Page 14 - 1897-04

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 76.—1897.

pentru Bartha. Prin asta încă tot nu s’ar ministraţiei. In fine asigură Simioî, oă Ser­ or. pentru elevi. — Atragem deosebita
Crisa în Orient.
fi descurajat cu totul acest candidat, dâr bia voesoe susţinerea păoiî, şi integritatea atenţiune a publicului!
s’a întâmplat, că Bartha s’a dus în co­ imperiului otoman şi nu va agrava în nici Depeşe private, oe au sosit din Atena
muna Szulok, oare este locuită de Şvabi, un oas situaţia generală printr’o procedere spun, că insurgenţii prin ocuparea posi- Gorbne eterne. Din incidentul morţii
având vre-o 200 de alegători. Aci Bartha agresivă. ţiunii dela Baltimos au întrerupt într’adevăr mult meritatului bărbat loan Hannia întâm­
n’a putut face mare ispravă cu limba un- comunicaţia între trupele turcesc! din Epir plată în 30 Martie v. o. Ou. d-n subjuda
guresoă şi de aoeea a mai slăbit’o ou şo­ şi cele de sub oomanda lui Edhem-paşa. oeroual în Sassebeş loan Paraschiv şi domn»
vinismul, lăsând pe-un tâlmaoiu, oa se tăl- Banul croat în contra reuniunilor. Se fiice, oă posiţia dela Baltimos a fost Eugenia Paraschiv năsoută Mihali ni-au tri­

măcâsoă poporului în limba germană pro­ Banul croat, contele Khuen-Heder- asediată de Greoi pănă Luni sâra, oând gar- mis suma de 10 fi. drept oorână neperitâre
gramul său. Ostenâla însă i-a fost de geaba vary, a surprins pe Croaţi ou un dar de nisâna s’a predat şi insurgenţii Greoi ou pe sicriul regretatului răposat, ca contri-
şi aici, căci preotul din comună i-a decla­ PascI ne mai pomenit în statele constitu­ intrat în Baltimos. Un batalion turcesc tri buţiune la „fondul iubiţilor răposaţi" în
rat în fine, oă nici unul dintre alegătorii ţionale moderne, afară doră de statul mis în ajutorul asediaţilor a fost respins folosul şcolarilor români săraci. Se ohitâză
acelei comune nu va putâ vota pentru ungar. cu pierderi, „Politisohe Corresp." primesoe în acest mod şi aoâstă sumă şi se arată,
Bartha, dore-ce li-s’a spus, că decă-i va următârele informaţiunl din Londra: După că s’a adaus la numitul fond. — Bra­
In Croaţia adeoă este în vigore încă
pune păcatele să voteze pentru Bartha, nici soirile sosite aici au trecut peste graniţa şov, 3 (15) Aprilie 1897. -— Comitetul pa-
şi afli patenta împărătâsoă austriacă dela
unul din ei nu va mai căpăta voia pentru greoâd’că la 7 a 1. o. în total un oorp de rocliial român gr. or. din Cetatea Braşo­
27 Noemvre 1852, în care se fiioe, că „ori­
cultivarea tutunului, oare este principalul voluntari de 3000 de Omeni. Acest oorp, vului.
ce soiu de reuniune numai cu aprobarea
lor isvor de câştig. Aflând despre asta căruia îi aparţine şi detaşamentul de vo­ Camere de medici. Ministrul ungureso
supremei autorităţi a ţărei se p6ta consti­
Bartha, s’a întristat forte şi şi-a retras luntari italian, comandat de sooialistul Ci-
tui, dâeă scopul reuuiunei este licit şi decă de interne a lucrat un proiect de lega pen­
candidatura, âr oontra candidatul său Olay priani, stă sub conducerea Eteriei naţionale.
acel scop pote forma obiect lega), al reu- tru înfiinţarea unor camere de medici, cam
a fost ales aşa-dâră prin aolamaţiune. Astfel El este împărţit în 2 subdivisiunl, în frun­
niunei", In sensul acestei patente absolu- după norma, cum sunt şi camerele de ad­
de-ocamdatâ coconul Bartha va trebui să tea Gărora se află foşti ofioerl greoi Millona vocaţi etc. Acest proieot de lege l’a trimis
tistioe însă, este interzis de-a se înfiinţa
stea încă pe-efară, căol Banffy, cum se şi Capsalopulos. Anta-garda corpului a fost mai multor cerourî medicinale pentru a-1
orl-oe societăţi politice.
