Page 15 - 1897-04

Nr. 76.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

44
ţese, cum era. Al doilea însă a fost prins. uu sălbatio Othallo, şi dâoă îl aoomparăm can într’un raport apărut în „Românul şâse voci, de A. Seguens. Amândouă îm­
El este un tînăr de 22 anî, e plugar şi se cu artistul Salvini, pe oare l’ara admirat de erl: preună costă 50 or. — „Frnmosa copiliţii
14
numesoe Ladis Iosip. In biserică au făcut astă ernă tot în Othello, atunci liniştit pu­ „Piesa d-nului Iosif Vulcan e oglinda poesiă de V. Alexandri, compusă pentru
marî devastări cei doi blăstămaţî: au rupt tem dioe, oă nici d-1 Klein nu rămâne în perfectă, în oare se văd frământările ac­ cor de bărbaţi de Aniomu Sequens. Preţul
tâte stogurile şi oărţile de rugăciuni, au dărătul acestuia afară numai, oă înfăţişarea tuale ale femeilor, oarl vor să lupte, ne­ 50 cr. Tote aceste piese se află de ven-
găurit tâte ohipurile, au sdrobit ou desă- Italianului a fost înoă şi mai majestosă pregătite sub tote raporturile, pentru: eman­ dare numai la Tipografia şi librăria diece-
vîrşire organele şi au sfârmat statuele, bat- şi mai impunătore. Mâne, Sâmbătă, dnul ciparea femeilor sanâ în Caransebeş.
iţe
joourind mai ales imaginele lui Ohristos. Klein va juca pentru ultima oră în ciclul „Autorul ne oonoentrâză atenţiunea
Nu se seie, ce i-a îndemnat pe aceşti fă* acesta. asupra Olimpiei, oare urăsoe bărbaţii, fiind­ In „Tipografia Dieoesană din Gherla
44
cătorl de rele la săvîrşirea faptului. Ss că „n’a cerut’o încă nimeni în oăsătorie“, a apărut: „Viâţa după inorte sâu Nemu­
cjioe însă, că ei sunt nisce socialişti răsbu- visâză emanciparea numai şi numai de dra­ rirea sufletului dedusă din misteriul fiinţei
Sciri merunie din România. Duminecă
nătorl, cari da astă-datâ au voit, se vede, s’a făcut la Roman instalarea în scaunul gul acestui cuvânt, să crede inspirată de omenesol si deşertăoiunea celor treoătâre,
a-şl răsbuna chiar şi asupra Dumnecjeirei, episoopal a P. S. S. noului Episcop de de I. P. Ediţiunea 11, ooreotată şi ampli-
toţi zeii, oă ea are să îndrepte răul, şi pro­
pentru-oă nu le împlinesoe poftele după Roman Ioanachie Fior Băcăuanul. pagă şi slujnicei ideile sale asupra eman- fioată . Forrn. 8° <jde 163 pag. Se pote
44
voinţa initnei lor ticălose. — In urma încetărei din viaţă a Ma­ oipărei: să scuturăm jugul bărbaţilor, să pro­ procura dela „Tipografia Dieoesană din
44
relui Duce de Meklenburg-Sobwerin, curtea testăm în faţa Europei şi a lumei întregi, Gherla (Szamosujvar) precum şi dela li­
Asentările în comitatul Cojocnei s’nu română a luat doliu pe timp de 12 49®) brării ou preţul de 50 or. plus 5 cr. porto.
