Page 6 - 1897-03

^ XA/JiUl A r Jtt ain SIJL VANIEI
numai de silă, numai în urma unui Dr. Frâncu, Dr. G. Tripon, Iuliu Coroian, narea acelui ouveut [ar fi motivată chiar
pretina ultimat al ministrului.
Dintre t6te propunerile, una mai
umilitdre decât alta, — afara de
propunerea acelor membri ai adună-
rei, cari au cerut susţinerea neatinsă
a vechiului titlu al Asociaţiunei, —
majoritatea cerută de statute a pri­
mit’o propunerea, ca se se ştbrgă din
vechiul titlu cuventul „transilvană"-.
S’a cţis, că de acest cuvent se legă
ministrul şi aşa-dbră delăturându-1,
se delătură totă ne ’nţelegerea şi
s’ar face cu putinţă întărirea statu­
telor modificate.
Vedeţi aşa-dâră, că votul de erî unei apreţiârl binevoitbre motivele din re-
a fost înfăţişat nu ca mijloc de a presentaţiunea comitetului, să binevoâsoă a terii numai de silă se dimite la modifioarea
delătură o nedreptate, o violare a absta dela pretensiunea sa de a modifioa titlului istoric al „Asooiaţiunii", din care
dreptului şi a demnităţii Asociaţiu­
nei, ci ca mijloc de-a mulcomi pe
ministru.
Votul maiorităţii adunării gene­
rale extra ordinare a putut învinge să aprdbe statutele şi ou modifioarea tit­ şi cultura poporului român“. .
acolo pe loc votul celor 21 de membri, lului, spre care scop i-se subşterne statu­ Propunerea d-lui Cosma a fost
car! au pretins susţinerea şi apăra­
rea titlului vechiu al Asociaţiunei, spre eventuala aprobare.
cred înse că nu greşesc dăcă c{i >
c
că minoritatea de 21 din adunarea
de erî a representat adevăratele ve­
deri şi dorinţe ale Românilor din
totă ţâra.
Premiţend aceste vă voiu schiţa
a4î forte pe scurt mersul lucrărilor
adunării şi vă voiu comunica cele
trei propuneri, cari au fost supuse
votării la încheierea şedinţei a doua,
reservându-mî a întră în amănunte
în scrisorea mea următăre.
In prima şedinţă momentul de
căpeteniă a fost alegerea comisiunei
de 15, care să pregătăscă proiectul
de resoluţiune.
In şedinţa II comisiunea şî-a
făcut raportul, Asuprn propunerilor
s’a încins o desbatere lungă şi în­
focată şi în urmă s’a votat asupra
celor trei propuneri, care au fost
susţinute.
Cea dintâiu propunere, care s’a
pus la vot a fost a celor cari au
pretins susţinerea neatinsă a titlului
vechiu al Asociaţiunei. Ei s’au unit
toţi între sine şi au însărcinat pe
Rev. D. vicar Dr. Pop să presente
şi să motiveze pe larg următărea pro­
punere :
„Adunarea generală extraordinară ia
la cunosoinţă paşii făcuţi de on. comitet
în afacerea modificării statutelor, şi pe basa
raportului său decide:
„Adunarea generală extraordinară de
acp[ nu se simte îndemnată a schimba titlul
de pănâ acum al „Asooiaţiunii".
„Pentru executarea acestei deoisiunl
adunarea generală extraordinară însăroi- de ultimat, eliminarea cuvântului „tran­
nâză comitetul de a faoe o representaţiune silvană" din titlul „Asooiaţiunii", sub ou- plăteso odată pentru tot-dâuna o taxă de 40 nasiului român manp-fia 4 bre p. m. Tema
cătră înaltul minister şi de a raporta despre vent că acela ar fi incompatibil cu starea l e i ;
resultat viitbrei adunări generale.
Dr. Murăşianu, Dr. D. Ciuta, Dr. Pop,
Ea pe vite le chircesee
Şi grăuntele de an
încolţit îl sâcă ’n lan ;
Şi cocorii-i rătăcesce
Pe cerescul ocean.
