Page 9 - 1897-03

Nr. 49—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

vede caracterul meu şi activitatea desvol- deja aprobată şi din partea ministeriului ro­ micii săi elevi; care şede la masa sa în exportul Ungariei în galiţe şi în productul
tată îu restimp de 21 da ani. mân de agricultură, comerciu, industriă şi do­ modul cel mai urît cu piciârele călare pe lor, precum galiţe vii şi tăiate, ouă, pene
Ceea ce privesee ocuparea postului menii cu decisiunea dela 19 Febr. c. nr. masă, — care în tot minutul e gata de ple­ de pat, ficat şi unsâre de gâsce etc. trece
de parooh la biserica nâstră, declar, că. 2078. Este un op fârte mare şi fârte de care, lăsându-şî elevii în soirea Domnului, peste 20.000 milione florenl.
doresc din adâncul inimei a căpăta un pa- valâre, asemenea căruia n’am avut pănă âr şi cât şede în şcolă omâră numai tim­ Dâcă luăm aminte suma acâsta ce a
rocb demn, oare să conducă la fericire pa- acum în literatura română. Conţine vre-o pul cel scump propunând ce vrâ şi cum întrat în anul 1895 din ţări străine în
rochia nâstră şi declin dela mine ori ce 577 pagine format mare 8°, âr în text sunt vrâ fără a-şî mai bate capul cu vr’un plan punga locuitorilor, cu durere trebue să
interes familiar seu particular. intercalate 250 figuri. Pentru Româul in seu metod; care când e vorba de vre-o mărturisim, că plugarii noştri forte puţin,
Cu profundă stimă: genere, ca popor agricol, aoâstă carte este petrecere, el e cel dintâiu; care dela tote sâu pote de loc n’au luat parte la suma
George Puiu. de-o trebuinţă arejătâre. târgurile, ori cu trâbă ori fără trâbă, el nu acâsta aşa de mare.
Pănă aoi proprietarii şi agricultorii pote să lipsâscă, şi cărui peste tot îi place Pe când în ţări străine se scrie mult,
noştri atât mari, cât şi mici, fiind-oă nu să lipsescă mult: Ore un astfel de învăţă­ despre prăsirea galiţelor, aşa că are lite­
O o ii v o c a p e.
găsiau în limba română cârţî de agrioul­ tor va contribui el în mod binefăcător asu­ ratura sa deosebită şi lăţită, la compatrioţii
Adunarea generală din acest an a tură care să fiă la înălţimea cerinţelor şi pra desvoltării elevului său? De sigur nu! noştri maghiari esistă pănă acum numai
„Reuniunii învăţătorilor gr. cat. din comi­ progresului timpului modern, trebuiau să Cât de frumos îi va sta unui astfel două foi de specialitate, anume: „Ssdr-
tatul Sibiiului se convocă pe 6 şi 7 Apri­ recurgă la cărţi străine, mai ales nemţesc!, de învăţător vorbind şi dojenind pe cu­ nyasainJc şi „ Gallus , ambele scâse şi spri-
11
u
1
lie a. c. st. n. în edificiul şcolei gr. oat. dâr nici ou acestea nu prea puteau se se tare şi cutare elev, că vine târcliu şi pe ginite de societăţi anume alcătuite pentru
din Sibiiu. ajute, căol ele nu sunt scrise ou conside­ sine nu se vede în oglindă; şi ar mai pute prăsirea sburătârelor. Dintre aceia, cari
La acestă adunare se învită cu tot rarea raporturilor şi neoesităţilor actuale vorbi, de bună 'cuviinţă, când el însu-şl nu s’au ocupat pănă acum cu edarea de cărţi,
respectul Onoraţii membri ai reuniunii, cum ale agrieulturei ndstre. salută pe micuţii săi şi şede în modul cel anume despre galiţe. trebue să amintim pe
şi toţi acei P. T. Domni, cari se intereseză De acjl înainte am putâ cjioe, că acest mai urît în şcolă; cum li-ar pute vorbi de M. Farkas, Langy şi G-rubiczy. Cărţile şi
de progresul învăţătorilor şi a şcolelor ro­ neajuns e delăturat. D-1 Dr. Maiăr, bărbat lene, când însuşi e cel mai negligent şi foile acestea sunt puţine la număr, dâr to­
mân escl. ou vaste ounoscinţe în ale economiei ra­ leneş, neluându-şl nici atâta timp, ca să tuşi au avut urmarea vădită, că compa­
Programul adunării: înveţe lecţiunea, ce are a o prelege; cum trioţii noştri în timpul din urmă au îmbră-
ţionale şi cu esperienţe îndelungate, a dat
Marţi, în 6 Aprilie: 1) La 10 ore a. proprietarilor şi agricultorilor noştri o ar putâ vorbi de cercetarea slabă a şcolei ţoşat cu tot înadinsul ramul acesta şi prin
m. participare în corpore la serviciul divin. carte, compusă după cei mai buni autori din partea elevilor, când dânsul umblă pe câştigare de deosebite soiuri de găini,
Şedinţa 1. 2) La 11 ore a. m. deschi­ moderni străini şi după observaţiunile şi la tote târgurile, când se depărteză din gâsoe şi raţe din ţări străine şi împămân­