ţinut în Martie şi la începutul lui Aprilie, ou începerea dela 29 Martie v. vrem egalitate, să ne emancipăm /“ Este o carte morală, oupnn4end învăţă­
dând următorul resultat: Au fost ohiămaţî — D-nnl Vasilie Lascar, a fost ales vioe „îşi prepară discursul înaintea oglindei, turi înălţătâre, menite a da sufletului creş­
Ia asentare 3837 tineri, s’au presentat însă preşddinte al Camerei. dâr se întrerupe ades, reflectând, cu oe
rochie să se îmbrace, la întrunirea, ce a tinesc tăriă şi mângăiare. Prima ediţiune
numai 2930. Dintre aceştia s’au găsit apţi — In 4’ua de 11 (23) Maiu viitor va a avut o trecere forte mare, aşa că cu­
pentru servioiu 1034; au fost declaraţi in­ fi, pe hipodromul dela Băneasa o alergare convocat’o pentru disâră. Apoi când un­
în treapăt pentru oăi, înhămaţi de orl-oe chiul ei o întribă, ce-i de fâout în lipsa rând după tipărire s’au vândut tâte esem-
capabili pentru miliţiă 532, neputincioşi 26,
rassă şi orl-oe provenienţă. Vor fi două slujnicei, cine are să gătâsoă bucate pen­ plarele. împrejurarea acâsta vorbesce des­
âr la supravisitaţiă au fost trimişi 10. Anul
premii: unul de 100 lei, oferiţi de prin­ 44 tul de eloovent pentru valorea cărţii. Avem
trecut dintre 2779, câţi s’au presentat la cipele Grigorie M. Sturdza, 50 la sută din tru musafirii invitaţi? de adăugat numai, că ediţiuuea a doua,
asentare, au fost declaraţi buni pentru intrări, şi altul 50 la sută la eşirl. „Olimpia fiind ooupată ou învăţarea
apărută acum, se presentă mai bine oa cea
armată 989. disoursului, uu se prea sinohisesoe de aşa
dmtâiu, fiind oorectăţă şi amplificată,
ceva, găsind soluţiunea acestei crise cas-
Preţul cafelei pe pieţele mari euro­ 0 grevă a muncitorilor agrari. nioe: să se comande masa la restaurant s
pene este într’o decadenţă, cum n’a mai Venim cei ce voiesc să jdee teatru am
fost de 15 anî încooe. In urma strîmtorei La ministeriul unguresc de agricul­ „Femei şi d-şore sosesc la întrunire, şi scos în broşură separată frumosa comediă
de bani, în oare se află producenţii din tură, după oum spun foile budapestane, la oonstruirea biuroului se citesee paragra­ în trei acte Săpătorul de hain, localisată
Brasilia, ofertele se fac în cele mai eftine sosesc din numărâse părţi ale Ungariei ful I: cea mai bătrână se fiă alăsă presidentă de Antoniu Vopp, — e o piesă instructivă,
oondiţ'uuî, aşa că de esetnplu în Havre soiri fârte neliniştitore în ceea oe privesoe — dâr tâte strigă într’un glas: eu nu sunt uşoră şi fârte potrivită pentru popor. Bro­
oafâua de Santos se vinde acum cu 47*75 mişcările muncitorilor agrari. cea mai bătrână. Al doilea incident remar­ şura conţine 42 pagine şi se află de ven-
franci, pa oând înoă în anul trecut nu se In înţelesul acestor raporturi adeoă, cabil în aoestă scenă plină de umor, se în­ dare la Tipografia „A. Mureşianu , în Bra­
u
putea căpăta m&i eftină, deoât ou 80 fr., muncitorii agrari se pregătesc chiar de tâmplă, pe oând t6te bat din pălml stri­ şov pentru preţul de 12 cr. Trimisă prin
ba în 1894 preţul acestei cafele se nota pe-aoum şi încă în mod forte serios pen­ gând, că nu ne temem de nimic, o insectă postă 14 cr.
ou 102*50 franci. Ou tote astea, consuma­ tru a arangia o strajnică grevă pe timpul plimbându-se pe uu fir de păr din oapul *
torii dela noi nu simt nici o uşurinţă în secerişului. Ei soiu adeoă, oă în timpul se­ uneia, le determină pe tote a isbuoni în ţi­
ceea ca privesoe preţul oafelei. cerişului proprietarii de moşii sunt mai pete şi leşină în plină şedinţă; dâr ceea Din „Biblioteca de popularisare“ a Ins­
strîmtoraţî şi mai avisaţl la braţe munci- oe e şi mai interesant în piesa d-lui Iosif titutului de editură Ralian şi Ignat Sa-
Industria de sticlăriă, după oum se tore. Din oansa asta ei au ales acest timp Vulcan, e oă înainte de a se constitui biu- mitoa din Craiova a apărut Nr. 31: Don
vede, n’a găsit pământ destul de productiv ore4end, că prin o grevă vor pută oon- roul, îuoep fiă-care a-şl admira rochiile şi Jnan, comediă în 5 aote de Moliăre. Ou
pentru ea în statul ungar. Fabrioela de strînge atunci pe proprietari să mulţă- pălăriile, a se întreba de preţ, a-şl faoe portretul autorului şi o notiţă biografică.
sticlăriă dsla noi nu pot suporta concu­ mâsoă pretensiunilor lor, — pretensiunî, ce apropouri şi reprobări, şi câte alte, cari Traducere de 1. Hussar. — Nr. 32: Poesii
renţa fabrioelor din Austria, din care causă de altmintrelea nu sunt tocmai nemodeste, sunt în oposiţie cu tendinţa, pentru oare alese. Traduoerl libere în versuri. Ou por­
mai multe din ele au fost silite a-şl sista căci cer ţărmurirea timpului de lucru la s’au adunat, ceea ce oontribue să reiasă tretul autorului şi o notiţă biografică, de
activitatea, âr celelalte luorâză mai mult un număr anumit de 6re (8 ore la <4i), plus umorul nesilit şi ou o rară dibăcie, bi- ,Si. O. Iosif. — Fiă-care număr din „Bi­
44
cu perderl, deoât cu profit. Una din cele remunerarea muncei cu câte 2 — 3 fi. la 4' oiuind adevăraţii gărgăuni, ce nu pot avea blioteca de popularise costă 30 bani (15
mai marî societăţi, numită „Societatea pe de fiă-care muncitor. loc deoât în cveerul unor pers6ne fan­ cr.) legate in pânză 60 bani.
