Page 3 - 1897-03

Nr. 48,-1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

bine de un ceas şi jumătate şi a trebuit ca tându-şl simţămintele sale şi înafară prin D-nii: Preşmerean, P. Petrio, I, Fur­ ULTIME SOIRI.
d-1 Jules Brun să fiă nu numai conferen­ port. nioă, Grindu, X., D-nele: Gămulea, Pop
ţiar, dâr şi un bun declamator de versuri, El ajunse oătră anul 1870 ca oomite şi M. Furnică câte 20 cr. — Dela mai w Colonia, 11 Martie. Lui „Koln.
spre a putea ţine încordată atenţia publi­ suprem în acel oomitat de atunci numit mulţi 7 fl. 15 cr. Ztg. ’i se telegrafică din Paris,
cului, pănă la sfîrşit. Solnooul inferior, âr mai târcfiu vioe-preşe- S’au mai primit prin poştă : dela D-nul că puterile încă nu s’au înţeles asu­
pra represaliilor, ce sunt a se aplica
D-sa a început, făcând elogii activi­ dinte ol casei deputaţilor, ou aderinţă la loan Stoiouţa din SăsciorI 1 fl. şi dela D-nul
contra Greciei. Conducerea în acesta
tăţii neobosite a d-lui Exarcu, graţia căruia partidul deakist. Pe funcţionarii zeloşi, Constantin Raţiu din Blaj 1 fl.
ţâra nostră se pote făli cu un tempiu al fiă fost şi Români, îi stima; sub el de­ Suma totală fl. 129‘95. cestiune a luat'o Rusia; Ţarul a dat
alalţăerî ordine fârte hotărîte admiratului
artelor, atât de măreţ cum este Ateneul. votatul naţionalist G-avril Man de Boe- Secretar: Cassar:
Spune cum cea mai frumosă şi mai renî, era jude suprem comitatens, Teodor rusesc din Creta şi ambasadorului din
Octavian Opriş, Acsente G. Negrea, Atena. Germania şi Austro-Ungaria
artistică epopee, pe care o au Românii, Brehariu era vioeşpan; jumătate dintre
ol. VIII gimn. ol. III oom. sup. sunt cu totul de acord cu Rusia în
este epopeea populară. pretorii oomitatensi erau Români, oa Bu-
ceea ce privesce aplicarea mijiocelor
Arată cum poporul român a sciut să zura, Mustea, Tohati, Ceasoai, şi apoi câţi
să esprime în versuri cu atâta graţie şi oanceliştl şi alţii, oa Sipotariu, Citie, Mezei V â r i e t a t e . de torţă. Italia şi Francia încă se
arată înclinate în direcţia acâsta;
fineţă tote sentimentele, aspiraţiile şi sufe­ etc. foşti asesori, âr Anca preşedinte la Originea cărţilor de joc. Pasiunea
rinţele lui. Vorbesce de legenda Meşterului soaunul orfanal, Iosif Lemeni procuror eto. cea mai răspândită între omonime este jo­ numai Anglia stă încă la îndoela.
Manole, legendă în care conferenţiarul vede Astăcjî? Precum se aude, nici la un cul de cărţi, care pe mulţi i-a dus la ne­ Viena, 12 Martie. Aici se vor­
nu numai un fapt fantastic, dâr un simbol post nici un Român... Discite mortales.... norocire şi pe nimenea la fericire. Primii, besce, că va fi numit pentru Creta,
al stării triste a ţării nâstre de pe atunci. Beneficii et injuriae memores... estote ! — cari au inventat cărţile de joc, au fost In­ cât timp acesta va fi ocupată de pu­
Recitâză apoi traducerea în franţu- Doi fii sciam că are: pe Iosefina, pe care dienii, cărţile la ei erau o imitaţiă a şa­ terile europene, un comandant militar
zesce a vestitului cântec al lui Corbea; mai a măritat’o după distinsul medic român hului, deoreoe regele, dama, valetul etc. şi civil provisoriu.