derea adunării prin preşedinte. 3) Raportul esperienţele proprii ale autorului, care cu- comună fără să spună cuiva ceva nici chiar tenirea lor, au înmulţit averea ţărănimii
comitetului, al cassarului şi bibliotecarului, oâsce aşa de bine raporturile economice elevilor săi, lăsându-i în voia întâmplării? maghiare, mai cu sâmă îu părţile de mâdă-
împreună cu proiectul pentru budget pe atât din România, cât şi dela noi. Pute-va un astfel de învăţător influinţa di ale Ungariei. Este deci datorinţâ a imita
periodul următor şi celelalte propuneri. Opul s’a tipărit. în tipografia „A. Mu- asupra elevilor săi într’un mod binefăcător? ce e bun dela alţii şi a da poporului în­
4) Alegerea unei comisiunl pentru înscrierea reşianu“ şi este editura propriâ a autoru­ Pute-va să sădâscă în elevi dedare la drumările de lipsă, ca prin ramul acesta
de membrii noi, pentru incassarea tacselor lui. Fiind-oă a eşit mai mare, de cum se ordine, la diliginţă, la cercetarea regulată să-şi pdtă înmulţi averea. Acâsta cu atât
dela membri, precum şi pentru cănsurarea credea, abia aoum a putut să apară de sub a şcolei şi la ţinerea regulată a prelege­ mai uşor se pote ajunge, după ce seim, că
raportelor şi propunerilor din punctul 3. tipar şi oelor ce au abonat’o se va espeda rilor? — Nu! de fel nu! pentru-eă exem­ poporul nostru nu are moşii mari, âr pră­
5) Fiă-care învăţător presentâză o „po­ în deoursul săptămânei viitâre. Preţul 2 fi. plele învăţătorului în caşul de faţă sunt cu sirea galiţelor se pâte cultiva cu bun re-
11
veste culâsă dela poporul din comună, în 50 or. sau 6 Lei. mult mai isbitâre la ochi şi mai ispititâre sultat numai la economii mai mici. Apoi
care funcţionâză. 6) Cum îşi pote învăţă­ de-a le imita. căile de comunicaţiune tot mereu se în­
a
torul îmbunătăţi starea materială, de: Ni- " E B U C A Ţ I 0 I ~ „ Verb a movent. exemplu trahunt este mulţesc, âr cu înaintarea omenii în cultură
colae Doican. o dicătâre a strămoşilor noştri. Acesta este şi preţul galiţelor tot mereu cresce, astfel
Şedinţa 11a. 7) La 3 bre d. a. prele­ icâna învăţătorului celui mai negligent. mai cu sâmă ţăranii noştri, cari locuesc în
geri practice din stupărit de Romul Simu. Tractul Făgetului, 24 Febr. 1897. Dâr nu numai prin exemplu, ci şi apropierea oraşelor mai mari şi mai mici
Mcrcurt în 7 Aprilie, Şedinţa 111-a. Este un adevăr mai pe sus de tâte, prin cuvântul seu influinţeză în mod ne­ prin prăsirea înţelâptă a galiţelor, îşi vor
8) La 8 ore a. m. Ce să cetescă şi cum să că şcâla poporală nu este atât un institut favorabil asupra educaţiunii elevilor un câştiga o avere bunicică.
cetescă învăţătorul?“, de: Ioan Stoia. 9) O de învăţământ, cât mai vîrtos un institut astfel de învăţător. Vorbind el confus, e Acâsta cu atât mai mult, dâcă luăm
oră de limba maternă, lecţiune practică ce în prima liniă de crescere, de educaţiune. lucru natural, că elevii n’au să înţelâgă ni­ în sâmă împregiurarea, că mai cu sâmă nu­
va fi la rând în o şcolă neîmpărţită cu un Instrucţiunea însa-şl trebue să fiă edu­ mic. Urmarea va fi apoi, că el se va nă­ mai muierije au să se ocupe cu prăsirea
singur învăţător, de: Demetriu Bleuca. 10) cativă . căji şi se va mănia pe elevii săi. In mâ­ galiţelor; âr de altă parte vădând că pre­
Discusiqne asupra lucrărilor teoretice şi Seim mai departe din pedagogiă, că nia sa le va arunca în faţă tot feliul de ţul grânelor şi al bucatelor peste tot, din
w
lecţiunilor practice. 11) Raportul comisiu- cele mai de frunte mijloce ale educaţiunei epitete, care de care mai „frum6se , ca an în an tot scade, avem datorinţă sfântă
11
nei censurătore şi pentru propuneri. 12) Sta- sunt cuvântul şi exemplul învăţătorului. „măgar , „porc“ „vită etc. . . . a da poporului îndrumări, că din moşia sa
u
torirea locului, timpului şi a programului Prin cuvânt învăţătorul seu educătorul îşi Din cele pănă aici dise se vede, că puţină, cum are să trăâscă, ba să se şi îna-
pentru adunarea generală urrnătore. 13) Alte descopere elevului său aceea, ce are el în pănă când edueaţiunea elevilor din şcâlele vuţâscă prin îmbrăţoşarea şi a altor ramure
propuneri, ce eventual s’ar ivi. 14) închi­ mintea şi în inima sa. Prin cuvânt învă­ nâstre va fi încredinţată unor învăţători economice.
