Page 1 - 1897-04

Macţioea, Afliaiiiisîraîiiiiei, „fiueti" iese în M-care di.
ţi Tîsoarajii Aboiiaineate pentru Anstro-Ungaria:
Braşov, oisţa maro Efî, 30. Pe un an 12 fl., pe şese iunl
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Sonsoxi Bofeaasa*» au bo
psicieso. — Hasiusoripţ* au *e N-rii de Dumlneoă 2 *. pe an.
j î*WEceti. Pentru România si străinătate;
! IISSEBAVE sg primesc la Adml- Pe un an 40 franol, pe şăse
nletraţlsna Sn Braşov şi la ar- luni 20 fj\, pe trei luni 10 fr.
Baăt6ral0 Birouri do animolurl: N-rii de Duminecă 8- franol.
tn Viana: M. Jhtkts, Emrich
Behăit x, liudoif Eoss», A. Oppeliks Se prenumără la tăte oflciele
Naohfolger; Anton Oppelik, J. poştale din Intru şi din aiarâ
Danne'ocr, în Budapesta: A. V. si la dd. aoieotori:.
BoldUrgerg, Sckdein Bemat; în U^amauiul nentrn Btasor
Bacnreaci: Agtnce llavas, Suo- administratiunea, piaţa mare,
oursale de ttoumonie; în Ham­ târgul Inului Nr. 30 etagiu
bar},: Karoiyi <fc Licbmann. I.: po un an 10 fl., pe şăse
Proţul Ineorţlunllcr: o aeriă luni 5 fl., po trei luni 2 fl. 50 or.
itarmond pe e col6nă 6 or. ai Ou dusul în .capă r Pe un an
BOor, timbru pentru o publi­ xt Xu lse. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fl. Un esomplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Keclame po pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seria 10 or. seu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 73. Braşov, Limî-Marţî 1 (13) Aprilie 1897.

din răbdare, silindu-i ca ei se ia resboiu. Şi, ce e mai curios, numita crurile, Rusia ar putea pătrunde, în timp
ofensiva şi se provdce astfel res­ fâiă reservă Germaniei un rol numai de 24 de ore, adânc în Moldova, şi fără
N o u a b o n a m e n t boiul prin încunjur. Sâmbăta tre­ diplomatic, declarând, că ea va tre­ multă resistenţă din partea României. Co­
cută s’au şi întâmplat cele dintâi bui se renunţe de-a conlucra cu pu­ mandanţii români pot să se tot bată în
la oă
ciocniri sângerdse între Turci şi ban­ tere armată la pacificare. piept şi să cfi : „Suntem gata“, dâr acâsta
Gazeta Transilvaniei dele iregulare grecescî la graniţa Tâte bune, der se vor găsi alte este un slab răspuns la faptele şi raţiunea
Tesaliei şi Macedoniei. puteri, care nu vor voi se renunţe strategiei. In un astfel de timp câud după
Cu 1 Aprilie 1897 st. v. Planul e bine ticluit. In lupta şi cărora p6te li-ar veni la soco- totă probabilitatea în Balcani pâte isbucni
se deschide nou abonament la care de guerilla, Grecii, sprijiniţi de că­ telă, ca în cele din urmă tot spre o conflagraţiune şi oând, fără îndoială,
invităm pe toţi amicii şi sprijini­ tră locuitorii mărginaşi fdrte dibaci scopul pacificărei se sară asupra Rusia nu aştâptă decât un moment binevenit
torii fdiei nostre. şi esperimentaţî în astfel de hărţuelî, Turcului, ca se-1 reţină de a nimici spre a năvăli în aceste ţări, la oarl ea atât
vor fi superiori în multe privinţe pe Greci şi cu ocasia acâsta se de mult rîvnesce, România ar trebui să
PspesţaaS ss&ottBsasBmeBifBaBcsÂs
Turcilor, cari mai au se lupte şi cu ocupe teritorii ale imperiului oto­ asoulte de cuvintele de admoniţie şi să nu
Pentru Âustro-Ungaria:
răua aprovisionare. Astfel armata re­ man, de unde apoi se nu mai iese. cjioă, cum cficeau fraţii lui Iosif: „Lăsaţi-1,
pe uian. an. .............................. ±2 £L.