recitâză ârăşî cântecul Călăraşului, şi mai Dr. Babeş, oare acjl se află în Buouresol şi representau pe regele, regina, nebunul etc. Berlin, 12 Martie. Punctul de
multe alte poesii populare române, puse un fiiu, care în Fiume 8soultă sciinţele ma- din şah, cu deosebirea numirei, că, în loc gravitaţiune ai situaţiuuei este ac­
de d-sa în versuri francese; face elogiul rinare. Vioeşpanul de acjl din acel comitat, de 2 părţi asemenea, ei au fâout 4, deose-
tualmente la Paris. Celelalte guverne
•trubadurilor noştri naţionali — elogiul lău­ acum ooutopit şi numit Solnoo-Dobâoa, Dr. bindu-le prin diferite colori şi având o sunt de acord în ce privesce aplica­
tarilor — şi mai ales al lui Petre Creţu Torma, încă e din aoeeaşl familiă. formă rotundă. Ca dovadă, oă Indienii au rea represaliilor faţă cu Grecia. Gu­
Şolcan, şi termină aducând apoi laude dis­ După mine Carol Torma ar merita inventat cărţile de joc, ne servesoe scriito­ vernul frances înse va adera numai
tinsei poete „Carmen Svlva şi Majestăţei a i-se bate şi conserva în museul acade­ rul Felioiano Russi, care în istoria sa dela decă va primi votul de încredere cerut
u
Sale Regelui nostru, care „cu vârful spadei miei maghiare o medaliă comemorativă, Yiterbo cjioe într’un pasagiu, care e luat
dela cameră.
sale a scris cea mai măreţă epopee naţio­ nu numai ca unui celebru areheolog, ci din oronio» lui „Nioolo de Covalluzzo :
u
nală : „epopeea balcanilor“. mai mult încă ca unui prototip al Maghia­ „cărţile de joc s’au introdus în Viterbo, leiîlberg, 12 Martie. Resultatul
rilor vechi, neînveninaţi de otrava şovi­ din ţâra SarazenUor iu anul 1379 sub nu­ alegerilor pentru senatul imperial
u
Din Selagiu. nismului şi „patriotismului modern . mele de „naib '. pănă acum este următorul: 1 social-
1
democrat, 7 Poloni, 1 Rutân.
loan Papiriu Pop, In India cărţile de joc se chiamâ
— 8 Martie 1897. In Dayidor, cercul Lemberg,
protopop. „Chajar-Jaj , adecă cele 4 corone, sâu oei
u
ţeranii au năvălit asupra comisiei
„Cmque suum“. Foile „patriotioe“ au 4 regi şi se deosebesc mult de cele primi­
anunţat fârte pe scurt mârtea lui Torma Dare de semă şi mulţămită publică. tive. La Indieni figurile representă cele 10 electorale şi au omorît pe preşedin­
Carol, întâmplată filele trecute în Italia, inoarnaţiunî ale cjeului Wişmu, âr semnele tele comisiei Popiei. Gendarmeria a
Braşov, 27 Febr. 1897 st. v. puşcat doi ţeranî.
unde ca profesor de archeologiă pensionat paralelogram: sabie, vas şi flore s’eu trans­
se retrăsese pentru a-şl vedâ de sănătate. In numele societăţii d9 lectură „loan format în cărţile de joc aotuale (franţu­
Popasu a studenţilor dela şcâlele medii
u
Cu Maghiarul Carol Torma, membru zesc!) : caro, pic, cupă şi trefl.
rom. din loc venim a esprima şi pe aoâstă
al Academiei soienţifioe unguresol şi al al­ La ChinesI cărţile de joc s’au intro­ Care e limba străbună a omenimei?
oale sincera nostră mulţămită tuturor acelor
tor aoademii din străinătate, eu am avut dus la anul 1120, dela Indieni, schimbând Herodot amiutesoe în sorierile sale, că
stimaţi domni şi domne, caifl au binevoit
în vieţă mult de-a face dela anii 1860 pănă forma lor din rotunde în patru colţuri şi Psammetik, regele Egiptului, a făcut unele
a ne onora cu presenţa domialor la şe­
mai ales la 1875, locuind îu aoeeaşl co­ Ie numiră „ohe-pae“ (fâie de hârtie), au scrutări psihologice pentru de-a afla, care
dinţa festivă ţinută Duminecă în 23 1. o.
mună, Ciceu-Cristur, deşi în acea epooă schimbat tot-odată şi tipurile, figurile şi a fost primul popor pe lume şi oe limbă
Ca aoâstă ooasiune am primit în fa­
pregătitore de-o eră nouă, trăiam împreună numărul lor, reducându-le la 30, 32 şi 48. a avut. Spre scopul acesta regele a isolat
vorul societăţii oferte dela următorii domni
în relaţiunl mestecate în urma frecărilor Că în ce timp s’au introdus cărţile doi copii de păstor într’un loc, uude ni­
şi domne, oărora ne simţim datori a-le es­
naţionale de-atnnol, ba la anul 1866 ste- de joc în Europa, nu se soie positiv; se meni să nu pâtă vorbi ou ei şi nici sg nu
prima specială mulţămită. Anume:
team faţă’n faţă ca rivali în ce privesoe soie atâta numai, oă în vâoul al 14-lea oăr- audă glas omenesc. Astfel aceşti oopii au
D-ua N. N. şi Internatul Reuuiunei
înorederea publică, fiind ambii desemnaţi tile de joc se întrebuinţau fârte des în crescut mari, sălbatici, şi prima vorbă,
femeilor române au contribuit cu câte 5
deputaţi pentru dieta de înooronare la Germania, deoreoe la Sinodul ţinut în 1329 grăită de ei a fost: Behos! Belcos! învă­
fl. D-şora Stănesou 4 fl. D-1 Muntean 3 fl.
