Page 11 - 1897-04

Nr. 75,-4897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

autonomia. Interesele Italiei în Marea me- rasoă, decâ uu ar fi oonsult, ca să mârescă că Maiestatea Sa a acceptat propunerea un an pentru Austro-Ungaria 3 fl. pe /„
l
diterană pretind, oa ea să ţină la oonoertul capitalul social? In vederea acestei împre­ făcută în 1895 din partea preşedintelui an 1 fl. 50 or. Pentru România pe an 10
european. Dâoă ocupaţia Cretei ar dura jurări terminul de subscriere a noţiunilor ţării, ca din fondul religionar bucovinân lei. Abonamentele se pot faoe la adminis­
mai mult, guvernul va es&mina Gestiunea s’a proîungit pănă la 25 Aprilie n. să se creeze 11 ştipendii pentru fiii de traţia „Tipografiei archidieeesane".
trimiterii de trupe din armata de liniă şi r,' preoţi ort. orient, din Bucovina. *
Păgânism şi convertiri. Din Hodmezo-
va obibsui asupra eventualei necesităţi a Cu anul 1897/98 înoepând, stipendiile In editura „Tipografiei „Aurora“ A.
vâsârhely se telegrafăză, oă acolo păgâ-
mobilisării flotei. aoestea se vor distribui în următorul mod: Todoran din Gherla (Szamosujvâr) a apă­
u
1
nismul continuă a lua din 4 * în di ma i mari
D-l di Rudini înoheiâ cu următorele 4 stipendii de câte 600 fl. pentru studenţi rut : „Predice pentru Duminecile de peste
dimensiuni. Nazsrenii, în număr de-o sută
cuvinte: Noi am intervenit în Creta ou în medioină; 2 stipendii pentru elevii la an, compuse şi lucrate după catechismul
de inşi, şi-au insinuat aprăpe toţi eşirea
singurul scop, de a lucra în favorea popo- academia militară îu suma anuală sistemi- lui Decharbe, de Vasiliu Christe, preotul
din sinul biserioei. Peste tot, socialiştii au
raţiei de acolo, şi în deplina consciinţă a sată pentru aceste institute; 2 stipendii de S. Giurtelecului şi al Lompertului. Tom II,
început o mişcare pentru a se scăpa de
datoriei nâstre, nu ne vom abate dela câte 500 fl. pentru studenţii la şcâle, su- Dela Dumineca a Xl-a după S. Rosalii
contribuţiile biserioescl (pentru susţinerea
aoâstă ţintă (Aplause). perioră teohnică; 1 stipendiu pentru stu­ păuă la Dumineca Vameşului". — Format
biseriaei, preotului eto.) şi de aici vine lă-
Se primesce apoi ordinea de db prin denţi la academia montanistioâ în sumă de mare 8°, ouprindend vre-o 26 predice. Pre­
pădarea lor în masse de biserioă şi trecerea
care Camera ia la cunosoinţă declarările 500 fl.; 2 stipendii pentru studenţi la sec­ ţul 80 cr. (plus 5 cr. porto).
la păgânism. Mulţămită nouelor legi poli-
.guvernului ou 278 contra 132 voturi. ţia de silvicultură a şcâlei superiâre din
tioe bisericesol, religia şi biserica a înoe- Iu editura aceleeaşl Tipogrăfii a apă­
Viena pentru cultivarea pământului, în
put să devină înaintea aeelor loouitorî o rut: Bocete, adecă Cântări la morţi, adu­
suma de 500 fl. şi pentru praxa de probă,
marfă, pe care o schimbă ori o lapădă care nate de Ioan Pop Reteganul. Format pro-
oare are să premârgă sus numitei şoole su-
cum vră. Catolicii şi reformaţii, se dioe în tativ de 188 pag. cuprindend peste 70 de
— 2 (14j Aprilie. periore ovoata de 400 fl. Concursul se va
telegrama amintită, trec la unitari, şi aşa versuri sâu „bocete de care cântă diecii
Alegerile comunale. In cercul al 3-lea mai departe. , esorie din partea preşedintelui ţării. pentru plată" şi „bocete de care cântă uâ-
-electoral (suburbiul Sehsiă, Braşov) s’au După cât sciu eu, Mitropolitul Mo- murile mortului". Uu esemplar trimis plă­
săvîrşit erl alegerile pentru întregirea re- Sosirea primăverei s’a anunţat aslăcji rariu-AndrievicI dorea, ca aceste stipendii tit costă 40 cr.