derea adunării prin presidiu. ţătorul se înţelege cu elevul său. Cuvântul de tâpa celui descris în esemplul sus ară­ Lăţirea găinilor de soiu.
Sibiiu, 1 Martie 1897. este calea, adevărul şi viâţa, ca să mă es- tat, pănă atunci nu pote fi vorba de nici
Romul Simu, Georgiu Săbău, prim aşa, prin cari învăţătorul ca educa­ un progres al lor. Sunt în tractul nostru Reuniunea agronomică română din
preşedinte. secret I. tor se apropiă da sufletul elevului său. şi unii învăţători, cari se străduesc cât nu­ comitatul Sibiiului în adunarea sa ţinută
Prin cuvânt îndemnăm pe elevi spre o ac­ mai se pote, ca să corăspundă grelei lor astă tâmnă în Tilişca, la propunerea mea,
tivitate continuă, arătându-le ce au să facă misiuni de educătorî; dâr, durere, sunt mai a primit în budgetul său modest o sumă
L i t e ^ a t i a r ' ă »
şi cum să facă. mulţi de aceia, cari n’au habar de nici un mică pentru cumpărare şi împărţire de
„Enciclopedia Română . A apărut Şi pentru ca un învăţător să lucre cu principiu pedagogic şi nu fac nici un pro­ găini. Dâr de-6rece „Reuniunea este nu­
11
11
lase. 111 al acestei mari :publioaţiunî a succes asupra desvoltării elevului seu, va gres cu elevii lor în şcâlă. Unii ca aceia mai pentru comitatul Sibiiului, trebue să
Asooiaţiunii Transilvane şi cuprinde arti­ trebui să aibă în vedere gradul de desvol- sunt numai o calamitate pentru şcola lor. punem sarcina asta în grija „Asociaţiunii
colele Anorchia-Asanescii. Fascicolul e re- tare al lui, va îngriji, ca cunoscinţele ce Unii ca aceia ar face cu mult mai bine a transilvane , care după statutele sale are
11
•digest şi tipărit cu aceeaşi îngrijire ca cele voiesce a-le produce în elevii săi să se des- se aplica pe alte terene, pe care ni-ar să-şl estindă lucrarea sa peste tote ţinutu­
premergătâre şi împodobit cu numerose fâşure după legile, după care se desvâltă aduce cu mult mai mari folâse ca pe te­ rile locuite de RomâDl.
ilustraţiunî excelenţe. (Biserica Antim din viâţa sufletescă în om. Ya trebui mai de­ renul cel spinos al educaţiunii. „Asociaţiunea va putâ în adunarea
11
BucurescI, Aquariu, Taurul Farnesean, A- parte să-i vorbâscă elevului său cu blân­ Este de necreclut, cât de mult pote sa ce se va ţinâ în August a. c. în Me­
pollon, Apbrodite, Artemis Seminarul ro­ deţe, cu iubire şi prietinesce. Va căuta să să strice şcolei un asemenea învăţător. De diaş să iâe în budgetul său, să clicem deo­
mân din Arad, Bis. Curtea de Argeş, (2 aibă o faţă pururea vesală. Ya căuta în vrâi să-l luminecll, el nu ascultă. camdată o sumă mică, numai de 100 fl.