Nouă nopţi şi nouă dile
Din suspin ea nasoe vînt
Şi blăstămurl din cuvent,
Vrând pe ori şi ce copile
Să le-ascundă sub pământ.
Lumea tremură şi dice:
„Babă, strechie de dor,
„Duce-te-ai într’un picior,
„Val-vîrtej, de pe aice
„Pănă ’n iadul arc}§tor.
„Duce-te-ai în cale orbă,
„Alungată de-un cocoş,
„Până ’n fund -la mărul roş,
„Şi pământul să te sorbă
„Fără giulgih şi f&ră coşi"
Baba oată ’n sus la sore,
Ea îl vede zimbitor
Nr. 49.—1897.
Comitetul societăţii se compune din-
F. Hossu Longin". şi cu neoesitatea de a delătură dela „Aso- tr’un preşedinte, un vioe-preşedinte, un cas-
u
oiaţiunea năstră „acea neînoredere a cărei sar, un secretar, doi verifioatorl şi şese
Acesta propunere a fost respinsă
cu 44 contra 21 voturi. basă îndreptăţită este presupunerea, că ea membri în comitet, cari, afară de preşe­
se leagă de un titlu incorect din punct dinte, toţi ceilalţi vor fi de loc din co­
A doua propunere pusă la vot
de vedere al dreptului publio, pentru a muna Draos.
a fost a d-lui Dr. A. Bunea de ur­
nutri şi susţină anumite aspiraţiunl poli­ Societatea va ţinâ o adunare gene­
mătorul cuprins:
tice ilegale". rală în (jiua S-lor împăraţi Constantin şi
1. Adunarea se identifioă întru tbte Adunarea generală, protestând contra Elena a fiă-oărui an. Fiâ-care adunare ge­
ou vederile şi motivele espuse în represen- îndreptăţirii presupunerii amintite în res- nerală e împreunată cu câte-o petrecere
tanţa comitetului central, prin oare a apă­ oriptul ministerial, şi constatând că în poporală.
rat şi a oerut să fiă nesohimbat titlul „Aso- lungul şir de peste 35 de ani de când Fondul va sta depus spre fructificare
R
ciaţiunii din statutele vechi. funoţionâză „ Asooaţiunea" năstră nici odată la una din oassele de păstrare şi nu se va
2. Adunarea generală cere deci şi din n'a venit în conflict cu legea, şi nici odată faoe nici o oheltnâlă, decât după cinci ani
partea sa, oa ministrul supunând din nou nu s’a ooupat cu politioa, dela votarea statutelor. In oas, oând sooie-
Declară că neputendu-se opune pu­ tatea s’ar disolva, fondul ei va trece în
proprietatea biserioei române din Draos eto.
titlul vechiu al „Asooiaţiunii". eliminând cuvântul „transilvană" difioultat Din acest scurt estras din sta­
3. Decă înse înaltul minister nici după de înaltul guvern pe motive politice, sta- tute, pdte orî-cine se vadă, ce no­
bile scopuri urmăresce aedstă tîneră
aoestea nu voesce a lua în consideraţiune bilesce pentru viitor tilul următor: societate culturală, care sub presi-
oererea năstră justă şi ecuitabilâ, atunol „Asociaţiune pentru literatura română
denţia d-lui Dr. Elefterescu a luat
un avent, ce ne dă fdrte frumdse
tele formulate şi ou modificarea impusă votată cu 48 voturi contra 13. speranţe pentru viitorul societăţii.
: , f In 2 (14) Febr. s’a dat şi un bal în
folosul fondului societăţii, avend un
Acestă propunere a fost ase­ succes frumos peste aşteptare. Pănă
0 societate a Românilor ardeleni
menea respinsă cu 54 contra 10 acum societatea are un capital de
voturi. din Bucurescî. 1600 lei (750 fi.)