presentanţei oomunale în sala de gimnas­ şi în părţile acestea ale Braşovului prin să se creeze pentru şcolarii sărmani de pe *
tică a soâlelor române, sub conducerea d-lni un fulger şi durduit destul de puternic, ce la şoâlele secundare, pentru-oă piramida de D'n Cluşiu ui-se enunţă, că d-ra Ro-
Ludovic Roman, ca preşedinte eleotoral. pentru întâia âră în aoest an s’a aucjit ac|î jos se 4idesoe. salia N. Pop, învăţătâre diplomată în lu-
Au fost aleşi unanim oa membri în repre- pe la ârele 12 şi 35 minute. Au oăcjut chiar Eu unul aşi preferi, dâcâ la distri­ orul de mână, a pus snb tipar o carte în­
sentanţa comunală d-nii: 1) Ludovic Ro­ şi oâţî-va piourl de grindină măruntă. buirea acestor stipendii s’ar avâ în vedere titulată: „Instrucţiune pentru a învăţa <le-
man, 2) Valeriu Bologa, 3) Vasile Voina, nu atât fiii de preoţi, cari în privinţa ma­ semnul de croit fără do instructor". Uu
Sinuciderea unui mare duce. O tele­
4) Bartolomeu Baiulesou, 5) Sterie Stinghe, terială tot mai au ceva şi o pot duce mai esemplar va costa 80 cr., seu 2 franci.
gramă din Scirwerin anunţă, oă Franoiso
8) Vasile Popoviol, 7) Ioan Seniuoe, 8) Ioan uşor, oi în prima liniă fiii de preotese vă­ Abonate oel puţin trei esemplare de-odată
Friderio III mare duce de Meckleuburg-
Aron, 9) Laurenţiu Maximilian, 10) Dr. duve, cari după morte-a bărbaţilor lor ră­ se capâtâ esemplarul cu 60 cr. sâu 1 franc
Sohwerin a murit Sâmbăta treoută în Can-
Eugen Meţianu. — Sapienţi: 1) Vasile Sfe- mân în partea cea mai mare lipite pămân­ 50 bani. Atragem atenţiunea mai ales a
nes. La început s’a fost lăţit vestea, că
tea, 2) Dumitru Pasou Căoiulă, 3) Dragomir tului, sărmane ca vai de ele, şi numai greu părinţilor de familia şi a femeilor îa ge­
marele duce ar fi murit din causa unei
Pulpaş, 4) Nicolae Oancea, 5) Teodor Spu- îşi pot ajuta în privinţa oresoerii copiilor, nere asupra acestei scrieri, pănă acum a-
umflături de arteră, dăr acum s’a constatat,
deroa. mai ales dâcă aceştia mai sunt mulţi la prope singură în felul său la noi. Abona­
că el s’a sinucis, sărind de pe un pod din
In cercul I, II şi IV eleotoral (cetate număr. mentele sunt a se trimite pănă la 1 Maiu
causa unei bâle, oe-1 tortura. O 6ră după
şi Braşovul V8ohiu) au învins, cum am ară­ Ar fi bine deci, după părerea mea. n. o,, când se va espeda opul, la adresa :
acesta marele duce a murit. Răposatul s’a
tat deja erî, Saşii „vercjî“ asupra Saşilor ca preotesele văduvite să se adune în- Rosalia N. Pop în Cluşiu (Kolozsvâr,) —
născut în 19 Martie 1851, la 24 Ianuarie
moderaţi şi a Maghiarilor. In oeroul al tr’unul din oraşele buoovinei, să aducă (Haas-paiais.)
1879 se căsători cu marea ducesă rusâseă
V-lea, Blomena, în9ă a eşit lista stabilită aoâstă oestiune la desbatere şi formulând
Anastasia Mihajlowaa. Din aoâstă căsătoria
în înţelegere între comitetul esecutiv al plângerile şi dorinţele lor într’un memo­ DI¥EiR$E.
el avu un fiu şi două fiice. înmormântarea
Maghiarilor din Braşov şi Saşii moderaţi. rand, să se adreseze ministerialul de oulte
marelui duce va fi în Ludwigslust.