acţiuni a industriei de sticlăriă din patriă , faron e. 44
u
In comitatele Bichiş, Oiongrad şi
înfiinţată de vre-o doi ani cu uu capital
Cianad se observă între muncitori o miş- „E admirabil rolul dootorului, oare din
fundamental de 700,000 fi., şi-a încheiat ULTIME SOIRI,
oare generală în direcţia de-a se organisa când în când prin mijlocul: ridendum vero
bilanţul de pe ultimul an do gestiune cu
în sensul aoesta; ba chiar şi din comita­ dicere bioiuesoe şi rîde de se prăpădesce
41
pierdere do peste 200,000 fi. Directorul 44 Londra, 14 Aprilie. Lui „Times
tele vecine, mai ales din al Aradului, Bi­ da tote păpuşile.
acestei sooietăţl, văcţend oât de prost merg ’i-se rapot’tbzâ din Atena: Tesaurul
horului, Timişului, Torontalului şi chiar şi „Cam acâsta e ideea cuprinsă în piesă. 44
trebile, şi-a şi dat dimisia. Se cţioe, că în public al Greciei este aprope total dese-
din al Pestei sosesc soiri de felul aoesta.
fabrioele de sticlăriă din statul ungar peste După aoâstâ espunere raportorul „Ro­ cat şi singurul ajutor, ce mai ro­
Fârte puternioă este apoi mişcarea îu co­ 44 44
tot e învestit un oapital de 10 miiioue fior. mânului , care semnâză „P. V. sferşesoe mâne, este contragerea unui împru­
mitatul Tolna; într’un cerc al acestui oo-
şi luorâză la ele vre-o 5C00 de muncitori. astfel: mut înăîntrul ţerei, despre care se
mitat munoitorii au şi stabilit preteosiunile,
Find-că acâstă industria la noi e în peri- „Ideia e bine prinsă şi autorul a crede, că în însufleţirea de-acum de
ou care au să păşâscâ faţă de proprietari.
oul de a-şl da pielea popii, munoitorii lor sciut să desvâlte, ca să ne sugereze totă sigur va fi subscris. In urma adrno-
Mişoarea acâsta se propagă cu cele­
44
sunt în pericul de-a rămâne fără pâue. atenţiunea . niărei puterilor, Grecia nu va declara
ritatea fulgerului în tâte părţile Ungariei,
Aşa caută să mârgă trebile acolo, unde tote „Artiştii, fără esoepţiă au fost la înăl­ resboiu, ci se sitesce a provoca pe TurcT,
aşa că proprietarii de moşii sunt forte în-
se tac prin protecţii şi favoruri, şi unde ţimea lor. ceea ce denotă, că si dânşii în­ ca aceştia se ia ofensiva.
grijaţl. In comitatul Baranya şi Sotnogy
meritele nu se măsură după vredniciă, ci clină cu mai multă dragoste pentru piesele
înoă s prins rădăcini aoâstă mişoare. Constantinopol, 14 Aprilie. Se
14
după „patriotism . nâstre naţionale .
44
9 Acum se fac fel de fel de planuri în 4ice, că în consiliul ministerial de
Duelul unui conie cu un tapiţer. Con­ „N’ar face rău onor. Direcţiune să mai erî s’a hotărît, că decă Grecii vor
ministeriul de agricultură pentru de-a pre­
tele Eugen Draskovich din Pojun a suspi- repete asemenea piese, de cari publicul in­ repeţi atacul, se li-se declare resboiu;
veni periculul, ce ameninţă pe agricultori.
ţionat pe un tînăr tapiţer cu numele Ge- O hotărîre anumită înoă hu s’a luat pănă teligent îsî dă bine sâmă de partea cea s'au stabilit chiar şi amănuntele
44
bauer, că cu oâte-va cţile înainte i-ar fi fu­ mai bună ca şi de cea mai rea . avansului.
acum în privinţa acâsta, dâr după oum
rat din palatul său mai multe bijuterii în
spun foile din Budapesta, în ministeriul de
valâre de vre-o 20,000 fi. Tapiţerul, care
agricultură se ocupă serios cu idea, ca în L i t e r a t u r ă .
era fiiul unui distins industriaş din Pojun, D I V E R S E .
