Page 5 - 1897-04
P. 5
Micţiim AteistraţiiiM, ,Gaz8ta' iese în M-care dl,
(
;
şi Yipograiia Atonamenie penîm Anstio-Ungaria:
Sîaşov, piaţa maro Ks\ $0» Pe nn an 12 fi., pe şese ioni
6 fi., pe trei luni 3 fi..
Sensuri aslî.a-actt?i8 bk »s
primesc—M!inaiSCT»4<» s,-.; &o N-rii de Dumlneoă 2 fl. pe an.
T8**iTOG<i. Pnatrn România si străinătam;
IXSERATE ao primase la Afirol- Pe nn an 40 frntiol, pe şds»
HSatraţlana In Braşov şi la 112- luni 20 fr., po trai luni 10 fr.
snătorelo Birouri da ar.iintiiurl: N-rii de Duminecă 8 franoi.
în Yiena: X. Duku, Ktinrich
Beltatei, Rudoif Mont, 1. (hpeiiks 8® prenumără la t6te oiiciolo
Haohfolger; Anton Oppsiir., J, poştale din întru şi din arară
Damiebcr, in Budapesta: J. 7. si la di colectori.
Btildbsrgerg, Eekstein Bernai; în itnimem! pumn Braşov
Bueurtsci: Agencs tfavas, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
duiaalo do Roumorue; £n Jiam- târgul Inului Nr. 30 etagiu
baif,: Karoiyi & hiebman«. I.: pe un an 10 fi., po şese
Preţul Inaerţlunllcr: o Koriă luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 cr.
Sîarmond pe 9 boldnă, fi o?, ţi Cu dusul în casă: Pe nn an
BOor. timbira ponîru o publi A ZbT "UT Xj 12 fi., pe 6 luni 6 tl., pe trei luni
care. Publicări mai doso după 3 fi. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă ţi învoială. său 15 bani. Atăt abonamen
Reclama po pagina a 3-a o tele cftt şi inserţiunile şunt
Senă 10 or. oou 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 74. Braşov, Mercur! 2 (14) Aprilie 1897.
oaraoterul naţional unitar şi constituţional. In paralela, ce o face apoi în Conflictele în Orient.
Numai din libertatea ei a perdut. D4r cea tre stările parlamentare din Unga
Nou a b o n a m e n t laltă jumătate. Austria, s'a transformat cu to ria şi din Austria „Magyarorszâg“ Soirile de erî şi de-alaltăerî con
tul’. Acolo liberalismul şi egemonia ger ajunge la următorele constatări: stată, că isbucnirea inimiciţiilor în
la urma năvălirei bandelor grecesc! de
mană au oăcjut, mini8teriu parlamentar nu
In parlamentul austriac voeso să insurgenţi s’a întâmplat în trei puncte
Gazeta Transilvaniei mai esistâ. Statul unitar şi centralisat se spargă oleie de carne, pe speculanţi de-a lungul graniţei greco-turcescî,
împarte acum în provincii autonome şi
Cu 1 Aprilie 1897 st. v. egemonia slavă păşesoe în planul întâiu. voeso să-i dea afară după-oe la o mare ce se estinde 60 de chilometri între
parte din ei nici nu le-a permis să între. Discaia şi Mezovo. De patru cjile
s’a deschis nou abonament la care Unul din stâlpii dualismului s’a trans Aiol la noi (în Ungaria) toţi alârgă la urmeză luptele la graniţa Tesaliei.