şi instrucţiune şi să oâră ou insistenţă, oă Minuni cu radele electrice. Grădina­
Cor6ne eterne. Din inoidentul morţii
Căleioriă de plăcere la Constantinopol. la împărţirea stipendiilor respective, să se rul castelului regesc dela Cotrocenî (în
meritatului bărbat Ioan Hannia, în amin­ Serviciul maritim român a organisat, ou ia în prima liniă fiii lor în considerare. România), după cum se sorie din Buou-
tirea memoriei sale am mai primit dela fa­ ooasiunea sărbătorilor de Paşti, călătorii de Deci pe lucru domnelor preotese, că e în reseî, a produs in iârua treoută adevărate
milia D-lni advocat Simeon Damian din loo
plăcere la Constantinopol şi înapoi ou o interesul D-v6stre..,. minuni ou ajutorul radelor electrice. Acest
suma de 10 fl., drept coronă neperitdre pe
reducere de 50 la sută din preţul biletelor Ospetărescu. grădinar adecă a introdus în florăria sa
sicriul regretatului răposat, ca oontribuţiuue de clasa I şi a II, atât pe liniile ferate, mai multe lampe mari electrice sistem
la fondul pentru şcolarii români săraci „îa cât şi pe vapâre. Un afiş special răspândit Edison, cu ajutorul cărora şi ou ajutorul
memoria iubiţilor răposaţi". — Braşov, 13 ULTIME SOIRI,
regulâză amănuntele acestor călătorii de rafielor solare a făcut nisce esperienţe mi-
Aprilie n. 1897. Comitetul parochial gr. or.
plăcere. Bucurescî, 1 (18) Aprilie. Ple­ raoulose. Astfel în florăria sa a făcut, oa
■român din Braşov-cetate. carea Regelui Carol la Abazia s’a fragile de câmp să orâscă în timp de ârnă
Etate adâncă. Din Maramureş se scrie,
fixat pe Dumineca viitore, 6 (18) la mărimea merelor. Grădinarul a mai pus
Socialiştii şi prima fiîaiu. Socialiştii că în comuna Valea porcului, a murit r]i-
fac pretutindeni mari pregătiri pentru ser­ lele trecute o femeiă văduvă ou numele Aprilie. în apropierea unei lămpi electrice o pisică
sub un olopot mare de sticlă. Pisica aci a
barea dflei de 1 Maia. In Ungaria se ma­ luaua Fiiimon, oare s’a născut la anul 1779, BucurescT, 1 (18) Aprilie. Pre­
nifestă armm pentru întâia-6ră şi între so­ a fost aşa-deră de 118 ani. Se d' ) că bă­ şedinte al Senatului, în locul d-lui fătat, âr pisicii cei mici s’au desvoltat de
00
trei ori mai repede ca de obioeiu şi cei oe
cialiştii agrari tendinţa de a serba şi ei trâna luana în totă viâţa ei n’a fost nici­ Sturdza, a fost ales d-l Eugen Sta-
•aoâstă di, oeea ce dovedesoe, oă propa­ odată bolnavă, nici n’a sciut ce e dootor tescu cu 54 voturi din 83 votanţi. au avut colora suriă deschisă, au căpătat
ganda socialiştilor industriali a început să şi oe e farmaoiă. D-l Petre Grădişteanu a obţinut 28 o colore albă orbitore.
prindă rădăcini destul de puternice şi între voturi. Cişmele logofătului Tăutu.—Ion Tâutu,
Inundaţii în America. Rîui Missisipi marele logofăt al lui Ştefan oel Mare şi
ţeranî. In mai multe părţi ale „Alfold"- Viena, 13 Aprilie. Ambasadorul
din Statele-Unite, venind mare în urma apoi al lui Bogdan al V, a fost trimis de
ului ei se prepară să arangeze ou ooasiunea turcesc dela Atena a protestat în con­
unor ploi, s’a revărsat pe tot cursul său, aoest din urmă domn la Ţarigrad cu 10
ooâsta mari demonstraţiunl. Se spune, că tra nâvălirei bandelor Greciei pe terito­ pungi de bani plocon, să se închine Mol­
aşa în cât 50 de oraşe au fost inundate.
şi în comitatele Hajdu, Bihor şi Biohiş a riul otoman. Tot-odată a ameninţat gu­ dova Turoilor.
60.000 mii persone au perdut bunurile lor,
înoepuc să se srate socialismul, aşa că vor Intrând la vizirul, Tăutu se desculţă
apa trecând peste case. in oraşul Memfis vernul grecesc cu un ultimat. Minis­
-trebui să se îmulţescă şi întărâscă pretu­ trul de esterne al Greciei, Skuzes, a după obiceiul turcesc, dâr cişmele şi le
populaţia s’a mărit colosal, mai mulţi din
tindeni posturile de gendarmî. In Oroshaza declarat, că guvernul Regelui George dete slugei sale să le ţ,ină în mână. Vizirul
cei inundaţi retrâgându-se acolo. vădeud pe slugă în salon cu cişmele, stând
se proieotâză chiar înfiinţarea unei oasarme
n’a avut nici o cunoscinţă de ac­ lângă stăpânul său, s’a mirat şi a dis:
pentru a se pută staţiona acolo miliţiă. In Teatru german. Astă4i Merouri în loo ţiunea bandelor, care s’a început
— Bine logofete, te temi că am să-ti
fine mai e mare şi temerea, oă muncitorii de drama „Haus Fourchambault" se va da noptea. Inimiciţiile, cjise el, au fost fur oismele?