A treia propunere a fost aceea Zelosul preşedinte lucră, stărue
Bucurescî, 28 Febr. v. 1897.
a d-lui P. Cosma, pe care şi-a însu- şi îndemnă, ca toţi Românii arde­
şit’o şi maioritatea comisiunei de Ştim. D-le Redactor! Ve rog se leni, cari se află aici mai mulţi din
15, de următorul cuprins: daţî loc în colbnele mult stimatei şi câte-o comună, se se constitue în
Adunarea generală extraordinară să venerabilei „Gazete“ unei sein, ce asemenea societăţi pentru ajutorarea
pronunţe prin condus : vrbu se ve comunic şi care cred, că culturală a fraţilor lor de-acasă.
Deşi prin ordinaţiunea înaltului mi­ va interesa şi înveseli pe stimabilii Pănă acum esemplul Românilor din
nister de interne nr. 929 res. din 1895 s’au D-v6stre cetitori. Draos a şi fost imitat din partea
oerut modifioarea tuturor aoelor i§§. din încă din Ianuarie anul trecut, Românilor ardeleni din Caţa, aflători
statutele „Asooiaţiunii", cari nu mai cores­ bravul şi mult stăruitorul profesor aici, cari încă s’au constituit într’o
pundeau stărilor actuale de drept publio, de aici, d-1 I)r. Elefterescu, atât de asemenea asociaţiune sub numele de
între cari însă nu se cuprindea şi titlul cunoscut şi laD-V6stre mai ales din „Frăţia", care are aceleaşi scopuri.
„Asociaţiunii“, valorbsele sale scrieri, a iniţiat idea, Am ţinut, D-le Redactor, a
Deşi din inoidentul provederii ou de-a înfiinţa aici o asociaţiune a aduce acestea la cunoscinţa D-Vostre
ec e
olausula de presentare a textului §§-ilor Românilor din comuna ardelenâscă pentru a vede, că între 4 ^ de
modifioaţi în adunarea generală ţinută în Draos, căci din acestă comună sunt mii de Români ardeleni emigraţi
Blaj la 27 şi 28 August 1895, între îm- aici în Bucurescî fbrte mulţi Ro­ aici se află şi de aceia, cari nu şî-au
pregiurărl normale nu s’ar mai pută di- mâni. uitat de fraţii lor de-acasă, ci stărue
fioulta din partea guvernului titlul „Aso- Mulţămită stăruinţei neobosite şi lucră din tdte puterile pentru a-le
ciaţiunii" oare nu se modificase în acea a d-lui Elefterescu, asociaţiunea s’a întinde ajutor în adevăratele lor tre­
adunare generală. şi înfiinţat şi pdrta numele „ Unirea, buinţe, ăr nu cum au făcut unii
In fine: deşi „Asociaţiunea" nostră, asociaţiunea culturală a Românilor pretinşi luminători, cari la rendul
înfiinţată în 18bl, exipta deja când s’a din Draos*. Scopul acestei asocia- lor îşî vor primi plata, de nu cum-va
inaugurat Era constituţională care a pro­ ţiunî este cultura intelectuală a Româ­ — îmî pare — şî-au primit’o chiar
dus schimbările aotuale în dreptul public, nilor din comuna Draos, după cum mai de pe-acuuja ...
Primiţi asigurarea stimei sincere,
întoomai ca „Erdălyi Muzeuin egylet" bine se p6te vedb din următorele
„Siebenbiirgischer verein fur Ladeskunde" puncte, pe care le estrag din statu­ ce ve păstrez.
tele tipărite ale acestei societăţi. Un Ardelean.
etc. etc. în al căror titlu înaltul guvern
Anume:
tolerâză şi pentru viitor numirea de „tran­
silvan", („erdâly“, „siebenburgisoh".) Scopul societăţii este: a) a se înfiinţa o bi­
Totuşi, considerând că înaltul guvern bliotecă poporală în soola română din
şi după repeţite representaţiuni motivate Draos; b) a se ajutora elevii de ambele — 1 (13) Martie.