Invităm pe toţi amicii şi sprijini format cu totul, celalalt 6ro putâ-va sin olele cu carne. Aici speoulaţiunea nu nu Pbrta otomană se află în mare în
torii fdiei nostre. gur să ţină olădirea? Acesta este punctul
mai, că nu se prigonesoe, dâr este înoă curcătură, căci de-o parte ar vrâ se
Pireţaaă a&B©sra«aBPBerstgn§siî)î< critic al paotului de a<fi. Contradicţia e sprijinită. Legea de incompatibilitate nu ou» ţină semă de puterile europene, şi
prea mare şi pe când despre Banffy se
Pentru Austro-Ungaria: teză să o duoă îndeplinire, ci o vor modi de altă parte, aţîţată cum este, arde
crede, că conform oererei curţii el este în
pe "cuu. am. .............................. 3.2 £L. stare ea noua lui majoritate alesă pentru fica în interesul speoulanţilor şi al celor ou de dorinţa de-a da Grecilor o probă,
pe şese lna.aa.1 .................................. © £L. acest scop să faoă să se primâscă pactul şi provisiunile. Cu atât mai urgentă este în- că încă tot mai esistă şi ea.
pe trei 1-u.m.î .............................. 3 fl.. tr’aceea restrîngerea libertăţii pressei. După atacul dela Mezovo, gu
cvota urcată, pe atunoî ese la lumină, că
Pentru România şi străinătate: ...Cehii, Slavii, clericalii din Austria o vernul turcesc s’a adresat la amba
Badeni nu dispune de majoritatea „Reiohs-
pe -u.m. azi. .................... -IO fraxLcî rath“ului. spun pe faţă, că tripla alianţă nu le tre- sadorii puterilor, declarând, că Gre
pe şese 1-u.m.i......................... SO „ bue. Ungaria însă e datore să o apere. In cia este partea provocătbre şi ca
pe trei 1-V3.nl .................... 3.0 „ Şi clarul „Magyarorszâg" face Austria soiu să trăesoă şi fără majori trupele regulare grecesc! au luat
o paralelă între Austria şi Ungaria,
Abonarea se pote face mai uşor tate. In parlamentul Ungariei îutr’aceea se parte la atacurile bandelor de insur
prin Hmaredafte posfaBe. pe care o introduce cu următdrele oâştigă majoritatea ca bani vienezl. încă genţi. Se asigură, că Edhem-paşa
caracteristice observări:
Administraţiunea nici în rău nu sunt puncte de atingere în primise dela Constantinopol în ade
„Gazetei TVasîsilwamet! *. Austro-Ungaria se numără între ma tre Ungaria şi Austria. Dâcă Austria n’are văr ordinul, de-a porni cu armata
8
rile puteri, der rămâne o monarchiă enig- parlamentarism, nu-i lipsesoe simţul de viaţă în contra Grecilor, dâr a primit cu
matioă. Nioi-odatâ nu se arată de sine stă- propriă. Lupta de drept public se suprimă rând un contra-ordin, deorece în pa
tătâre, oi tot numai răcjitn&tă pe braţe de aiol la noi ou fier şi foc, dincolo dreptul latul Sultanului s’au ivit temeri, ca
Stâlpii dualismului. aliaţi. Mărimea geografică o are, dâr isvore publio al Ungariei nici că se ia în semă. nu cumva printr’un pas prea pripit
vitale de putere mare nu are. înainte cu Pentru el nimeni nu se însufleţesoe... să se compromită situaţiunea Tur
Au început Ungurii se se în- vre-o 80 de ani ea s’a făcut Austriă, de ciei faţă cu puterile.