tablouri) Ariadoe). Dintre articolele mai sfîrşit să aducă între el şi elevul său acel Sciu, că sunt mulţi, cari nu văd cu Comitatul Sibiiului are aici în Sibiiu o şcolă
însemrate amintim: Antim Ivireanul, Apa, raport, ce esistă între tată şi fiiu. ochi buni, că eu vin şi desvălesc în tâtă agronomică, unde se află sub îngrijirea di­
Apafi, Arabia, Arad, (comit, oraşul şi die- Se nasce întrebarea: împlinescu-şî da­ golătatea ale lor scăderi, dâr având în ve­ rectorului şi o pepinerie de galiţe. Mergând
oesa), Arămânii de Dr. Gust. 'Weigand, Ar­ toria cu sfinţeniă aceia, cari sunt puşi în dere, că cu greşelile, nostre este întocmai eu astă tomnă cu d-1 preşedinte al Reu­
derea morţilor, Argeş, Arion, Aron, Asa- fruntea învăţământului, — înţeleg aici pe ca cu beteşugurile nostre, şi că dâcă minte niunii agronomice d-1 Comşa, ca să cerce­
>«hi, Asanesoii eto. Abonamentele se fac la învăţători — cu privire la aceste adevăruri un bolnav pe medicul său şi nu-i spune cu tăm acâstă şcolă, d-1 director Schuster a
librăria W. Kraflrb în Sibiiu, âr pentru Ro­ pedagogice? Sciu, că mulţi din fraţii în­ inimă dreptă totă patima sa, nu' pote nici avut bunăvoinţa a ne făgădui în interesul
mânia la C. Muller, Bueuresoî. Preţul fi, 1 văţători le vor admite ca teoriă, âr când doftorul drept sS-i prescrie leacuri şi aşa lăţiriii soiurilor mai bune de găini că e
{pentru fesciool fi. 10 — pentru tom (pen­ vin la adecă, atunci nu sciu cum sâ-o câr- tot mai rău are să-i fiă. aplicat a ne da câte-o trupină (un cocoş
tru România 2 lei 50 b. resp. 25 lei). Abo­ nâscă. Am în vedere pe învăţătorii din Să nu iutăm, că sortea unui jjopor nă­ şi două găini) Plymonth RocJcs în colârea
namentele eu preţ redus nu se mai pri­ tractul protopopesc al Făgetului. Vrău să căjit şi ameninţat de aţâţi duşmani, pre­ bibilicelor, în preţ moderat de câte 3 fl.
mesc.) B asoicolele se trimet fără esoepţiune c}ic, ca să mă esprim mai clar, că nu tot cum al nostru este, nu se pote îmbunătăţi, Şi dâcă „Asociaţiunea are 33 de despăr-
11
numai la acei abonenţl, cari au achitat pre­ învăţătorul prin cuvântul său, cât mai ales decât numai prin cultură cu ajutorul şco­ ţăminte, âtă cu 99 fl. — am putâ cumpăra
ţul lor anticipativ. prin exemplul său contribue într’un mod lelor bune. 33 de trupine din găinile numite şi a le îm­
*
binefăcător la edueaţiunea elevului. părţi prin comitetul central al „Asoeia-
Manual de agricultura raţională. Din TJn exemplu ne va lămuri. Să luăm, Despre prăsirea galiţelor*). ţiunii“ cu mijlocirea directorilor subdes-
marele manual de agrioultură raţională, la spre pildă, pe un învăţător închipuit şi părţămintelor, în fiă-care despărţământ între
Despre prăsirea galiţelor.
oare luoreză d-1 Dr. George Maior, profe­ tot-de-odată şi negligent, pe un învăţător, învăţătorii noştri. Aceştia apoi vor avea
Prăsirea galiţelor este un ram al eco­ datorinţa, ca din trupina de găini ce o
sor la şoâla centrală de agricultură dela care nu e vrednic de-a se numi cu acest
Ferăstrău şi la Seminarul Nifon Metropo- nume sublim, care nici nu se gândesce în nomiei din cele mai folositâre; căci pre­ capătă să dâe în alt an din prăsilă câte-o
cum se vede din o statistică oficiâsă pu­ trupină la disposiţiunea directorului des­
litul, în Buouresol, a apărut tocmai aoum mod serios la şcdlă, care numai de şcolă
partea primă, întitulată „Agrologia seu agri­ să nu audă, care în loc de 7 / conform blicată în anul 1895, aşa-dâr încă de doi ani părţământului, rămânând trupina cea vechiă
3
4
cultura generală pentru usul şoâlelor secun­ regulamentului, întră în şcolă la S / ore cu puii ceialalţl proprietatea învăţătorului.
3
4 *) Tractatul acesta, din care estragem
dare, speoiale şi superi6re de agrioultură, şi şi atunci cu aburele fumului dela ţigară părţile esenţiale, ni-1 trimite însu-şl autorul, Trupina cea nouă directorul despărţămân­
învăţământul particular şi de consultat în gură; care întrând în sala de învăţă­ cu observarea, că l’a publicat şi „Foia Po­ tului o va da unui alt învăţător harnic şi
ipentro. agricultorii practici . Cartea este mânt cu pălăria pe cap fără să salute pe porului^— Red. sîrguitor, din acel despărţământ. Tot sub
11