vede, nu vrâ niol decum să-i desohidâ uşile comandată de cunoscutul şef de bandă studia şi a-şl da părerea asupra lui. Se pare
Pe lângă tote sstea, fiind-oă nici
dietei. Ce peoat, tocmai un „stâlp" ca Davelli. însă, oă proiectul ministrului nu prea e în­
Croaţia nu mai e afiî un stat absolutist, ci
Bartha şi oa soţul său Ugron, oei mai ne- Iu Constautinopol se dă ca sigur, oă tâmpinat cu căldură din partea medicilor.
constituţional, în care libertatea politioă a
sdraveDl apărători ai Săcuilor în contra la atacurile iusurgenţilor au luat parte afară Cel puţin medicii din oomitatul Şomogy,
cetăţenilor trebue să fiă respectată, Croaţii
„valahisărei", se nu mai potă ave ooasia de voluntarii greoi şi italipnl şi batalionul în număr de 65, într’o conferenţă a lor,
şi-au înfiinţat şi ei cluburile şi societăţile
K
de-a se „producălui în dietă ou discursu­ 8 şi 9 de evzonl, ce se află în Oalabaco oe s’a ţinut fiilele acestea, s’au pronunţat
lor îu diferite centre ale ţărei. Aceste clu­
rile lor de 99° de patriotism!! şi batalionul al 2-lea şi al 7-lea al regi­ unanim în oontra proiectului şi au cerut
* buri şi societăţi au esistat, pe lângă totă mentului staţionat în Apriorissa; aceste din
patenta absolutistică, de-un şir lung de să se înfiinţeze mai bine o reuniune a me­
Probabil, că în 8 Iunie se vor face urmă sunt trupe regulate grecesc!.
ani şi nimănui nu i-a trăsnit prin minte dicilor, din care să facă parte numai cei
alegerile pentru dieta croată. Foile oposi- O depeşă a cjiarului berlinez „Vos-
de a-le ataoa pănă acum, măcarcă atât ce vor voi. Comisia, care va elabora pro-
ţiei unite din Croaţia publică deja numele siscli9 Ztg." anunţă din Constautinopol cu ietul de statute pentru aoâstă reuniune, să
Banul, cât şi guvernul croat au avut soire
candidaţilor oposiţionalî. Dieta croată, afară data de 13 Aprilie: Astăfil se aştâptâ răs­
de asistenţa lor, ba în pressa croată la elaboreze tot-odată şi un proieot privitor
de oraşul Fiume, constă din 88 deputaţi. punsul la circulara Portei, în care acâsta
totă ocasiunea s’a vorbit şi s’au făout dări la ajutorarea şi pensionarea medioilor, la
Oposiţiă va păşi ou candidaţi de-ai săi în declară, că Grecia este agresorul, că i-s’a regulare» onorarului medical în întrâgă
de sâmă publice despre starea acestor so­
30 cercuri. Lupta va fi forte înverşiunată, sfîrşit răbdarea. Turoia, dâoă nu i-se va da
cietăţi, p8 lângă tote că gazetele croate, ţâra etc. Tote aceste lucrări să se aştârnă
ceea ce se pote conchide şi din volnica satisfacţia, va proceda oum scie ea. Edhem-
apropo oa şi ale nostre, luptă cu mare apoi spre desbatere congresului regnioolar
disposiţiune a Banului privitore la oprirea paşa a primit de-ocamdată ordinul să stea
miseriă în ceea ce privesoe libertatea de al medioilor, oe se va ţinâ la 10 Septem-
cluburilor politice, despre oare vorbim la în defensivă. Faima despre rechiămarea
pressă. vre în Budapesta. — Aoâstă hotărîre a lor,
alt loc al numărului nostru de afiî. ambasadorului turcesc din Atena nu se ade- medioii din comitatul Şomogy o vor tri­
* Acum de-odată Banul găsesoe, oă eeia- veresce. Se fiice, că Albabezii vor forma
tenţa acestor cluburi şi societăţi ar fi pe- mite şi medicilor diu celelalte oomitate ale
De interes este o convorbire, ce un corp de voluntari în număr de 10,000 ţârei pentru a o sprijini şi a se alătura
riculdsâ, deore-ce parte urmăresc scopuri
a avut’o ministrul Serbiei, Simicl ou co­ omeni sub comanda lu Şukri-paşa. la ea.
„agitatore politice", parte „propagă inte­
respondentul cjiarului „Nord" asupra ati­ Din Atena mai află „Pol. Corr.“, că Mărirea lui Lueger.
tudine! actuale a Serbiei. Ministrul asi­ resa de partid". Din oausa aoesta Banul general italian în neaotivitate Ricciotti Ga- După informa-
a dat ordin autorităţilor, să se ţină strict ţiunile lui „N. fr. Presse", întărirea alege­
gură, că Serbia în situaţia momentană ribaldi va sosi. în curând ou unii din fiii săi
de patenta de mai sus şi unde esistă astfel re! lui Lueger în postul de primar al Vie-
nu vrea să participe la nici o acţiune. în capitala Greciei, oum să fiice, spre a
de cluburi seu societăţi, imediat să le disdlve. nei este deja hotărîtă. Astăfiî, Joi, sa va
Numai dâoă eomplicaţiunile vor Io a o lua oomanda legiunii voluntarilor.
