Page 6 - 1897-04
P. 6

GAZETA TRANSILVANIEI                                                                       Nr. 74.—1897.
                    O-------- ----

             se  fer6scă  de  orî*ce  atac  pentru  a  sinul  naţionalităţilor?  Ori  dâră  pentru-oă  a  8e  preâmbla  ou  trăsura,  un  individ  ou  nu­  Cliljenii-S  tot  ca  eiI  Proverbul  român
             uşura  acţiunea  trăgănătore  a  diplo­       fost  mâna  drâptă  a  lui  Banffy  în  condu-  mele  Obolsky  i-a  aruncat  în  trăsură  o  scri-   elice,  oă  lupul  îşi  schimbă  părul,  der  nă­
             maţiei  europene,  nu  se  p6te  sci,  d6r  oerea  alegerilor  dietale,  oare  au  câştigat  sâre.  Prins  fiind,  Obolsky  spuse,  că  la  Pe­  ravul  nu.  Ungurii  din  Cîuşiu  însă  neoum
             e  ca  şi  sigur,  că  înaintând  astfel  majoritatea supusă de astăcji?                   tersburg  se  proieotâză  un  atentat  în  contra   uăravul,  dâr  nici  măcar  părul  nu  vor  să
             lucrurile,  vor  pierde  şi  Turcii  răb­          „Magyar  Hirlap“  esclamă  :  „Erăşi  dis-  Majestăţii  Sale  Franciso  Iosif  pentru  tim­  şi-l  sohimbe.  Dovadă  şi  soirea,  ce-o  pri­
             darea  şi  Edhem-paşa  în  cele  din  tincţiuni!“  şi  apoi  sorie  următârele:  „De  pul,  oând  va  merge  acolo.  Acâstă  desoo-      mim  dela  Cluşiu,  oă  firma  d-lui  advocat  Dr.
             urmă  nu  va  mai  pute  ţină  în  freu  le  vom  aduna  tote  laolaltă,  câte  s’an  făont  perire  a  voit  s’o  facă  prin  aruncarea  scri-   Ştefan  Morariu,  fiind-oă  era  scrisă  româ-
             armata de sub comănduirea sa.                 în  anii  din  urmă,  am  pută  cjiee,  că  nu  mai  sorei în trăsura monarobului.         nesoe,  a  fost  într’una  din  serile  trecute  bom­
                   încât  privesce  Grecia,  se  pare,  este  nici  un  oetăţân  în  patriă  ou  âre-oerl                                             bardată  şi  sdrobită  cu  pietri.  Caşul  este  ou
             că  planul  ei  este  îndreptat  mai  mult  merite,  care  să  nu  fiă  deoorat.  Jeszenszky     Despre  fişpanul  Braşovului  se  lăţise   atât  mai  caraoteristio,  fiind-oă  oancelaria
             asupra  resvretirei  Macedoniei,  prin  Sândor  e  abia  de  40  de  ăni.  A  fost  locţii­  mai  de  multe-ori  soirea  prin  foile  ungu-   D-lui  Dr.  Morariu  se  află  în  una  din  stra­
             care  crede,  că-şî  va  ajunge  scopul  tor  de  procuror  superior  şi,  oum  se  4>°e,  resoi,  că  ar  voi  să  demisioneze,  ba  mai  la   dele  cele  mai  freouentate  ale  Cluşiului  şi
             mai  curend,  împingând  înainte  nu­         mâna  drâptă  a  lui  Banffy.  E  bun  vorbitor,  urmă,  oum  şi  noi  am  arătat,  se  afirmase   ou  tâte  acestea  bombardarea  s’a  putut  să-
                                                                                                                                                                               M
             mai  pe  insurgenţi.  Der  acest  plan  forte  instruit  şi  om  simpatio.  Ca  proouror  chiar  şi  aoeea,  că  în  locul  lui  Maurer  are   vîrşi  „fără  soirea  poliţiei   şi  încă  nu  nâp-
             este  şi  cel  mai  periculos,  căci  uşor  în  procesul  de  pressă  al  Replicei  a  jucat  să  vină  la  Braşov  fişpanul  Haller  dela   tea  târrjiu,  oi  într’o  seră,  când  stradele
             pot  se  fiă  trase  în  joc  şi  Bulgaria  un  rol  plin  de  efeot.  El  a  studiat  în  Ar­  Odorheiă.  „Nemzet“  revine  acum  asupra   sunt mai luminate!