grijescă, vecjend desvoJtarea lucru 30 de ani ea este Austro-Ungariă. Dâr ce Ce aşteptare curibsă, ca cei din Grecii negă, ca trupe din ar
rilor în Austria, unde au căcjut cu a devenit? Ea nn se pote întări. Odată se Austria se se însufleţăscă pentru drep mata lor ar fi luat parte la espedi-
tul public în Ungaria! Mai curios
deseverşire nu numai egemonia aliază cu Germania, oare e gata să se ţiunea insurgenţilor, ba în tabăra
germană, ci şi liberalismul şi cen alieze ou ori şi cine, ca să-şi asigure Alsa- este înse, când „M.-g“ pretinde, că grecâscă s’au dat chiar ordine stricte
tralismul, ce s’a fost introdus mai oia; altă dată se întoroe spre Rusia, de Austria nu aduce nieî o jertfă pentru trupelor, ca să se ferescă de orî-ce
ales dela 1867 şi care a ajuns în fibre oare mai înainte se temea aşa de mult, că posiţia de putere a monarchiei şi pen conflict şi se asigură, că guvernul
în partea de dincoce a monarchiei. o va dripi şi sfârtioa. tru consolidarea dualismului şi Aus- grecesc n’ar fi sciut nimic de pla
triacii tocmai de aceea se plâng, că
Piarele maghiare fac contemplările După acesta numita f6iă vrea aduc prea multe jertfe, pentru dua nul insurgenţilor armaţi şi organi-
lor caracteristice în faţa acestei stări se dovedbscă, că decând din Austria lism şi pretind, că în viitor nu mai saţ! de Eteria naţională. Aceştî ire-
de lucruri. „Budapesti Hirlap“ gă- s’au făcut doue state, Austria a fost gularî, voluntar! şi străin!, se cfi >
ce
sesce, că desvoltarea. de acjl în Aus între aceste doue copilul iubit, ce pbte merge aşa. Cu tote adevă că sunt cu totul 8000 la număr, âr
tria vine în contracjicerea diame lalalt numai maşter. Apoi conti rurile, ce le recunbsce eu privire la cât pentru armata de operaţiune
stările interne parlamentare, „M.-g“
trală cu dualismul, pe care Fran- nuă aşa: e deci şi el de părere, eă astăfiî nu grecâscă dela graniţa Epirului şi
cisc Deak a întemeiat pactul dela Austria şi acum se depărtâză tot mai mai Ungaria a mai remas stelp al Tesaliei, ea constă din 38 batalione,
1867. mult de calea liberalismului. O rupe înoă dualismului. Decă este aşa, atunci 14 escadrâne şi 28 baterii cu vre-o
c<
Pa Deak — cfi „Bud. Hirl. — l’a şi ou forma constituţionalismului. Un auto nu prea sunt strălucite prospectele 60.000 omeni şi 168 tunuri. Se mai
oe
conclus ideea fundamentală oa Ungaria uni graf împărăteso îndrumă pe ministrul-pre- sistemului dualist. crede, că cu timpul numărul trupe
tară şi liberă să între în federaţiune ou dinte să nu-şî faoă bătaie de cap ou con lor grecesc! se pote urca pănă la
Austria, împărăţia germană centralistă, li- stituţia şi ou încrederea parlamentului; să 70.000 dmenî.
berală-constituţionalâ. Ungaria şî-a păstrat guverneze la ordinul împăratului. Pănă când Turcia va pute să
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ şi nasul... drept ÎDainte, peste oinoî sâu vestită şi pănă astăcfi pe urma unor sumeţî ţin minte, oă am văcjut, sâu ni-s’au năzărit
şâse dealuri şi tot atâtea ooborîşurl, de tâlhari de Rusneol, oare acum câţl-va ani, cumva, pe pustiul întins al ometeler vr’o
Jupanul Toiba. crecfi că-ţl iese sufletul, pănă-i dai de oa- nu numai că au prădat’o dâr au şi ucis oincl, şâse dihănii, oe cam semănau a lupi,
păt. Si ohiar cum ajungi în vîrf’ul dealului pe oârşmarul cu cârşmărâsa pe toţi din dâr se făceau aşa oa şi cum nu ne-ar vedea.
Chip şi graiu din Bucovina.