Pote orl-oiue să-şi închipuescă, ce in- şi pnblioa în mod oficios întărirea lui.
estindere mai mare şi se vor traas *
dignaţiune va fi produs între Croaţi acâstă
planta şi în Maoedonia, Serbia ar tre­ Din Canea se telegrafâză următorele : Vacanţa de Pascî la universitatea din
volnică disposiţiune a Banului. Chiar şi
bui să îngrijescă de apărarea intereselor O corabiă de transport turcâsoă a adus !a Budapesta s’a înoeput în 13 Aprilie şi va
unele dintre foile unguresol, oa de esem-
ei. Simioî mai declara, că între Bulgaria, Kissano 50 de soldaţi pentru întărirea gar- dura până Joi în 22 Aprilie n., în care fii
plu „Magyarorszâg", care însu-şi cere şi
Serbia şi Muntenegru nu esistă Diol alianţă nisonei forturilor. La debarcare insurgenţii se vor începe ârăşl prelegerile.
aprobă oăloarea constituţiei ori de câte-orî
nici traotat. S’a făout numai un schimb de au început să pusoe asupra lor. Turcii însă
e vorba de vre-o suprimare a libertăţii
păreri între bărbaţii de stat asupra situa­ sub soutul tunurilor corăbiilor europene au Serbare şcolară la Ateneu. Sâmbătă
»
Românilor, găsesoe nedrâptă aoâstă măsură sâra societatea profesorilor secundari, fun­
ţiei celor trei state şi a conaţionalilor lor, ajuns în fort. Familiile musulmane însă,
j a Banului şi o condamnă. Adevărat, că e
ce locuesc în alte imperii. Ministrul sârbesc \ n’au putut fi liberate de acolo. împuşcătu­ dată în scopul înălţărei învăţământului, ă
cât se pote de condamnabilă măsura Ba­
asigura, că în timpul mai nou Porta s’a dat o festivitate şcolară în sala cea mare
nului, mai ales fiind-oă s’a luat tocmai în rile insurgenţilor an fost aşa de vii şi dese,
arătat fdrte prevenitâre faţă cu dorinţele a palatului Ateneului din Buouresol. M. S.
ajunul alegerilor dietale, cu scopul vădit încât şi vre-o 2 bărci sustro-ungare au fost
Serbiei în Macedonia. Guvernorii acestui Regele, precum şi Principele şi Principesa
de-a suprima libera mişcare a oposiţiei, atinsa de eâte-va glonţe. In urma aoâsta
teritoriu a primit un ordin-circular al gu­ României, împreună ou Marea Ducesă de
— dâr ori ourn ar fi, foile unguresol nu corăbiile sustro-ungare „Stefania", „Sebe-
vernului otoman, prin care se concede în­ nico" şi „Tiger" precum şi o oanonieră Hessa şi de Rhin au asistat la aoâstă fru-
pot ave cuvânt de-a se afişa ca aperătore
fiinţarea de şcole poporale sârbescl. Astfel de mâsă serată. La sosire au fost întîmpinaţl
a libertăţii Croaţilor, pe cât timp nu-şl turcescă eu desohis fcoul asupra insurgen­
şoole s’au deschis deja în Monastir şi Sa- de d-nii membri ai comitetului sooietăţei,
vor mătura gunoiul mai întâiă dinaintea ţilor şi i-au gonit.
loniohi. Decă Porta va sprijini dorinţele cari oferiră frumose flori Principesei Maria
oasei lor. „Polit. Corr.“ află, oă soirea adusă de
Sârbilor îu Macedonia, atunci aceştia vor şi Marei Ducese; de d-1 0. Exareu, preşe­
„Daily Chroniolfa", cumoă puterile ar fi lă­
participa bucuros la viitorea reformă a ad- . i dintele Ateneului; d-1 prefect al oapitalei
sat să cadă cu totul proieotul blooadei
şi mai mulţi membri ai corului profesoral.
Pireului nu se adaveresce.
