Page 13 - 1897-04
P. 13
MseţiîM, AlTOlnţlm ...gaieta'* iese în flâ-care iii.
li îipoîiiili Aaonamente pentru Anstro-Ungaria:
Ri’mov. jJk.ţa mare 5Tr. SO, Pe un an 12 fl., pe şese ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
SoxisorI ne'lramwie na ut
primara, — M.wj';w«'i;wa ua es N-rii de DumlneoS 2 0. pe an.
{IstrUnot, Pentru România si străinătate:
1 IHSS8ĂTE a» primase la Udail- Pe un an 40 franol, pe şăae
ntatraţluno în Braşov gi Ia nr-
mătArele Birouri ila ssuinclurî: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii de Dumineoă S franol.
In Yioca; Jf. Ihika, jfemrich
Schalek, Rudolf %oase, A. Oppehka Se prenumără la tAto oficiale
Baoh-folger; .intox Oppaitk, J. poştale din intru şi din afară
Datuubcr, in Wndapestts: A. 7. şi la dd. aoleotori.
Qoldborgarg, I-ckstein Bemat; in iiH'namfiutul pentru Braşov
Bacurosci: Agenco Havat, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
ouraale de Roumunio; in Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
barj,: Karoiyi ofc Liebmann, I.: pe un an 10 fl., pe şâse
Preţul Ir.aerjlunllor: o aeriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
garmond pa e colină 0 or. si Cu dusul în casă: Pe im an
BOor. timbra pontru o pnbli- A 1 T T 7 L XuSS:. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
utiro. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă ai învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Reclame pe pagina & 8-a o tele cftt şi inserţiunile sunt
Beriă 10 or. mia 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 76. Braşov, Vineri 4 (16) Aprilie 1897.
terese, care nu se restrînge numai mai trebue deci se spunem, cât de Şi în faţa celor ce se petrec,
la dorinţa archiereilor amintiţi, de-a mult atinge acesta afacere şi pe Ro credem că a sosit momentul, ca
Nou a b o n a m e n t susţine 6re-care contact cu înaltul mânii uniţi. Der acum se mai ridică acest cler şi popor să se deştepte
cler catolic unguresc. Şi acest cerc încă o cestiune, care nu ne este din letargia, ce pare a-1 fi cuprins
la
de interese apare destul de clar in nouă, der care în anii din urmă în aceste cestiunî de vieţă.
Gazeta Transilvaniei dicat chiar prin hotărîrile ultimei părea a fi adormit cu totul: cestiu
conterenţe episcopescî, ţinute sub nea autonomiei catolice.
Cu 1 Aprilie 1897 st. v. preşedinţa primatelui unguresc. Vorbind de acâstă cestiune a CRONICA POLITICA.
s’a deschis nou abonament la care A fost vorba, precum seim, la autonomiei, organul guvernului „Pes- — 3 (15) Aprilie.
ff
Invităm pe toţi amicii şi sprijini conferenţă din urmă episcopâscă dela ter Lluyd constată, că ea n’a fă S’a pus ârăşl la ordinea (filei cestiu-
torii fâiei nostre. 7 1. c. mai ales de doue cestiunî cut pănă acuma aprope nic! un pro nea cvotei. Deputaţiunea austriaoă a ovotei
f6rte importante, care — avend în ve gres şi acâsta în parte mare din
Pretai ailh©!ni;2!raB63iratcE5iiBss a hotârît îndată după constituirea ei oa
dere tendinţa permanentă a episco causă, că în afacerea autonomiei pentru scurtarea pertractărilor sâ provâoe
Pentru Austro-Ungaria: patului catolic unguresc de-a înrîuri „nu este numai guvernul şi clerul, deputăţia ungară, oa lăsând la o parte oo-
pe ta-ii. auri. .............................. 13 £L. cu decisiunile sale direct şi asupra care are cuvântul, ci totalitatea cre
inunioarea în scris să între în pertractări
pe şese I-u-xiă ................................... 6 fl.. desvoltărei şi organisărei Metropo- dincioşilor catolic! ai ţerei“; căcî se
pe trei 1-u.rri ...................................... 3 fl. liei române de Alba-Iulia şi Făgă tractâză tocmai de-a se da acestei verbale. Asupra aoestei propuneri se va
pronunţa deputăţia ungară a cvotei îu vii-
Pentru România şi străinătate: raş, — se estind asupra întregului totalităţi un cerc dre-care la resol- torea sa şedinţă dela 24 Aprilie a. c. Se
cler şi
pe-u-xx a,xx 40 fxarLCÎ.popor român unit din Tran varea afacerilor şcolare, fundaţionale
pe şese 1-a.xi.i................................. SO ,, silvania şi Ungaria. şi administrative ale bisericei. orede, oă deputăţia ungară va oousimţi la
pe trei 1-u.ni .................................... IO „ propunerea celei austrisoe, care se va în
E vorba de congruă sâu de sa- Va se cfi trebue se se înţe- truni apoi ârăşl la 28 Aprilie. îndată după
ca
Abonarea se pote tace mai uşor larisarea preoţimei, şi de autonomia
lâgă clerul cu mirenii şi ministrul aoâsta oei 15 membri ai deputăţiei aus
prin mandate poştale. catolicilor. Şi printr’una şi printr’alta Wlassics stărue, ca acâsta se se în
se intenţionâzâ a trage în cercul or- triaco a cvotei vor veni, se crede, la Bu-
Administraţiunea tâmple la un viitor congres catolic dapeatâ şi vor desemna din sînul lor 7
ganisaţiunei interidre a bisericei ca
15
„fsaizeteS Tn'asîssfivafiisBeB ®. prin compunerea unui statut de au- membri, oarl se vor consulta împreună ou
tolice unguresc! şi biserica română tonomiă, seu mai bine cfi prin re " 7 membri ai deputaţiunei uugare in pri
s
unită, şi se ţintesce la o definitivă visuirea statutului de autonomiă adus
încopciare, or! mai bine efis conto de congresul catolic dela 1870—1. mele (file ale lunei lui Maifi în mod ver
bal asupra stabilirii ovotei, care, precum
Noue lupte în perspectivă. pire a ei cu biserica romano-cato- soim, este oei mai delicat punct al paotu-
lică. Acdsta -mai ales în ce privesce In privinţa acestui congres, mi
Seina, că numai de curend s’a regularea autonomiei, ce este pusă nistrul a comunicat conferenţei epis iui, despre a oâruia reînoire se tractâză.