pe şese 1-uja.i ..................................... © £L. gulată grecescă p6te sta mai multă Multe sunt posibile, dâr şi aceea oă-i visător* Se efioe oă visurile se împli­
pe trei 1-u.aa.î. .............................. 3 £L. vreme nemişcată la graniţe, coman­ e posibil încă, ca sorţii resboiului nesc contrar, dâr oâte odată ele se rea-
Pentru România şi străinătate: danţii ei pot se reînoâscă din când se fiă mai favorabili Greciei, decât lisâză....* —Adevărat, că Moldova de sus
pe -U.XL an .................... -4:0 fra.3n.ci. în când pro forma admoniţiunea, ca s’ar crede, avend în vedere mai ales, e forte espusă unei eventuale năvăliri din
pe şese l-u.33.1........................ 20 ,, armata se se reţină dela orî-ce ini­ că flota grecâscă stăpânesce marea spre Prut. Eventualitatea acâsta însă, de
pe trei 1-u.n.I .......................... IO „
miciţii, pe când de altă parte ban­ şi că flota turcâscă se află într’o sigur, că s’a luat în vedere de cătră con­
Abonarea se pote face mai uşor dele de insurgenţi vor duce focul şi stare desolată. siliul de apărare al ţărei, oare să întru-
prin invamSate poştale. resvretirea pe teritoriul otoman. Dâcă înse va isbucni resboiul nesoe destul de des, mai ales dela îsbuo-
Administratiunea Se pare chiar, că Turcii sunt turco-grecesc, nici monarchia nâstră nirea turburărilor din Orient încâoe.
„Gazetei YipairasiflwaBîieii®®. aprâpe de a-şî pierde răbdarea şi nu va putâ se fiă multă vreme spec­ *
de-a lua în adever ofensiva. Guver­ tator neutral şi, după batalionul, care Pentru conferenţa interparlamentară
nul otoman, după soirile din urmă, a mers în Creta, vor trebui se ur­ de pace, ce sa va ţinâ anul acesta la Bru-
Resboiu cu încunjur. a dat ordin comandantului Edhem- meze multe pentru a apera posiţia xela, Ungurii au început să facă chiar de
paşa, care se află cu statul seu ma­ şi interesele monarebiei în Penin­ pe acum mari pregătiri. Preşedintele gru­
Grecii abia vor ave la graniţa Te- jor în Eiassona, se trecă cu armata sula balcanică. pului interparlamentar maghiar, Szâll Kâl-
saliei concentrată pe jumătate atâta peste graniţa grecescă îndată ce se mân, a adresat cătră membrii ambelor ca­
armată câtă au Turcii şi de sigur, va constata, că între bandele gre­ CRONICA POLITICA. mere unguresel un apel, prin oare cere,
că armata grecă nu este aşa de dis­ cescî se află înşiraţi şi soldaţi din să se .înscrie cât mai mulţi între membrii
ciplinată ca cea otomană, der în trupele regulate ale Greciei. — 81 Martie. aoestui grup şi la viitârea conferenţă din
schimb Grecii au, pe lângă însufle­ Ori care ar fi înse tactica cea O corespondenţă pablieată în d'&rul Bruxela să se presente în număr cât se
ţirea lor pentru causa elenă, mai mai nouă a Greciei, fapt este, că engles „The Globe“ din Londra sub titlul pote mai impunător. Apelul îl oaraoteri-
multă vicîeniă, care în tdte împre­ inimiciţiile la graniţa Tesaliei şi Ma­ „Situaţiunea [în România“ vorbesoe despre sâză mai ales următorul pasagiu: „Faţă
jurările vine în ajutor celui mai cedoniei s’au început, deşi de-ocam- pretinsele mari ooncentrărl de trupe în cu vastele agitaţiuni române şi faţă cu acusa-
slab. dată numai, cum s’ar cfi e, în mod Bassarabia şi de-alungul Prutului şi după- ţiunile nedrepte şi neîntemeiate (sic!), noi Ma­
c
S’a tot vorbit de-o apropiată neoficial. Insurgenţii au străbătut, ce mai spune, oă (fiarele române din acest ghiarii nu numai că avem datorinţa, der
declarare de resboiu din partea Gre­ deşi cu mari dificultăţi, în diferite incident atrag atenţiunea publică asupra e şi în interesai nostru patriotic, ca pe
ciei. Se indicase chiar cţiua.. când puncte pe păment turcesc şi, cum stării ou totul nesoutita a Moldovei de sus cât să pâte să-i prevenim (pe Români) şi
ea avea se fiă făcută, der Grecii nu se vede, au şi avut mai multe cioc­ coutiuuâ astfel: „Hotarul de jos e bine la conferenţeie interparlamentare, atât în
se grăbesc. Mai ales după-ce s’a niri seriâse cu trupele turcesci. întărit, dâr mai înlâuntru spre câmpie sunt privinţa numerioă, oât şi a gravităţii să
predat guvernului din Atena nota întrebarea cea mare este şi ră­ multe lipsuri şi România, din nenorooire, luăm posiţiâ*.