Suveranul, precnm şi Alteţele Lor Regale
Asemenea nu e’a confirmat încă pănă urmară ou un viu interes şi atenţiune deo­
gura oea mai oomică, dâr nâptea ne^ăfiut Sera a cinci-spre-cjeeea. acuma soirea lăţită în Paris despre ăemi- sebitele produoţiunl musicale şi literare, di­
de nimeni, plângea mişcânduşî buzele; să „Aufil ce istorisesce luna:" „Am vă­ siunea cabinetului JDelyannis. feritele jocuri gimnastice, esecutate cu
fi vădut publicul, faţa oe o făcea, sigur l’ar dut devenind cadetul ofioer şi represen- elevii liceului Lazăr şi mai multe dansuri
fi aplaudat. — Iu fidele ultime muri mica tându-se de prima 6ră în uniformă; am O depeşă sensaţională din Roma vor- naţionale.
Columbina; în c]iua îugropăoiunei fu Arle- vădut juna şi frumâsa fată în sala de bal,
basce de-o conjuraţiă în contra regelui Gre­
ohino dispensat de a apărea pe scenă ; după drăgălaşa mirâsă a prinoipelui în toiletă Vandalism înir’o biserică. Intr’o bi­
ciei. Se fiioe adecă într’ânsa, că s’a desoo-
un scurt timp atât de fericit, acum văduv. de mirâsă; dâr nici o fericire nu se pâte serică catolică din Agram s’a săvîrşit fii­
perit o asemenea conjuraţiă. Motivul ei
Directorul fu silit a da o piesă de tot eO- oompara cu aceea care o văfiui reoglin- lele acestea un vandalism revoltător. In-
este atitudinea nedecisă a regelui George
mioă oa să nu simţă pudicul prea mult dându-se pe figura unei copile de vre-o tr’o nâpte câţiva ţărani trecând pe lângă
faţă ou Turcia. Conjuraţii vor să proolame
lipsa frumosei Columbina şi a lui Arleohino; patru ani. biserică, observară spre mai marea lor
poliohinell trebuia să fiă înoă odată atât de Căpătase o rochiţă nouă albastră şi o rege pe prinţul de corână Constantin, aş­ mirare, câteva rafie de lumină, oe eşiau
teptând dela el ca fără amânare să declare
comio, juoa, sărea ou desperare în inimă pălăriă roşa ; tocmai se îmbrăcase în fru- din biserică. Voiră să intre în biserică, dâr
răsboiu Turcilor-
şi natural că fu aplaudat: „Bravo, bravis- rnâsele haine şi toţi din odaiâ cereau lu­ uşa era închisă. Priviră priu gaura cheei
simo!" fu silit să apară încă odată! era mini spre a admira oopila, deoreoe radele del& uşă şi văfiură, spre şi mai marea lor
S O I R I L E P I L E I .
nepreţuit astâfil. ErI nopte după represen- mele oarî străbăteau prin ferestrele des­ surprindere, că înaintea altarului principal
tanţiă îşi îndrepta paşii mioul poliohinell chise nu luminau destul. Copila sta ţea­ se află un tîuâr îmbrăcat din oreseet pănă
— 3 (15) Aprilie.
spre cimitir. Cununa depe mormântul Co- pănă ca o păpuşe, cu braţele în sus spre în tălpi în ornat bisericesc, âr pe treptele
lumbinei se veşstefiise; el să aşefiâ pe a nu-şl sgâroi haina. O! cum îl strălucâu A şesa şi cea din urmă conferenţă dela altar un alt tînăr făoea serviciul -de
mormânt pentru ultima oră! îşi răzimâ ochii, şi întrâga figură de fericire. „Mâne publică în sala cea mare a gimnasiului ro­ ministrant, Ţăranii fugiră repede după pa-
obrazul pe mână şi ochii şi-i îndreptă spre îţi dau voie să mergi pe stradă aşa gătită!" mân din loc o va ţinâ în Dumineca Flo­ raolisier, care soulându-se din aşternut veni
mine! Iţi făoea impresia unui monument; îl fiise mama sa şi copila privea când pă­ riilor (6 Aprile v.) d-1 paroch Dr. VasiHe ou cheile şi desohise uşa biserioei. Toţi
un poliohinell pe un mormânt, neesplicabil lăria, când rochiţa, răspunfiend, ridând de Saftu. Tema sa portă titlul: „„La coda vâ- împreună intrară în biserică. Oei doi ti­
şi totodată hazliu. Să-l fi văfiut publicul, mulţumire: „Mamă dragă, ce vor gândi cului . După conferenţă va cânta şi corul neri, văfiându-oe în primejdiă, încercară să
u
ar fi erupt în spl&use nesfârşite ca : „Bravo, oăţeluşii văfiându-mă aşa gătită ! ?“ reuniunei ndstre de cântări. începutul la 4 fugă. Cel îmbrăcat în haine preoţesol a şi
Pulcinello! bravo, bravissimo!" Lalla. oro p. m. Intrarea: 20 er. de personă, 10 soâpat, fugind aşa îmbrăcat în ornat preo-