Page 5 - 1897-03

efluUm Afâmstrslim „Gazeta" iese în l-care di.
ti t\ m n h ADonameiite pentru Anstro-lJngaria:
Braşov- piaţa tom 3?y, 30. Pe un an 12 fl.. pe şese tuni
6 fl., pe trei luni 3 tt.
StST'i.t.ocl na&njsiaato mi nai
pftasso. — M«tft8cxipîe nn »<> N-rii de Ourr.lnsoă 2 îl. pe an.
Ii9tîiTOBt. Pentru 8omânia si străinătate;
ISSESATE ao ţisimeso Îs Atei- Pe un an 40 frnnol, pe şbse
nlstraţicma în Braşov şi la ur- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
jnătiroio Birouri da wiHnclwrl: N-rii de Duminecă 8 franci.
în Yiana: M. Dukts, H/sinr&h
SstuUek, Budolf Mosse, A. OypeUks Se prenumără la tăte ofioiele
Sachiolger; Anton Oppsiîk, J. poştale din întru şi din afară
Dannebcr, în Budapesta: A. V. şi la dd. colectori.
(toldbsrgirg, Sekttein Bernat; în ligamentul neutru Rrasor
Bacnresci: igenct Ham*, Suc- administraţiunea, piaţa mare,
oursaJ.e do Honmame; în Ham» tfirgul Inului Nr. 30 etaeiu
bort! Karoiyi <fe Liibmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Prsţai Insarţlunllor: o nuriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Ifarmond pe 0 oolină ti o:, şi Cu dusul Sn casă: Po un an
80or. timbru pontau o pnbli- (^T-mm-er de XD-u.3eo.i3nLece O) 12 fl., pe 6 luni 6 ti., po troi luni
oaxo. Publicări moi (lese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atftt abonamen­
Soniama no pagina a ii-a o tele cât şi inserţiunile sunt
sorin 10 or. s6u 30 bani. a so plăti înainte.
Nr. 49.—Anul LX. Braşov, Duminecă 2 (14) Martie 1897.

Revistă politică. inţa locuitorilor din Creta, şi decă Li-a spus deci, să mai îngă- la socotelă jupânilor noştri din
aceştia vor voi să mai rămână sub due, şi li-a făgăduit, că deocamdată Pesta.
întâmplarea, despre care s’a stăpânirea Sultanului, bine de bine, va lua tote măsurile de lipsă, ca In România camera seu dieta ţării
vorbit şi s’a scris mai mult septe- âr’ decă nu, să fiă lăsaţî a se alipi crescerea ce se da în şcoli să fiă s’a ocupat cjilele acestea şi se mai
44
mâna acesta, a fost tot încurcătura de Grecia. cât se pdte de „patriotică , adecă ocupă încă cu o lege, numită legea
dintre Grecia şi Turcia, începută prin Răspunsul acesta, cum am (^is, cu alte cuvinte: ungurescă. — Alţi cassei rurale. Cassa acesta rurală
trimiterea trupelor grecesc! în insula s’a dat Lunia trecută, şi acum con­ deputaţi au cerut, ca plăţile tuturor este menită să împrumute pe ţăranii,
Creta. După-eum s’a spus în numă­ ducătorii trebilor din afară ai pute­ învăţătorilor din ţâră să se urce la cari n’au pământ, seu cari n’au des­
rul de Dumineca trecută, puterile rilor celor mari îşi sparg capul cu cel puţin 400 fl., ca astfel bisericile tul, să cumpere anumite părţi din
cele mari europene, voind se împe- întrebarea: „Ce este de făcut?“ — să nu aibă cu ce-i plăti şi să fia si­ moşiile cele mari ale Statului sâu
dece isbucnirea unui resboiu între Vorba celuia: „Un nebun aruncă o lite a cere ajutor dela stat şi a le ale proprietarilor celor mari şi să le
Grec! şi între Turci, au provocat pe petră în puţ, şi o rniiă de înţelepţi pune la bunul plac ale organelor plătescă încet cu încetul, pănă se
regele Gheorghe al Greciei şi pe îşî bat capul, cum s’o scâtă ârăşî statului. Şi acestor deputaţi însă vor vede stăpâni pe ele. Legea acesta
guvernul seu, ca în timp de sese afară ministrul li-a răspuns, că acâsta încă decă se va pune în lucrare şi decă
cjile se cheme înapoi trupele trimise Vor întrebuinţa bre puterile nu se pdte face deocam-dată, tot se va întrebuinţa cu înţelepciune
în Creta, ameninţând, că decă nu acum îndată împotriva Grecilor mij- din lipsa de mijloce, dâr a făgăduit, pdte fi de mare folos pentru ţără­
vor da ascultare, puterile ’i vor face lăcele silnice, cu care au amenin­ că la anul va stărui din tdte pute­ nimea din România, care este partea
cu sila se lase în pace insula, pe ţat, seu vor mai întră la târg cu rile, ca învăţătorii să capete cuin- cea mai numărosă şi mai de nădejde
care Grecii ar voi se o împreune ei?... etă întrebarea ce şi-opun as- cueniile (adausele la salar din cinci a ţării.