ţinut drăşî o conferenţă a episcopi- în prospect. copescî, că deja a primit consensul Ma- #
lor catolici în Budapesta. Mai îna Tendinţa esistă dec! şi nu se jestăţii Sale pentru ţinerea lui, ceea Alaltăeri s’a făout o alegere de de-
inte de vreme, aceste conterenţe pote contesta. De-ocamdată se lu- ce conferenţă a şi luat la cunoscinţă putat în Szigetvâr. Peţitori la aoest man
sa
oferiau puţin interes pentru noi Ro crdză cu mare zel la aşa cfi regu cu bucuriă. dat au fost doi: unul faimosul Bartha Mi-
mânii. De când înse au început se lare a coDgruei. La stăruinţa guver E vorba aşa-dâră de reînpros- klos, despre oare soim, oă la alegerile tre-
ia parte la ele regulat şi archiereii nului s’a procedat la conscrierea ve petarea uneltirilor de acum 27 de oute a fost dat afară din dietă din partea
bisericei române unite, consfătuirile niturilor preoţesc! şi acesta s’a şi anî, care ţinteau făţiş la contopirea lui Banffy; âr al doilea a fost guverna
acestea au câştigat şi pentru noi o terminat în cele mai multe comi bisericei române unite cu organis mentalul Olay Lajos. Bietul Bartha, de
importanţă, de care din nenorocire tate, âr peste puţin comisiunea reg- mul bisericei catolice unguresc! prin- când a eşit din dietă, umblă în ruptul ca
s
prea puţini dintre noi îşi dau sâma nicolară pentru congruă, compusă tr’un statut organic comun, cfi al pului să mai pună mâna pe vre-un man
şi cei mai mulţi consideră acâstă jumetate din cler şi jumătate din autonomiei bisericesc!. dat, der fără sacoes. Aoum, la alegerea
cestiune ca ceva, ce, înatară de cer mireni, va avă să stabilescă definitiv Nu seim, ce atitudine a luat şi dela Siget, se dusese şi el cu mari speranţe,
cul preocupărilor nostre, privesce nu aceste venituri. In acâstă comisiune va lua episcopatul român unit şi dâr de geaba, oăoî după cum 9pune „Ma-
mai pe archierei. a fost ales într’un loc vacant, la ul în deosebi Metropolitul faţă cu ces gyarorszâg“ autorităţile administrative din
Lucrul înse nu stă aşa. Insă-şî tima conferenţă, şi Metropolitul Bla- tiunea autonomiei. Vedem înse, că acel cerc au primit poruncă de sus, ca pe
presenţa şi concursul archiereilor noş şiului. pdte numai câteva luni ne mai des Bartha să-l trântâscă la orl-oe cas. Aşa
tri uniţi la acele consfătuiri face, ca Nu numai odată s’a discutat în part de reîmprospătarea luptelor, ce- s’a şi întâmplat. Fisolgăbirăul Fenyosi dela
cele ce se discută şi se urzesc în- colănele foiei nostre cestiunea con- au trebuit se le pdrte clerul şi poporul Barcsa a citat pa toţi primarii din cercul
tr’ensele se arunce reflexul lor mai gruei în raport cu interesele de vieţă Românilor uniţi în anii 1870 pentru său la siue şi li-a spus, că va fi vai de
departe şi se atingă un cerc de in- ale bisericei şi naţiunei năstre. Nu apărarea independenţei bisericei lor. pielea aceluia, care ar cuteza să voteze
FOILETONUL „GAZ. TE ANS. “ ţitul sârelui le strălucea oa semn de feri da sore printre bănci albe de nisip. Fe sgomotos al publicului, care îşi admira fa-
cirea mult visată ce-i aştepta. încă şi mai meile păşiau încet spre, biserică. 0, înohi- foritul.