                                                                                                                           oe
             şi  Serbia,  complicându-se  conflictele  deal  cestiunea  naţionalităţilor  şi,  după  oe  acestei  soiri  şi  cfl i  oă  din  loo  oompetent   împăratul Wilhelm Ia Viena. In 21
             şi  înăsprindu-se  astfel,  încât  o  con­    Banffy  a  ajuns  ministru-preşedinte,  l’a  luat  e  autonsat  a-o  desminţi.  Arabii  fişpani  vor   Aprilie  n.  o.  va  sosi  împăratul  Wilhelm  II
             flagraţia  generală  in  Orient  se  fiă  din  ministeriul  de  interne  lângă  el,  la  pre-  rămânâ  şi  mai  departe  în  posturile  de  păuă   al  Germaniei,  în  Viens.  In  cjiua  următâre
             inevitabilă.                                  sidiul  ministerial.  Propriu  (fis*  el  este  acum  acum.
                                                                                                                                                      va  fi  mare  paradă  militară  pe  oâmpul  de
                   Pote,  ca  Grecia  se  aştepte  dela  ministru  de  interne,  el  a  condus  şi  alege­
                                                                                                                                                      eserciţiu  din  Viena,  numit  Sohmelz.  Aiol
             o asemenea conflagraţiă cel mai mare  rile  dietale  şi  aşa  se  vede,  că  pentru  „suo-       Deputaţi  mireni  pentru  sinodul  epar-
                                                                                                                                                      împăratul  Francisc  Iosif  va  întâmpina,  în
             folos,  der  mai  probabil  este,  că  una  cesele   însemnate,  câştigate  în  aoâstă  oam-  chial  din  Caransebeş  au  fost  aleşi  d-nii:
                                                                u
                                                                                                                                                      fruntea  oştirei  sale,  pe  împăratul  Wilhelm,
             său  alta  dintre  marele  puteri  mână  paniă  electorală  a  primit  acuma  ordinul  Dr.  Petru  Mlădiu,  medio  ceroual  în  Bre­
             pe ascuns lucrul în direcţia acesta.          Leopoldin.  Aceia,  pe  cari  i-a  ales,  de  sigur  bul,  Dr.  Petru  Ioneseu,  profesor  de  peda­  făcându-i  raportul  militar  obioînuit.  Apoi
                   Paimele  despre  uniunea  Bulga­        se vor grăbi a-i gratula .                   gogie  în  Caransebeş;  Dr.  Al.  Moosonyi,   amândoi  domnitorii  vor  trece  trupele  în
                                                                                u
             riei, Serbiei şi Muntenegrului se sus­                                                     proprietar  mare  în  Căpălnaş,  Ooriolan  Bre-   revistă.  După  paradă,  ;împăratul  Wilhelm
             ţin  pe  lângă  t6te  desminţirile,  şi  de                                                dioean,  advorat  în  Lugoş:  Virgil  Tomicin,   va  merge  la  caserma  regimentului  de  hu­
             câte-orî  se  vorbesce  de  ea. întotdâuna        S C I U I L E   Ş 8L E 1„                proprietar  şi  Dr.  St.  Petrovioiu,  advocat  în   sari  nr.  7,  al  căruia  proprietar  este.  Aici
              se  aduce  în  legătură  cu  cestiunea                                   — 1 (13) Aprilie.  Lugoş;  Titu  Haţeg  şi  George  Martinesou,   va  dejuna  şi  va  esista  la  eseroiţiile  trupei.
             macedonână  şi  se  amintesce  şi  riva­           Comassarea  hotarului  Braşov.           advocaţi  în  Lugoş;  Alexie  Oniţiu,  jude  re­  Sâra  va  fi  prâu4  de  gală  la  palat  şi  la  10
             litatea  Bulgariei  faţă  de  România                                              Intro­  gesc  în  Seghedin,  Toma  Haneş,  oomptabil   ore  împăratul  Wilhelm  va  pleca  la  Dresda
              din  causa  aspiraţiunilor  bulgare  asu­    ducerea  proprietarilor  de  pământ  în  nouăle   în  Făget,  George  Ioanovioiu,  proprietar   şi de aici la Baden-Baden.