puterilor, prin care acestea în mo­ mâne înse, ce vor mai întreprinde nu vrea să-şi deschidă ochii şi să vadă *
dul cel mai categoric ameninţă pe puterile în faţa celor ce se petrec trebuinţele urgente în aoâstă parte. Dâoă Răspunsul, ce l-a dat ministrul-pre-
cel ce va provoca resboiul în con­ cu periculul de-a incendia întreg România vrea să se afirme în un răsboiu şedinte Banffy la interpelarea lui Jagios
tra voinţei lor, Grecii se folosesc Orientul european? cu Rusia, un răsboiu oe va trebui să is- în cestiunea autonomiei bisericei serbesci
de tactica viclănă, de-a nu ataca di­ O f6iă germană dă o recetă buonâscă mai curând seu mai târ(fiu (şi a făcut o impresiune penibilă în cercurile
rect pe Turci, ci de-a trimite pe te­ cam drastică: Turcii se fiă însărci­ cine scie cât de curând?), ea nu trebue să sârbesol. Foia sârbâsoă „Branik* din Neo-
ritoriul lor bandele de insurgenţi, naţi din partea puterilor a pacifica aştepte a se răsboi pe teritoriul româneso pianta cfice, oă răspunsul lui Banffy a fost
organisate de cătră Eteria naţio­ Grecia, adecă a-o bate cum se cade, ou Rusia, ci trebue să se pregătâscă a re- oa şi o bombă pentru Sârbi. Chiar şi în
nală, ca se-i aţîţe şi se-i scdtă ca se-i trâcă pofta de-a mai purta sista unei invasiunî. Astfel cum stau lu­ oeroul deputaţilor sârbi guvernamentali e

FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ iască îi vine mai aprâpe. Numai că peste pe acasă la dânşii, par’oă eram de-ai lor. Oum a murit şi a fost îngropat însă
jidănimea venită mai de mult în Moldova, Şi mergeam ou prietenul meu Marcus câte­ bătrânul Anhauoh, n’am să uit nici oând.