mult îi întăria în iluziile viitorului lor de naţi-vă, închinaţi-vă pentru oei oe se apro- Drăgălaşa Columbina era blândă
Tablouri alese de Andersen.
aur cântecul priveghitârei ce începu să piă de mormânt, dincolo de valurile mării. şi bună ou el, dâr totuşi preferi a să că
Sera a trei-spretjecea. cânte; ea nu era o profetă falsă, oi le ves sători ou frumosul Arieohino; ar fi fost
„Lunecai peste livada din Luneburg“ tea ferioire. Vântul bătea aşa, că nu puteau Sera a patru spre-ijecea. într’adevăr prea comic să se împreuna frum-
înţelege cântecul următor al pnveghitorei: 14 se seţea cu urîoiunea. Când era polichinell
dise luna. „In drum era o căsuţă încuDju- „Cunosc un ipolichinell , cfi luna,
„Plutesce lin pe undele mărei! Drumul mai indispus singura Columbina era în
rată de arbori şi tufe în cari cânta o pri- „publicul numai putea de veseliă când îl
lung ce-1 a-i a-1 face, l’ai plătit cu tâtă stare să-l facă âr’ să rîdă; la înoeput să
vighetâre rătăoită. In gerul nopţii trebuia vedea apărând pe scenă, cel mai mic gest
avuţia ta, sărac şi fără ajutor vei ajunge prefăcea şi ea oă este melanoolioă, mai
să moră; era ultimul ei cânteo ce-1 aucfiL îl aflau comic, aşa oă din rîs numai ieşâu.
în Canaan. Vei fi silit a te vinde însuţi, târtjiu se liniştea şi în cele din urmă în
Aurora lucise deja; o caravană să (jârea Deşi nu-şl da poliohinellul mare silinţă, era
asemenea şi nevasta cu copiii. Dâr mult nu cepea să rîdă şi să-l taohineze!
venind, erau de sigur familii emigrante, natura lui de aşa. Deja de oopil, când să
cari voiau să iea drumul spre Hamburg, vei suferi! In dosul plantelor, ale căror juca ou ceilalţi cameracjl, chiar şi atunci „Sciu ce-ţl lipsesoe!“ îl cfi°e» ©a* Tjhi-
flori răspândesc nn parfum îmbătător, te
de unde să pcrnâseă mai departe la Ame era polichinell; natura a voit aşa, îl dase birea“ ! — şi atunci trebuia să rîdă. „Eu
aştâptă îngerul vestindu-ţl mârtea; salutul
rica, unde le surîdea norocul unei vieţi în- o ghiabă în spate şi una pe piept. Tru- şi iubire!“ striga el „oeva mai caraghios
floritore despre care visaseră ei adese-orl lui îţi va sufla friguri de morte in sânge, pesce era forte oaraghios desvoltat, 'dâr în nu-mi pot închipui! cum ar aplauda pu
11
în patria lor. Femeile îşi duceau copiii oei plutesce, lin pe mare! tt elasticitatea spirutului şi simţul desvoltat blicul ! — „Da iubirea adauge ea şi urma
mai mici în spate; âr cei mai mari săreau Intrâga oaravană asculta cu bucuriă pentru tot ce este frumos şi înălţător nu-1 o’un pathos oomio. „Eşti amorezat da miue!“
împrejurul lor; pe spatele unui oal slăbă oântecul priveghitorei, căci le prevestea intreoea uşor cineva. Teatrul era idealul Da aşa ceva se pâte cfio©i unde soii că iu
nog era bogăţia întregă a emigranţilor aşe fericire 1 In răvărsatul cerilor, ţăranii mer vieţii sale. De ar fi avut norocul să fiă birea este imposibilă răspunse el, sărind în
zată.' Vântul suda reoe; copiii se alipeau geau prin livadă la biserioă; femeile îm înalt şi svelt, ar fi fost la ori oe scenă în sus scuturâudu-se de rîs; nici pomenâlă
sgriburând d6 mamele lor, oarl priveau în brăcate sărbătoresce în negru ou broboda semnată, primul tragedian; sufletul îl era nu mai era de melancolia. Şi totuşi spu
sus la mine, par’că voiau să-mi istorisâscă albă pe cap, se păreau a fi forme coborîte plin de tot ce este mare şi eroic; şi totuşi sese adevărul mica Columbina, o iubea,
şi mie, în ce sărăoiă mare se udaseră pănă dtn ioânele vechi ale bisericei. De jur îm destinul i-a fost a fi polichinell. Chiar du iubea aşa de mult, cum iubea tot ce o fru
acum. Tot gândul acesta îi muncea şi pe prejur nu se vedea decât numai o regiune rerea şi melancolia sa îl mărâu nepăsai-ea mos şi înălţător în artă.
ceilalţi din caravană. Eoşeţa cerului la sfin mortă, tot erbă uscată şi tufişuri pârlite comică îu figura-i marcată şi provoca rîsul In diua nunţii ei, polichinell era fi-