înţelegere ou ministeriul de honve4l să ia 44
s’a simţit, firesce fârte vătămat şi a trimis „Literatm'ă şi artă română . Sub
anumite măsuri de precauţiune pentru oa­
doi martori la contele, ca să-i câră satis- şul, oând în adevăr ar isbuoni o grevă ge­ aoest titlu apare în Buourescl (Strada Fâu- Memoria Peştilor. Revista „Etangs eti
44
faoţiune cavalerâscă. Contelui nu-i venea tâuii 46) o nouă revistă, la 25 a fiă-căre, Rivieras publioă o notă interesantă asu­
nerală între muncitori şi mai ales tocmai
la 6000tâlă să ss dueleze ou un tapiţer. luni, în fascicull eleganţi, pe hărtiă de luxi pra memorii peştilor. Peştii cresouţl în eleş-
pe timpul secerişului. E vorba adecă, oa
S’au început pertractările şi ce să vecţl? format 4° fârte estetic. Pănă aoum au apă­ tae, cunosc fârte bine persânele însărcinate
armata să se pună la ăisposilia proprietarilor,
In timpul, cât a durat pertractările, sosi rut trei fascicule, oel din urmă, al treilea, ou distribuţiunea hranei lor. Doctorul War-
ca aceştia să şî potâ secera holdele cu ostaşii,
vestea, că la Mişoolţ a fost prins adevăra­ conţine: Fiica Haosului, poesiă de Duiliu wiok vorbesce de o ştiucă care rănindu-se
în locul muncitorilor grevişti. Esecutarea
tul hot, cu numele G-elbmann Leopold, la Zamfirescu; Petre Cioclul, nuvelă de As- la cap, fusese îngrijită de el şi îi arătă
acestui plan înoă n’a luat o formă deter­
oare s’a aflat cea mai mare parte a bijute­ canio; Exposiţia Grigoresou, de A Costin; reounosoinţa, venind spre densul ori de
minată, deore-ce ministrul de agrioultură
riilor furate. Contele Draskovioh, aflând Un bust, poesiă de Dem. Moldovan; Ju­ câte-orl îl vedea şi nu îi era târnă să mă­
aştâptă să mai primâscă încă unele rapor­
despre asta, imediat a declarat, că e gata panul Toiba, chip şi graiu din Bucovina nânce chiar din mâna lui. D-1 Franolin
turi în privinţa acesta.
a da satisfacţia tapiţerului. L’a ohiămat la (reprodus în numerii precedenşl ai „Gaz. oitâză de asemeni peşti, cari veniau în fiă-
44
s
sine, i-a întins mâna şi i-a cerut iertare. Trans. de Em. Grigoroviţa; Din Peters- care 4i $*Şl porţia de hrană din mâna
Teatru român. burg.-GrigorovioI, de G.; Cronioă de A. paznioilor, şi se lăsau să fiă prinşi de că-
44
Teatru german. „Othello lui Shekes- IlustraţiunI: Portretul pictorului N. Gri­ tră aceştia şi soţiile lor. De sigur aceşti
peare de asâră a fost cea mai splendidă S’a făcut amintire în colânele foiei goresou; Intorcerea dela Bîloiu; Cioban pesoî reounosceau persânele de cari nu
44
prestaţiuno a d-lui Iosef Klein şi cel ce nâstre de „comedia-naţională-satirâ a d-lui din Valea Prahovei şi Colţ de atelier. Abo­ mai aveau târnă de fel, oăol îşi aduoeau
pănă acum din piesele teatrale nu va fi Iosif Vulcan, întitulată „Gărgăunii dragos­ namentul: pe an 30 lei, pentru străinătate aminte că le vă4use mai înainte.
fost pe deplin convins de marele său ta­ tei , care a fost pusă pe repertoriul Tea­ 40 lei.
u
*
lent, jocul de erl al d-lui Klein a trebuit trului naţional din Buourescl, Joia trecută
să-i depărteze orl-oe dubietate. Artistul vie- s’a representat aoâstă piesă pe lângă piesa Au apărut : „Christos a înviat şi pri- PrODPietar: IBr. Aurel Miircşiami.
14
nes ne-a înfăţişat în totă puterea cuvântu­ francesâ tradusă „Champignol . Etă ce ce­ câsna: „Cu trupul lui Cluistos , melodii
a
44
lui un pasionat, un teribil şi mai la urmă tim despre cuprinsul comediei d-nului Vul­ bisericesc! arangiate pentru cor mixt de Redactor responsabil: Gregorîu Mâlos*.