                                                           lor  moşii,  ce  le-au  căpătat  ou  ooasiunea
              pra Dobrogei.                                                                              mare  în  Duleu,  Ioan  Marcu,  învăţător  în      Moldovânyi Gherghelyi nu-i singur!
                   Firesce,  că  nu  pot  lipsi  în  ase­  oomassării  se  va  continua  în  elitele  urmă-   Bogşa-montaDă,  Ioan  Ionaşiu,  asesor  ref.  El  şi-a  oăpătat  încă  un  soţ  vrednio  de  el
                                                           t6re:
              meni  împrejurări  nici  soirile  despre                                                   consistorial  în  Caransebeş,  Ştefan  Anto-  în  persâna  popii  dela  Sătmar  Papp  Lajos.
                                                                Joi,  în  15  Aprilie,  la  7  ore  diminâţa
              concentrarea  armatei  bulgare  şi  ar­                                                    neson,  preşedinte  în  pens.  al  Sedriei  or-  Aoest  popă  renegat  va  soâte  cu  începutul
                                                           va  fi  introducerea  proprietarilor,  începând
              matei  serbescî  la  graniţă.  T6te  în                                                   fanale  a  comitatului  Caraş-Severin,  pro­  lui  MaiG  a  acestui  an  o  foiă  săptămânală
              vederea  apropiatei  isbucnirî  a  resbo-    dela  casa  păzitorului  de  drum  de  lângă   prietar  în  Siria;  Dr.  Lazar  Simon,  advooat  „sooialâ-beletristioă“,   întitulată   „Szatmâri
              iului macedonean.                            Ghimbav,  de  unde  începe  drumul  spre  Fel-   în  Giaoova,  Traian  Barzu,  asesor  ref.  con­  Ellenor*  care,  după  oum  se  4i°e  în  anun­
                   întrevederile     monarchilor       la   diora,  livadea  proprietarilor  din  Christian   sistorial  în  Caransebeş,  St.  Antonesou,  pre­  ţul  de  prenumeraţiune,  „va  fi  organul  bise-
              Viena  şi  la  Petersburg  anevoiă  vor      aflătore  între  calea  ferată  şi  Ghimbav,  li­  şedinte  în  pens.  al  Sedriei  orfan,  a  comi­
                                                           vadea  proprietarilor  din  Christian  şi  St.                                             ricei qreco catolice sătmărene /“ Deşi se spune,
              aduce vre-o schimbare în acâstă stare                                                      tatului  Caraş-Severin,  proprietar  în  Siria,  oă  fâia  va  fi  sooial-beletristică“  ea  însă  ur-
                                                           Petru,  precum  şi  oea  a  Braşovenilor  pănă
              a  lucrurilor,  care  este  destul  de  în-                                                Martin  Ţapu  învăţător  în  Fizeş;  Vladimir  măresoe  scopuri  ourat  politice,  căci  etă  oe
              grijitbre pentru pacea europână.             la  calea  ce  duoe  spre  Bod  şi  din  jos  de   Spătar  şi  Dr.  Nic.  Popovioiu,  advooaţi  în  ne  4i°   ’   organul  ei,  tipărit  firesce  un-
                                                                                                                                                                n
                                                                                                                                                             8
                                                           cale  pănă  inolusive  Ja  nouele  parţ8le  ale
                                                                                                         Vârşăţ,  Ioan  M.  Roşiu,  advooat  în  B’serioa  guresoe: „ Noi vrem ca vorba ungurdscă sâ se
                                                           proprietarilor  din  Bod  şi  Feldiâră.  După
                                                                                                         albă,  Toma  Dogariu  jude  la  tabla  regâscă  audă pretutindeni, şi între Români şi Ruteni,
                   Jeszenszky   decorat.   Foile   ungu­   arnâcjl  începând  dela  ora  1  vor  veni  la
                                                                                                                                                                                             u
                                                                                                         în  Timişora,  Dr.  Aurel  Novac,  advocat  în  începând  dela  Carpaţî  pănă  la  Adria .  —
              resc!  anunţă,  oâ  Maiestatea  Sa  a  conferit  rând  fabrioa  de  zahăr  din  Bod,  biserioa
                                                                                                         Biserioa  albă,  Petru  Corcan,  protopretor  Fiind-oă  se  susţine  despre  acest  Papp  La­
              consiliarului  de  secţiune,  investit  ou  titlul  din  Şomortin  (Martinsberg),  spitalul  femei­
                                                                                                                                                                              a
                                                                                                         în  lam  ;  Ilie  Trăilă  şi  Dr.  Petru  Cornean,  jos,  că  e  „preot  român   şi  oă  servesce  ia
              şi  caracterul  de  consiliar  ministerial,  Aleo-  lor  sărace,  Alfred  Sohnell,  Fr.  Wallmer,