cu argumente nerăsturnabile ale feomitetu- sexe din Draos spre a-şî procura oele ne­ Prelegere publică. Atragem atenţiunea
lui central în rescriptul său nr. 1310/1897 cesare studiului; c) ajutorarea scălei ro­ publioului român asupra primei prelegeri
pretinde necondiţionat, va să 4ică în formă mâne şi a bisericei din Draos. publioe din aoesfc post, ce o va ţine d-1
Membrii Societăţii sunt: fundatori, oarl profesor loan Popea în sala festivă a gim-
activi, cari plăteso o cotisaţiune lunară prelegerei d-sale este acâsta : „Ce mă face
actuală de drept publio şi în contracjioere de 50 bani; ajutători, cari plătesc o taxă să-ml iubesc atât de mult neamul meu româ­
cu legile ţării, ba mai adauge: oâ elimi­ anuală de 5 lei. nesc şi sd mâ mândresc şi să mă fălesc cu el."
Lângă scumpul lui odor; Der cum să nu ’ntârdie, când ea fu ocupată „Ah !, îl răspunde ra4a, rămas’am pe pământ,
Ţipă, cade, şi ’n loc more Din zori să încăldescă un mic mormânt de „Lipită pănă’n sără de un mie duios mormânt,
Pân’ la anul viitor. [fată? „In care-o oopiliţă, sub pâtra năduşită,
„Suspină trist şi chiamă pe maica ei cernită".
Veselie! re’nviere! Mormântul era umed ş’un glas de ângerel,
Mugurii se desvălesc, Slab, plângător, mult jalnic eşia gemând — „O seiu!... eu făceam parte din pătura
Gândăeeii se ivesc, [din el, [de flori
Roiurile adună miere, picând: „O ! mamă, mamă, e frig, peptul mă „Depusă pe-a ei raclă de scumpele-i surori
Inimele se pândesc. [dore, „Sub lacremile mamei usoatu-m’am în clipă
„Nu mă lăsa!"... Şi rada uitase mândrul sore. Şi m’a adus aioe un vânt pe-a lui aripă.
L e g e n d a C r i n u l u i . Acum ea rătăcise în sboru-i sfiicios „Vai! iatâ-ne-amândouă perdute în pustiu
oe Q
Pe-un câmp întins sălbatic, pustiu şi năsipos, „Ga drăgălaşul âager ee 4& î sioriu,
O radă răslăţită de sorele apus
In care, singurică, o frundă veştejită „Dâr s’aştemptăm aioe voiosul fapt al 4fi®i»
Se ’ntârdiase ’n cale-i făr’ a privi pe sus
Venia de vânt adusă din zarea înnegrită. „Fiind însufleţite de sufletul copilei"
Şi nu soia, sermana, cum, unde să apuce,
Să scape de-ale nopţii făţarnice năluce.
Lumina, radiosâ ca visul de noroc, Şoptind în întunerio plăpânde-au adormit.
S’apropie de frunda oprit’ acum pe loc, O rouă, mână sfântă, din oerurl le-a stropit,
In fuga-i, spăimântată, de arbori se lovia
Şi răpide ca gândul în sînul ei pătrunde, Şi’n loc de-o frun4ă negră şi de o ra4a albă
Lucirea-i scânteindă o clipă se ivea
Se face ghem de aur, de nopte se ascunde. A doua 4i oresout’a un orm cu fruntea dalbă.
Pe câmpuri, văi şi dealuri, pe ape curgă-
[gătore.
De-odată, la căldura din 6spele-i cereso, Aşa se naso pe lume minunile de flori,
Şi se perdea în umbră sclipind tremurătbre.
Prin frunejă treu ferbiute fiori oe-o înverejeso. In ele reînvie copii! zîmbitorî;
Ea prinde grăiţi şi suflet, şi ra4ei blânde 4ice: Der nime nu pricepe mai bine-a lor mistere
Se ’ntârdiase!.... fapta-i era de neiertat, „Tu, fulg de sore, noptea oum te găsesol Ga inima de mamă, dorită şi stinghere!...
Căci sorele plecase pe frunte-i nourat; [aioe?"
>3^