cu regatul lor. In schimb puterile tăcţî tote gazetele şi toţi, cari se în cinci ani) de câte 50 fl. şi unde
au făgăduit, că nu vor mai lăsa in­ ocupă cu politica. Părerile în pri­ parochiile nu vor fi în stare să le
sula, despro care e vorba, sub stă­ vinţa acesta sunt felurite, dâr în dea, le va da el, se înţelege, tot cu Adunarea extra-ordinară a
pânirea nemijlocită a Turcilor, ci-i câte-va Gile va trebui să se hotă­ scopul, ca astfel şcdlele ajutate să Asociatiunei.
vor da autonomiă, adecă conducere rască la un fel. ajungă subumana statului. In ceea-ce 5
de sine, rămânând sub ocârmuirea Pe când s’au petrecut acestea privesce ajutorarea preoţimei, minis­ S I B I I U , 12 Martie.
Sultanului numai cu numele. Hotă- în părţile de cătră Răsărit, aici la trul a spus, că: da, va ajuta pe Asâră târcfiu, pe la 10 dre, adu­
rîrea acesta a lor puterile au îm­ noi, dieta din Pesta a urmat mai de­ preoţii lipsiţi, dâr numai pe aceia, narea generală extra-ordinară a Aso
părtăşit-o şi guvernului turcesc, spu- parte cu desbaterea asupra venite­ cari sunt buni patrioţi, adecă, cari ciaţiunei, întrunită alaltăerî aici în
nendu-i şi acestuia, ce au de gând lor şi cheltuelilor ţării. Anume de fac tdte pe placul guvernului şi al Sibiiu, s’a pronunţat în afacerea gravă
cu ostrovul Creta. vre-o două săptămâni încoce dieta Ungurilor. a schimbării titlului, ce a pretins’o
Guvernul turcesc s’a declarat s’a îndeletnicit cu trebile şcolare de In cjfiele trecute în Austria au ministrul unguresc de interne.
gata se primeseă hotărîrea puteri­ aici, din Ardă! şi din ţâra Ungu- început a se face alegerile pentru Resultatul votului, ce s’a dat
lor, ca astfel se fiă bună pac8 în­ rescă. Şi cu prilejul acesta mai dieta din Viena. Pănă acum s’au erî îu sala cea mare a şcolei de fete
tre Turci şi între Greoi. Grecii înse mulţi dintre deputaţii unguri au tre­ ales deputaţi din partea curiei a a Asociaţiunei nu numai, că n’a sa­
au răspuns Lunia trecută, că nu se buit să’şî arete colţii faţă cu şcâlele cincia, unde pot să-şi dea votul toţi tisfăcut însă nicidecum aşteptărilor
mulţămeso cu hotărîrea puterilor şi nostre, pe care ar voi să le vacjă fără deosebire de avere şi ocupa- încordate şi dorului, ce-1 aveau toţi
că nu’şî pot chema înapoi trupele şterse de pe faţa pământului şi în­ ţiune şi în unele locuri şi din partea Românii de bine, ca să vadă cu o
din Creta, deore-ce se tem, că decă locuite cu şcoli numai şi numai un­ curiei a patra, unde voteză repre- 4i mai curând spulberate şi nimicite
le vor chema înapoi, Turcii se vor guresc!, ca astfel tot ce răsuflă în sentanţii sătenilor. Românii din Bu­ suspiţiunile, învinuirile şi nedreptele
scula împotriva Creştinilor din acest ţâra acâsta se se prefacă în viţă covina s’au purtat fdrte bine la aceste pretensiuni făcute la adresa acestei
ostrov şi-i vor măcelări. Guvernul de-a lui Arpad. Ministrul de culte alegeri. In curia a cincia ei au ales vechi reuniuni de cultură române,
grecesc spune mai departe în răs­ şi instrucţiă, Iuliu Wlassics, le-a răs­ ca deputat pe d-1 Dr. G. Popovicî, dâr — cu durere o constat — a în­
punsul său, că Creştinii din Creta puns acestor deputaţi, că şi el ar un om tinăr şi învăţat, dela care se trecut chiar şi temerile cele mai
nu se mulţămesc cu felul de gu­ voi să va4ă prefăcute tâte şoâlele aştâptă mult pentru viitor, eră în pessimiste.