dintâi, în partea dinspre târguleţul nostru, casă. Şi precum era Vinerea, Toiba meu Pe semne oă veneau sătui. de undeva şi
(Urmare). cjăresol par’oă înaintea oohilor Cernăuţul, cu jupânâsa au fost siliţi să-şi faoă şabăţul nu ne băgau în sâmă. Tovarăşii mei din
Şi, Dâmne, multe aşi putea să vă — dâr pănă l’ajungl, ta vede şi Dumnecjeu, lor la jupânul Ghedale ou oare se soiau haraba tremurau de frică, eu însă soiu că
spun, din oâte le-am păţit, umblând aşa cu Ne-am suit noi, cum ne-am suit pănă ia de mult. Şi am trebuit să stau şi eu ou am ars atunci jumătate din oaetele mele
jupânul Toiba, când pa timp de varâ, când dealu oela, dâr de acolo — nioî putere, dânşii, la luminările de seu aprinse, să mă de soâlă, arunoând făşiele aprinse pe drum
de ernă. Dâr ca una grea de tot nu cred niol mângăere. Şi s’a înămolit harabana lui nânc din peştele cu zâmă de stafide şi din — veefi dârnne, oa să arăt oă-s straşnic de
să vi-se fi întâmplat vre-odată. Asta a fost jupân Toiba într’un troian straşnic şi după oolaoul lor. Numai atâta, că bietul Toiba vitâz, şi jupânâsa lui Toiba era gata să
după vacanţa oea mică, adeoă prin luna lui ea şi alte trăsuri. Şi măoar că ne dădusem nu putea să-şî îmbrace caftanul de atlas, jure oă lupii, numai cât din prioina asta
Faur, oând m’au dat părinţii îutr’o Joie toţi jos şi clănţăneam ou dinţii de frig, niol să-şi pue în oap ouşma cu pielcelele au l&sat’o nemânoatâ.
pe înserate, ârăşl în sâma lui Toiba. Era oolo pe zidurile de omăt, bieţii cai totuşi de jder, cum cere rânduiala; a lăsat, deşi Intre oaii lui jupân Toiba şi stăpânul
un frig cumplit şi totuşi ningea, însâ aşa nu puteau face un pas mai departe. era el oel mai bătrân, să cfică stăpânul ca lor era, când cătai bine la denşii, ceva ase
un fel do omet mărunt oa nisipul, oe-1 Cum de n’am perit în nâptea aoeea sei rugăciunea oe o îndrâptă ei, odată ou mănare. Ii oumpărase el la un mezat al
mâna vântăraia înainte pe drum şi de sâ fiorâsă, nu soiu niol pănă astăcjî. Am scă răsăritul lucâfărului de sâră, oătră Dum- tamazlicului împărătesc din Rădăuţi, şi
întâmpla să-ţi vie în faţă, te frigea oa fo pat uşor, adeoă numai cu urechile degerate, nedeu, seu cum dio ei atunoî, cătră ocroti aveau amândoi boturile încovoiate oa la
cul, şi-ţl lipea pleopele ochilor oleiii, nu şi a strioat bunioă-mea, — Dumnecjsu s’o torul puternic al patriarhilor Avram, Isac toţi oaii călăreţilor de pe vremea aceea.
altoeva. Şi cum drumul era pe une locuri ierte, — ca o putinică întregâ de frunde şi laoov. La Cernăuţi însă am sosit tocmai Şi Toiba, ca să sciţi, era şi el înalt, uscat
gol ca ’n palmă, pe altele erăşl astupat ou de ourechifi, pănă m’a vindecat de pătlă Dumineoă diminâţa, căci pleoasem abia şi avea un nas mare cârnit de tot în jos.
grămădi mari de zăpadă, nu mai soiai cu gelele vinete, ce-mî cresouse pe la ceată. Sâmbătă noptea pe lună, tot pe urma dru Şi fusese şi el tocmai, oa şi oaii săi mulţi
ce să străbaţi mai bine, cu sania seu ou Abia după un chin şi o luptă groznieâ de mului rănit de omăt numai ou ajutorul ani în slujbă la călăreţi, adeoă trâmbiţaş
căruţa. Şi apoi şi drum ca acela de la Sto- vre-o şâse cesurl, ne-am văcjut î vale, în âmenilor din satele megieşe, scoşi cu po la Ulanii împărătesei. De aici îţi pricepe
Q
rojineţl la Cernăuţi, nu soiu de se mai gă- satul Camena, unde am şi stat apoi o (fi runcă pentru treba aoâsta. Dâr şi aici par’ bine câte-va lucruri ciudate din viâţa ju
sssee undeva. Plănuit şi tras aşa cu ochiul întregă la oârşma lui Herş Ghedale, rămasă că era vrăjit. Când eram aprâpe de oraş, panului Toiba. întâi că după întârcerea
