrăştie aobîndească pe cel dinţii. 1 Combinatul siderurgic „Victoria" «lin Calaiu v Alături, aca­
' trebuie. In asemenea silua- insă... La scos cartofi, nori de praf. Nimeni nu * să şi la muncă, formatorii- turnători Evdocliia şi Adrian
| fii i-am intilnil recent şi pe transportat recolta de car­ s-a văicărit insă, nimeni nu VALENTIN NEAGU Szabo lucrează în turnătoria de cilindri la pregătirea co-
I cbilelor pentru cilindri de laminor.