a tăbărît după o vreme potopul de ovrei odată în chăiderul lor, adecă la scola jido- Soiu oă alerga bietul Marous fără suflet
Jupanul Toiba strioaţl din ţâra leşasoă şi musoălâsoă, şi vesoă şi priviam la belferul Caleb Şoil, prin târguleţ, şi eu după dânsul, ca să oaute
de unde Românul îl privea pe Jidanul cum Si învăţa pe cei miol cu glas cântând: pe cei 4ece din Ohebura Odişa. Căci moş­
cliip şi graiu din Bucovina. de odiniâră ca aprâpele său, adecă cum alăăăf... beeeis... ghimăăăl... delăăăt... ]£r neagul simţea, că i-se apropie sfîrşitul şi
Domne, mare urgie şi blestem de la s’ar uita om la om, acum a prins să-i vie pe cei mai mărişori, oând nu-i oeteau oum îi aştepta pe aoeştl pregătitori la viâţa
Dumne4eu trebue să fi pioat peste neamul âreenm greu de venetioii aceştia noi şi la­ vrea el din Talmud, ii snopea harharul veelnică, învelit în halatul alb al morţii şi
lui Israil de s’a risipit aşa îq tâfce părţile comi; ba pănă şi fraţilor lor băştinaşi din ou o nuia de alun de mama focului. Apoi ou ochii stecliţl. Şi au sosit omenii chemaţi
şi pribegesce astăcjl f&râ astâmpăr prin lu­ ţâră li-s’a făcut soarbă de aşa rubedenie. îşi lua iarmurca de pe capul său tras, îşi şi s’au aşe4&t tăouţl împrejurul bătrânului,
mea întrâgâ. Şi a’a oploşit şi pe la uoi să- Şi erau în adevăr, — oând mă gân- ştergea sudorile, şi băgând degetele drep­ oare a început să bolborosâscă îndată oele
mînţă din aceşti horopsiţl ai lumei. Şi Ro­ deso, — într’o vreme par’oă altfel de âmenl tei sale uscate într’o carabuşoă de mestea- treispre4ece simbâle ale legei lor iudaioe.
mânul dă, — oum îi el îngăduitor din fire, între Jidovii noştri. Văd, oă asfcăcjl chipuri oăn, îşi buoşia nările cu tabacul roşiatic, Apoi au început să 4i°& martorii la rugă­
— n’a cfi nimic, ba l’a ajutat încă pe săr­ ca de alde jupânul Moişe Ohaim, ce ţinea sootea ou stânga din buzunarul oaftanului ciuni, şi nici n’au isprăvit ei bine să spună
8
manul străin. Că dâr multă liftă şi norod ratuşul cel mare din târguleţul Storojine- o basma mare albastră, trăgea două trei la rândul lor oele cuvenite în faţa bolna­
din altă ţâră a mai vătjut el pa la vatra ţului, apoi Scul Derner ou dughiâna lui de strănutăturî, încât i-ae clătinau perciunii vului, şi âtă că bătrânul a şi închis ochii
ea, şi până şi ou Turcul cel sumeţ s’a în­ ferârie, Şmil Mauriber, traficantul da tutun cei cârlonţî şi par’că îşi mai venia în fire pentru totdeuna. Şi atunci l’au întins jos
ţeles şi a hălăduit cu dânsul sute de ani. şi înainte de toţi îmi resare din vremile şi se liniştea încetişor. Şi intram şi în havra pe podâlă ou braţele de-alungul trupului
Şi precum nu i-a luat musulmanului în nume oele vechi bătrânul Anhauoh, ooborîtor din lor, unde şamesul, seu păzitorul templului, şi mânile strînse în pumni, l’au aooperit
de rău, că se închiDă Vinerea, la urma ur­ odrasla seminţiei lui Levi. Asta era om, îmi arăta tâte şi vedeam multe, oe nu le cu o prostire şi i-au pus la cap o luminare
mei, — adecă de ce s’ar fi supărat pe ovreu, pâte peste o sută de ani, cărturar îuvăţat prioepeam pe atunci, dâr le ţiu minte oa aprinsă, desohi4ând îu urmă şi una din fe­
că-şl face rugăoiunea Sâmbăta? Dâr tot la şi cinstit de ceilalţi, par’că le fusese legiui­ astăcfi. Şi de dragul prietiniei începusem reşti oa să iasă adeoă sufletul. Mai departe
acelaşi Dumue(| u se închinau cu toţii, şi tor, nu altceva. Umbla un nepot de-al lui pănă să şi vorbesc jidovesce ou dânşii, ba însă nu 9ciu, căol am trebuit să eşim din
e
Sâmbăta fiind mai aprâpe de Dumineoă, ou mine la soâlă, şi precum tată-meu era să şi scriu şi oeteso, — luoru oare mi-a casă; jidancele însă oare booiau pe afară,
creştinului pâte i-se părea, oă legea ovre­ învăţătorul târgului, intram şi găzduiam prins şi el în câte va rânduri bine. nu aveau voe să vadă nici atâta, ca să nu