Buda-Pesta. Dâr pentru aceea „ Cuique suum . ţaţii au aflat, că acest cuvânt ocură în
u
D-nii S. Datnian, adv., Gr. Şerban, episoopul de "Wurtzburg, Wolframde Grum-
El a fost fiiul lui Torma Jozsi, un limba Frizilor şi însâmnă păne. De-atunol
prof. P. Budiu, I. B. de Lemeni, prof. D. bach, a interzis călugărilor şi călugăriţelor
bărbat de sciinţă ca toţi Tormeştii foşti jocul de zar, de cărţi, şahul, popioele eto. se credea, oă primul popor, ce a esistat
Fâgărăşan, I. Burduloi, N. G. Eremias şi
deputaţi pe la dietele de atunci; în anii pe lume, au fost Frizii. O asemenea scru­
D-na Săbădeanu câte 2 fl. Asemenea în anul 1378 un prinţ bavarez
anti-marţiall el a fost şi proprietar al mai opresce tote jocurile cu zaruri, cărţi, po­ tare naivă a înceroat a face şi profesorul
D-nii G. Chirţoş şi D. Platoşiu 1 fl.
multor moşii domnesc!. pic! eto., pe când în Niirnberg printr’o din Columbia Keen Oassel. Acesta de-asa-
50 cr.
Fiiul său Carol era bărbat erudit; D-nii: StoioovicI, Chicombsn, prof. I. lege din 1380—84 jocul de cărţi se permite. menea a isolat pe trei copii într’un. loo,
scia bine între altele limba latină şi a nos­ In Francia, pictorul Jaoquemin Grin- unde să nu audă vorbă omenâsoâ, dâr d-1
Maxim, Fizeşan, B. Baiulesou, David, D.
tră română; el se dedicase ou totul soiin- Lupan, P. Pop, Biju, V. Literat, prof. I. gouner piotâ pentru suferindul rege Carol profesor n’a ajuns la nici un resultat. Din
telor aroheoîogioe; aşa şi sora sa Torma B. Boiu, prof. A. Vlaicu, D. Muntean, Pe- VI trei părechi de cărţi, din care se mai oontră, aflând poliţia despre „scruţarea lui
Zsofi e o distinsă archeologistă. tresou, prof. Dan, S. Median, prof. L. Nas- află acjl la biblioteca din Paris încă 17. scienţifioă“, a fost tras în judecată.
In scrutarea de anticităţl şi-a sacri­ tasi, prof. G, Ghelariu, Străvoiu, Săbă­ In Anglia cărţile de joo s’au introdus după
ficat t6te moşiile heresite, ba în parte şi deanu, prof. Dr. Branisoe, Bârsan învăţ., 1463. L i t © B" £3 ’fiBJB B* ă .
sănătatea. In grădina lui erau pietrii peste Aron învăţ., Roşian, A, Dogar, Rusu, Iarca, Joouî de oărţi cel mai vechiă este Dochia revistă lunară oe apare sub di-
pietri monumentale, mare parte cu insorip- N. N., prof. P. Dima, K. Iurak, G. Pascu, jooul italian „trappola , având 32 cărţi cu reoţmnea d-rei Adela Xenopol Nr. 10 an. I.
u
ţiunî mance tot din vechime. Intre hota­ N. Luculeţ, ArieşaD, Pop, St. Stinghe, O. 4 oolorl şi 4 însemnări (sabie, pahar, cen­ cuprinde: Portretul poetului Alexandri;
rul Ilişuoei şi al Cristurului a aflat looul Groza, N. Giurou, I. Petrio, Dr. V. Saftu, time şi beţe). Din acest joc prinţul de Bardul dela Mircsscî de A. X. Suprafatiga
băilor de scăldat ale veohilor Romani şi al­ D-nele : E. Saftu, Arion, Găvruş, Panţu, Pisa. Franc. Fibbio (f 1419) a oombinat în şcolile secundare (Licee). Reformele de
tele, fundamente colosale, preoum şi în Gărtner, B. Popoviol, Cernea, Z. Damian, jocul „taroo“, la oare cu timpul s’au adău­ introdus pentru a o înlătura de Sylvia Em.
alte părţi, mai vîrtos tot prin Ardeal a Pascu, Popoviol, Baiulescu, E. Mocan, gat mai multe oărţi. De-aoi ou încetul au Drăgoesou. Trandafiri (poesie) de D. Karr.