vernare, ce li-se făgăduesce din par­ nemaghiare în şcole de stat, dâr curia a patra pe deputaţii de pănă Cunosceţi hotărîrea luată de ma­
tea puterilor şi că dorinţa lor fer- de-ocamdată lucrul acesta încă nu acum, d-nii I. Lupul şi baron Eud. joritate. Ea este o curată închinare
binte este, ca să se împreune cu se pdte face, de 6re-ce susţinerea de Hurmuzachî. încolo în multe lo­ şi umilire dinaintea volniciei minis­
regatul grecesc. Ca să se dovedescă atâtor şcoli cere cheltuelî forte mari curi au eşit de-asupra deputaţi anti­ teriale. Nimic nu o pdte înfăţişa în-
acesta, guvernul grecesc propune în şi statul nu are destule mijlbce, ca semiţi, adecă cari sunt contra Evrei­ tr’o lumină mai favorabilă, nici chiar
răspunsul său, ca să se întrebe vo­ să le susţină pe socotela lui. lor, lucru care nu le prea vine haina, în care fu îmbrăcată, ca adusă

FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 11 sărută, îl desmeardă Eată, mări, însă eată Pe loo omul re’nviâză,
piua, noptea, ne ’ncetat Că într’o 4i spre Răsărit Apa curge şopotind,
Ca pe un mire descântat, Mândrul sore au zărit Cuibul ride ciripind,

Din poesiile lui V. Alexandri,*) Şi se teme să nu-’l perdă, O frumosă, viă fată, Lumea se desmormîntează
Şi renesoe înflorind.
Dela ochiu-i degerat.
Pe un plaifi reînverZit.
p i l e l e B a b e i .
Bietul sâre ’n fermeroare Era duloea Primăvară, Eară Baba prin răstâce
Cât au fost earua de lungă Pierde lustru-i aurit Rumeiârâ oa un frag, Ca o ciumă alergând,
Au ţinut sârele strîns Sub răsuflul ei cumplit. Scump odor şi lumii drag, Văetându-se plângând,
Sub al ei cojoc încins, El pe lume nu mai are Care-acum eşise afară Scutur ’ale ei oojoce,
Crivăţul să nu’l ajungă, Nici Apus, niol Răsărit. Din lâuntrul unui fag. Când cu plâiă, oând ningând.
Nici să fiă ’n faţă nins.
Ear în lipsa lui, pământul Brânduşioa zimbitore In bordeifi, în oăsă ’n şatră
Eară sora ei mezină, Zace ’n triste amorţiri, Şi ou mersul legănat, Ea pătrunde şuerând,
Dokia, l’au îndrăgit Bântuit de vijălirl; Pe sub ceru' ’nseninat Inimile ’nfiorând ;
Şi la rendu-i au vrăjit, Căci ferâseă Domnul sfântul Ea părea aşteptătâre Spulberă cenuşa ’n vatră,
Ca s’atrag ’a lui lumină De-ale Babelor iubiri. De un mire mult visat. Apoi ese ’n oâmp urlând.
Lângă sînul ei sbîrcit.
La răsuflu! lor de-odată Căci pe inima-i feoiâră Ea furtunele stîrnesce,
Şi sub cortul ei de ghiaţă, Tot oe-i verde, înflorit, Purta ’n sînu-i mi-i de flori, IntinZend pe câmpul gol
Unde tremură mereu, Cade, mâre, veşteflit. Şl-adesta ’n fierbinţi fiiorl Al troenilor nămol:
Ţine acum odorul său, Turba lor e neîmpăcată, Să înohine-a ei oomoră Prin văzduh o cârăesoe
Duloele isvor de viaţă, Dorul lor neîmblânzit. împăratului din zori. De corbi negri negrul stol.
Zîmbetul lui JDumnecJeu.
Ele sciu se ’ncurce firul Cum o vede, se aprinde Ea din fugă se anină
Feţi-frumoşilor, pe plac. Sorele re ’ntinerit, De sărmanii călători,
*) Publicăm aici clupă ediţiunea cea nouă
Sciu să schimbe pentru leao Sboră ’n cerul părăsit îngheţaţi, rătăcitori;
a poesiilor lui V. Alexandri apărută la librăria
Chiar în brustur trandafirul Şi ou razele-i oupriude Smulge tufe din tulpină
Socec din BucurescI trei poesii găsite în manu­
script la mortea marelui poet. Şi stigleţu ’n liliac. Tînărul odor iubit. Şi le-asvîrle pănă ’n nori.