              sandru  Jeszenssliy,  crucea  de  cavaler  a  or­  Luisa  Soherg  n.  Tontsoh,  Ioan  şi  Regina   advooaţi  în  Oraviţa-montană,  St.  Anto­  altarul  unei  biserici  românesoî,  întrebăm  :
                                                                                                         nesou,  preşedinte  în  pens.  al  sedriei  orfa-  6re  preoţii  români  dela  Sătmar  mai  putâ-
              dinului  Leopoldin.  —  Ce  a  făcut  aoest  Lukas,  George  Scherg,  Irimie  Russu  şi
              consiliar  ministerial,  ca  să  fiă  astfel  distins?  George Puiu.                       nale  com.  din  Caraş  Severin,  proprietar  în  vor  vre-odată  mânca  la  o  masă  cu  un  ase­
                                                                                                         Şiria,  Ioan  Budinţianu,  advocat  în  Bogşa   meni  năimit,  şi  6re  putâ-vor  ei  tolera,  oa
              Foile,  din  care  luăm  notiţa  de  mai  sus,  nu
                                                                 Corâue  eterne.   Răposând  meritatul   montană,  Coriolan  Bredicean,  advooat  în  o  lăpădătură  de  4i   ungureso  să  pâtă  fi­
                                                                                                                                                                          ar
              ne  spun  nimic  despre  meritele  lui.  Este
                                                           bărbat  şi  regretatul  preşedinte  al  Institu­  Lugoş,  Adrian  Diacon,  architeot  în  Bogşa-  gura oa „organ“ al unei biserici române ?
              însă  soiut,  că  de  mai  multă  vreme  acest
                                                           tului  de  credit  si  economii  loan  Hannia,   montană,  Zeno  Moosonyi,  proprietar  mare
              fost  procuror,  —  care  a  făout  carieră  ou                                                                                               Călătoria monarchului la Petersburg.
                                                           On.  familiă  a  D-lui  Iosif  Puşcariu  din  Bra­  în  Buloi  şi  Constantin  Burdea,  primar  oră­
              renumele,  oe  şi-l’a  câştigat  între  şovinişt!                                                                                       Se  asigură,  că  în  25  Aprilie  diminâţa,  adecă
                                                           şov  ni-a  predat  în  locul  unei  corâne  peri-   şenesc  în  Caransebeş,  Ilie  Curesou,  preşe­
              prin  noua  taotioă,  ce  a  întrodus’o  în  pri­                                                                                       în  4iua  de  Pasoile  nâstre,  împăratul  Fran­
                                                           tore  pe  sioriu  10  fi.  drept  corână  neperi-   dintele  comunităţii  de  avere,  loootenent
              gonirea  politică  a  Românilor,  —  Ocupă                                                                                               ciso  Iosif  va  pleca  cu  un  tren  separat  şi
                                                           târe,  la  „fondul  iubiţilor  răposaţi*  înfiinţat   în  pens.,  şi  Patriciu  Drăgălina,  profesor
              postul  de  şef  al  unei  secţiuni,  ce  anume                                                                                         ou  o  mare  suită  la  Petersburg  spre  a  în-
                                                           în  folosul  şcolarilor  români  săraci.  Se  ohi-   diriginte  la  institulul  pedagogic  diecesan
              s’a  înfiinţat  pe  lângă  biuroul  ministrului-                                                                                        târoe  visita  Ţarului.  El  va  fi  însoţit  de  ar-
                                                           tâză  şi  acâstă  sumă  în  aoest  mod  şi  să   din  Caransebeş,  Vasilie  Segârcean  forestier
              preşedinte,  nisuindu-se  reaoţiunea  pentru                                                                                            ehiducele  Otto  şi  de  ministrul  de  esterne
                                                           arată,  că  s’a  adaus  la  numitul  fond.  Bra­  în  Orşova,  Isaia  de  Stoioa  funcţionar  în
              naţionalităţi.  Ce  merite  şi-a  oâştigat  în                                                                                          Golucho'wski.  Din  Varşovia  se  anunţă,  că
                                                           şov  1/13  Aprile  1897.  Comitetul  parochial   Caransebeş;  Dr.  Ioan  Popoviciu,  adv.  îu
              aoest  al  său  nou  post,  nu  se  ecie.  Nu                                                                                           Vineri  a  plecat  de-aoolo  un  batalion  din
                                                           gr. or. român din Braşov‘Cetate.              Orşova  şi  G.  Bogoevioiu,  esactor  la  funda-
              oumva  însă  br.  Banffy  l’a  recomandat  la                                                                                           regimentul  de  grenadiri  de  gardă  Keks-
              acâstă  distincţiune  pentru  meritele,  ce  şi-le   Atentat  se  fiă  ?  o  telegramă  din  Yiena   ţiunea  „Gojdu“  în  Budapesta.  Intr'un  cerc   holm,  al  căruia  şef  este  împăratul  Franoiso
                                                                                                         resultatul e înoă neounoscut.