aflat şi studiat urmele multor antichităţi, D-şărele: M. Bogdan şi Popoviol câte 1 fi. derivat şi oelelalte jocuri. Musioa în şcolile nâsbre de Adela Xenopol.
precum drumul lui Traian etc. Succesul D-şora L. Bidu 80 cr. Oum am văcjut mai sus, în Francia Tablou (poesie) de Stanca. Fata ou mânile
scrutărilor sale şi-le are eternisate şi în
D-1 învăţ. Yătăşan, G. Bâmben, şi oărţile s’au întrodus sub regele Garol YI în bumbac de D’elgard. Poesie poporală.
opşore, pentru Români demne a fi ouuos-
D-na Petrio câte 70 er. D-na Ocăşan şi şi Oarol VII, figurile representă persâne Diu vremuri vechi (istorisire) de Stanca.
cnte, nu numai din punot de vedere soien- I. M. câte 60 cr. istorice, aşa: numele Argine (dama de Oohilor albaştri (poesie). Slănioul de Os-
ţifio, ci şi istorio ... D-nii: Râşnovean, Avrigeanu, Ad. treflă) este anagrama reginei Maria d’An- oar V. Stejar... Sbejerel (poesie) de Stanca.
Carol Torma a fost unul din pleiada Damian, I. Laoea, G. A. Lupan, Brenciu, jou, soţia lui Carol VII; Racheta (dama de
veohilor Maghiari nepreooupaţî de şovi­ B. Paiş, A. N., N. T., M. Christu, V. Ba- caro) representă pe Agnes Sorel, amanta Proprietar: 39r. Aurei Muresianu.
nismul dilelor rele de acjl. Moşiile lui ajun­ boe, Bărbuoean, G. Rădooea, Miron, O. regelui; Pallas (dama de pică) este „la
seră mare parte la Români, aşa şi cea dela Voieu, Banciu, C. Coliban, D. Pop, I. Co- pucelle d’Orlâans“ ; luditha (dama de cupă) Redactor responsabil: Gregorîu Maior.
Oioeu-Cristur a ajuns în proprietatea fon­ liban, Căpăţină, prof. I. Pricu, I. Gămulea, este Isabeau de Ba vi ere ; David este re­
dului Năsăudenilor. prof. Y. Goldiş, N. R., Puşcar, G. Jaliu, gele Carol VII; ceilalţi regi sunt persone *
Pond punea pe oaracterul solid al prof. I. Socaoiu, Cotora, Trâmbiţesou, D-nele: de-asemenea istorioe precum şi cei patru ><i Pentru fumătorii de ţigări! i—i
âmenilor fără considerare la naţionalitate ; V. Voina. Haller, E. Muntean, Sever, I. valeţi. Valeţii represintă nobleţă, oelelalte Eh £
i—i
pe la anii 1860—1—2 îşi ţinea oa şpan- Hiemesoh, Z. Rădooea, I. P. Lupan, E. cărţi dela 10 represintă soldaţii, âr colorile hh CSiUlB ^
&
dirigent pe Românul isteţ şi deştept Aleo- Rusu, D-şârele: M. Navrea, M. Stinghe, sunt emblemele militare, şi anume: cupa cu este cea mai curată, subţire şi totuşi tare O
sandru Bohăţel (oare apoi ajunsese proto- Popea, Al Dogar, Sfetea şi M. Giuveica indică bravura; pica şi caro sunt armele; o IE3Iă,rtiă de ţig'ă.ri, +3
t—i
fără glicerină.
pretore pe la Brasfalaie), un văr al Ilus- câte 50 cr. trefl furagiul, âr asul monedă romană, oare <1 >
M Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 cr.
trităţiei Sale Alesandru Bohăţel, fostului D-uii: O. Muşlea, Fl. Preşmerean, este şi simbolul răsboiului. E+ O
hH
Căpitan suprem al districtului Năsăudului. D-şorele Bidu şi IlasievicI câte 40 cr. Au mai esistat şi oărţi de lemn, aşa <3 Se află şi tuburi de ţigări din hărtiă W
CLUB. t-c
Nu odată îşi văcju pe spânul său în oostum D-nii: I. Furnioă, N. Badiţiu, N. N. la Paris se află încă 10 cărţi de aceste,
a Yenţlare en gros la H3
naţional româneso mâncând ou el la o N. N., V. Ripesou, Furnioă, D-nele P. făoute la 1425,
HH ţ>
m&să, dâr asta nu-1 supăra ba încă mai Saftu, M. Yoina, P. Giuveica şi El, Stinghe lulius WuWbv Nachfoiger,
❖ *
tare îl iubea, văcjendu-l sincer, manifes- câte 30 or. ISrnşov.