agrari vor să se pună în grevă, din oare „Othello", tragedie de Sohekespeare, âr mâne începute de trupele turcesc!, care au — Măria ta, d’ logofătul, într’o
30
•causă proprietarii de moşii se văd fârte „Die Râuber" de Sohiller. tras asupra unui post grecesc, ră­ ţâră unde omenii vreau să aibă tot ce văd
ameninţaţi, „înţelepţii" din fruntea comi­ ou ochii, e bine să bagi de sâmă şi de
nind pe şeful postului.
tatului Bichiş, după cum comunică foile oismele din piciâre.
Scirî mărunte din România. Erî după Atena, 13 Aprilie. Admiralii ma-
budapestane, într’o adunare a comitatului, — Nu te teme logofete. Acum sun­
amiadi Principesa Maria şi Marea Ducesă relor puteri au cerut, ca blocarea tem prietini, uu duşmani.
ce s’a ţinut (jilele aoest-a, a hotărît să se de Hessa şi Rhin, împreună ou A. S. R.
adreseze eătră ministrul de interne pentru Principele Ferdinand au asistat la ultimul se se estindă şi asupra golfului Pe- — PrietiDÎ, ne-pretinî cişmele tot mi
a-1 ruga, ca în caşul isbuonirei unei greve oonoert simfonic dat la Ateneu. loponesului. le puteţi fura. Şi apoi eu doresc, să fim
Din Larissa se anunţă, că in­ prietini ÎDtre noi nu numai cu inima oi şi
între muncitori, să ia de timpuriu măsuri — Pe 4iua de 1 Aprilie totl direotorii cu piriorele.
scâlelor de oficerî şi militare diu ţâră au surgenţii grec! n’au fost respinşi
pentru a pune miliţia la disposiţia proprie­ Şi-a rămas sluga în salon cu oismele
fost înaintaţi loooteuenţl-ooloneli. peste graniţă de cătră oştirea tur-
tarilor. — Aucjl cap! In locul muncitorilor în mână, în ciuda vizirului.
— Comuna urbană Slatina a fost au- cescă, ci au străbătut ante-posturile
să li-se dea proprietarilor miliţiă! Der ce
torisată să primâscă legatul de 4000 lei, turcesc! şi s’au întărit pe teritoriul
-să facă aceştia ou miliţia? Vor putea dâră HHgT" Domnii abonenţi, cari încă
lăsat de decedata Fântâneanu, oare să ser- macedonean.
constrânge pe muncitori să fiă mulţămiţî vâsoă la întreţinerea anuală a 4 paturi. nu şi-au reînoit abonamentul, să
■ou sortea lor şi să se apuoe de lucru ? — Din Galaţi se oomuuioă „Liber."
Mulţâmirea nu se câştigă prin forţa baio­ oumoă în port domnesoa o stagnaţiune com­ L â t e i r a t i s r ă . binevoiăscă a-1 reînoi neamânat,
netelor, ooconilor dela Bichiş! plectă de afaceri. Comerciul în oraş se „Foia Pedagogică" oe apare în Sibiiu la ca să nu li-se întrerupă regulata
plânge asemenea de o lipsă de afaceri cum
„Selăgiana“. Interesul publicului ro­ n’a fost încă nici odată. l-a şi 15-a a fiă-cărei luni sub redigiarea D-lui espedare a diarului.
mânesc faţă de noua bancă, „Sălăgiaua", Dr. D. P. Barcian. Nr. 7 cuprinde: Resu-
Administratiunea
oe se va înfiinţa în Jibou a întrecut orî-ce mat de istoria geometriei elementare, de
Difrs [Bucovina. „Gazetei Transilvaniei .
44
aşteptări. S’au subscris deja peste 1400 ac­ D. Cornşa. — Modele de lecţiunl: Erba de
ţiuni. Adunarea eontiauantâ a noului insti­ — Martie v. 1897. pe livade, de Dr. D. P. Baroiauu. — Diu Proprietar: S5r. AsareS iWaareşiama.
tut, pe cum s’a anunţat, se va ţină la Stipendii din fondul religionar. „ Amts- literatura şcolară (Urmare din Nr. 6). —
4 Maiu, când acţionarii vor avă să hotă- blatt" dela 12 Ianuarie o. comunicase soirea, InformaţiunI. — Felurimi. Abonamentul pe Redactor responsabil: CSregoa’iai Maior.