              va fi câştigat prin nutrirea deebinărilor în  comunică,  că  eri,  pe  câod  Majestataa  Sa                                             Iosif,  împreună  cu  oomandantul  regimen­
                                                                                                                                                      tului,  cu  20  ofioeri  şi  cu  musica  regimen­
                                                                                                                                                      tului,  ca  să  fiă  de  faţă  la  primirea  împă­
              din  slujba  cătănâseâ  ajunsese  un  păcătos  pildă  Peisachul,  sân  paştile,  pe  unde  nu   pra  caselor  Evreilor,  ca  odinioră,  colo  în  ratului in Petersburg.
              şi  jumătate,  —  cam  aşa  fel  oa  şi  caii  lui,  scia  cam  bine  oâte  trebuia  să  le  facă  ca   ţâra Egipetului.                      Importul de ape minerale în România.
              că  dă,  —  nio!  ei  nu  rămăsese  tocmai  teferi  patriarh  al  casei  sale,  îl  mai  povăţuia  bă­  Cu  t6te  astea  oasa  lui  Toiba  era  cam
                                                                                                                                                      Biuroul  camerei  comerciale  din  Braşov
              după  ani  de  călărie,  căci  altfel  dor  nu  i-ar  trânul  său  tată,  oare  trăia  la  dânşii.  In   ouprinsă  de  dalăs  —  sărăcie,  că  dă,  —  la
                                                                                                                                                      aduce  la  cunosomţa  celor  interesaţi,  oâ  dis-
              fi  scos  împărăţia  la  mezat  şi  n’ar  fi  căcjut  oelalt  colţ  însă.  îndată  ce  se  împestriţa   un  singur  lucru  nu-1  putuse  aduoe  nici  pri­
                                                                                                                                                      posiţiunea  de  a  provedâ  apele  minerale
              aşa,  plâşcă  în  mâna  lui  Toiba.  Şi  păoatele  cerul  ou  stele  şi  înoepea  Sederul,  adecă   ceputa  lui  Beilă.  Nu  scia  să  faoă  negus­
                                                                                                                                                      din  Austro-Ungaria  importate  în  Româ­
              stăpânului,  erau  —  şi  ele,  de  bună  semă  întâia  sâră  a  paştelor,  se  punea  tata  lui   toria.  şi  paoe  bună!  Şi  ori  cât  îşi  bătea
                                                                                                                                                      nia  ou  on  atestat  pentru  dovedirea  origi­
              din  oale  afară  mari,  că  nu  de  geaba  era  Toiba  în  capul  mesei,  în  faţa  sfeşnicului  ea  gura  şi  el  mintea,  de  giaba.  Când  dee-   nalităţii, s’a cassat.
              să-l  sodtă  la  mezat  şi  pe  densul,  adecă  era  ou  şâpte  limbi  şi  alături  de  el  feoiorul  său,  făoea  Beilă  în  târgul  Storojeneţului  marfa
              să-l  gonescă  rabinul  oât  pe  ce  din  havra  amândoi  cu  cuşmele  în  oap,  Berla,  nora   ei  din  lădoiul  cel  mare  şi  isprăvia  cu  în-   Un  lOS  pierdut  a  fost  aflat  la  băile  de
              jidovilor  a  mahalalei  Roşi.  Apuoase  Toi-  sa.  Un  soaun  însă  sta  gol,  par’că  aştepta  şiratul  de  mărgele,  flori  făcute  de  mână,  vapor  ale  gimnasiului  român  din  loo.  Pă­
              bulioa  nostru,  pe  când  era  ostaş,  să  se  în­  să  mai  vie  cineva.  Pe  masă  erau  cele  trei  drîmbe,  jurubiţe  ou  aţă  roşie  sâu  albastră,  gubaşul  e  invitat  a  şi-l  ridica  dela  admi­
              frupte  cu  carne  de  porc  şi  fel  de  fel  de  pânl  mari,  despărţite  una  de  alta  ou  câte  lâna,  altiţe,  ghiordane,  bolduri,  ace  şi  ce  nistraţia băilor.
              alte  lucruri,  cum  cjio  oi.  „tref   său  neîn­  o  năframă  albă,  un  şip  cu  vin  roş  şi  pe  mai  avea,  îl  trimetea  apoi  pe  Toiba  printre   Importul  de  cămării  în  Turcia.   Mi­
                                             u
              găduite  de  legea  lor.  Şi  se  prinsese,'  să  un  sahan,  un  os  mare  numai  ou  ceva  carne  omeni,  dâr  a  mai  târgui  nisce  găini,  curci,   nisteriul  ung.  de  comeroiu  atrage  atenţiu­
              vede,  năravul  rău  de  densul,  căci  ecâ  nu­  pe  dânsul.  Vinul  închipuia  sângele  oopiilor  reţe,  sâu  gâşte  eftine,  ca  să  le  vândă  apoi   nea  aoelor,  oarl  importă  articole  de  carne
              mai  cum  a  scăpat  de  blestemul  legei.  A  ovreesci,  în  care  (ji°e  că  se  scăldau  împă­  cu  câştig  la  oraş,  la  Cernăuţi.  Aşa!  Ţi-ai
                                                                                                                                                      în  Turcia  oa  să  oaute  că  cârnaţl,  şuncă  şi
              luat  pe  fata  rabinului  de  nevastă,  pe  Beilă,  raţii  faraoni,  âr  osul  arăta  meiul  de  paşte  găsit!  Toiba  se  punea  la  vorbă  cu  omenii,   alte  cămării  se  pot  importa  numai  fiind
              şi  asta,  măcar  că  nu  era  frumosă,  niol  bo­  pregătit  la  plecarea  din  Eg’pet.  Soaunul  asculta  poveştile  altora  şi  când  se  întâmpla
                                                                                                                                                      provă4ute  ou  un  atestat  oficios  de  origi­
              gată,  avea  însă  alt  dar.  L’a  vindecat  adecă  gol  însă  era  pentru  prorooul  Ilie,  despre  de  da  peste  un  veohifi  tovarăş  de  pe  vre­
                                                                                                                                                      nalitate.
              pe  Toiba  iutişor  de  tote  păoatele.  Că  nu  oare  se  crede  că  întră  în  sâra  eoeea  în  mea  cătâniei  sale,  se  apuca  să-l  oinstesoă,
              încăpuse  încă  nici  trei  luni  pe  mâna  ei  şi  casă  şi  gustă  din  vin  şi  din  buoate.  Şi  os­  uita  de  tote  şi  cumpăra  apoi  în  grabă,  ce   Teatru  german.  „Der  Graf  von  Ham-
                                                                                                                                                               u
              s’a  făcut  sfânt,  nu  altceva.  Nu  mânoa  de­  pătau  ou  toţii,  cântând  la  sfirşit  ou  glas  nu  era  harnică  să  vândă  Beila  la  Cernăuţi,  merstein   drama,  în  care  a  debutat  eri  la
              cât  cuşer  şi  pâcjea  legea  şi  obiceiurile,  de  un  psalm  şi  mergând  apoi  la  culcare  fără  nici cu pagubă.                   noi  d-1  Iosef  Klein  dela  teatru  Raimuud
                                                                                                  06
              credeai  eă-i  chiar  din  neamul  curat  al  Cha-  rugăciune;  căci  în  nâptea  asta,  se  cji   că                      (Va urma.)   din  Viena,  este  o  piesă,  pe  oare  am  avut
               zilor. Şi când veneau sărbătorile mari, de  Dumnecjeu Savaoft însuşi, veghiază asu-                                                    ooasiune să o vedem şi aici la noi mai de
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11