Page 10 - 1897-04

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 75.—1897.

K
ziv le impută Sârbilor „pentru banii cei limbei maghiare, „Pol. Corresp.“ publică ur­ vălit asupra acestui oraş si au jâfuit mai cu tote pericolele, la oarl s’ar expune, do­
mulţi, ce-i risipesc în Macedonia, pentru a mătorul comunioat, oe i-se trimite din Bu­ tâte prăvăliile de aoolo. Iu urma aoâsta resc răsboiul.
cumpăra acolo simpatii serbesol". Bulgarii, dapesta, cu soop, vefiî Domne, oa să li- mulţi locuitori creştini şi jidovi din Seniţa In 25 Martie v. aniversarea procla­
oontinuă „Odziv", mai bine soiu decât ei niştesoă pe naţionalităţi: au fugit la Novibazar. mării revoluţiunei dela 1821, se aştepta, oa
(Serbii), că în unele ţinuturi nu esistă „Aoel pasagiu din proiect", fiice „Pol. * Grecia să declare răsboiul. Din acâstă causă
Şerbi, oi Bulgari. — Se înţelege modul Corr., „prin oare se pretinde în mod for­ agitaţia spiritelor era mare. Acestei agitări
ţfiarul „Nordd. AUg. Ztg." primesoe
acesta de soriere a supărat pe Sârbi, a că­ mal ounâsoerea limbei maghiare, se basâză se datorâză următorul inoident: La Stam-
din Viena o corespondenţă, în oare se fiioe,
ror pressă răspunde Bulgarilor în ton nu pe legile esistente, întru cât în procedura bul un Grec a tras două focuri de revolver
oă cercurile diplomatice din oapitala aus­
mai puţin indignat. judecătorâsoă este a se întrebuinţa esolu- triacă sunt de părere, oă G-reoia ou greu în aer, panica a fost generală, magaziile
* siv limba maghiară ca limbă protocolară şi s’au închis, lumea a început să fugă. Din
După cum comunică clarele, situaţiu­ de pertraotare. Va să fiică acelor juraţi, se va decide a declara răsboiul, deârece fericire alţi Greci au prins pe oel cu entu-
este incapabilă de-a purta un resboiu regulat,
nea Creştinilor în Siria încă este din celea oarl nu eciu limba oficială maghiară ar siasm şi l’au arestat. Poliţia venind, a cal­
oi ea se va nisui, oa pe calea luptelor de
mai prâste şi nesuferibile. Se pare însă, că trebui să li-se facă cunoscute ou ajutorul mat lucrurile, dâr pănă sâra înoă lumea
insurgenţi să susţiDă credinţa, că este de­
Muscalii se pregătesc de-a lua Siria dela unui tălmaciu tâte aot.ele. Prin aoâsta însă era în nelinisce.
cisă a purta răsboifl. Acestea sunt însă în-
Turoi şi prin acâsta situaţiunea are să se procedura ourţilor cu juraţi ar fi lipsită de
oeroări zadarnice de intimidare. Cestiunea Patrule de soldaţi călări şi infanterişti
schimbe. In Rmejl Muscalii au fondat o calitatea de-a fi nemijlocită şi s’ar între-
Cretei va fi decisă mult în patru săptă­ cutreeră tâtă fiiua şi totă nâptea oraşul oa
coloniă, pe oare o străjueso ou ostaşi de-ai rumpe în continuu. Dâr nici din punct de
mâni, fiind-că Greoia nu pâte suporta mai să mănţină ordinea. Aoeste patrule durâză
lor. Turoii din Siria sunt convinşi despre vedere practic nu se face o nedreptate na­
mult ca atâta situaţiunea de faţă. de anul trecut, de oând eu măoelurile Ar­
acâstă intenţiune a Ruşilor şi nu se feresc ţionalităţilor prin aoea disposiţiune privi- menilor, dâr aoum numărul lor a fost mă­
*
de-a o spune pe faţă. Etă oâte-va date târe la limba maghiară. In decursul cerce­ rit. In aeelaş timp agenţi poliţienesc! călări
asupra modului, cum sunt trataţi oreştinii tărilor statistice făoute în ministeriul de După informaţiunile, ce le primesce mişună pe stradele cele mai frequeutete. Ai
„Agenţia Havas" din Trioala, năvălirea
în Siria: Cu o lună de fiile înainte, Vali justiţiă s’a constatat, că din suma totală crede, oă oraşul este în stare de asediu.
bandelor greeesoi asupra ante-posturilor
(judecătorul turc) din Siria a alungat din a locuitorilor de sex bărbătesc din Un­ O iradea imperială ordonă reînfiinţa­
turcesc! era basată pe-un pleu strategic.
locuinţa sa pe Metropolitul gr. or. Gavril, garia, între 30—60 de ani 70°/ soiu vorbi
0 rea soo. Semiluna Roşie, care nu a mai
din Beirut, pe care l’a mai şi bătut straj- şi scrie în limba uugurâscă şi acâstă pro- Greoii au voit adecă să ocupe Baltino, funcţionat din timpul răsboiului din 1877.
nio ou bâta. De-atunoi bietul Metropolit porţiune numerică va deveni şi mai favo­ precum şi punctele dimprejur; âr mai ales Sâmbăta trecută s’au întrunit pentru în­
vagabundâză pe strade fără loouinţă. S’a rabilă, dâoâ vom stabili ca condiţiă pentru treeătorile munţilor dela Mezovo la Sarna- tâia oră membrii acestei societăţi sub pre­
rina şi dela Dissioata la Grevena, cu soop
plâns la oonsulul rusesc, dâr acesta n’a juraţi etatea de 26 ani împliniţi. Astfel şedinta lui Nurian-paşa. Ea a hotărît să
de-a împedeea pe Turci să înainteze peste
întrevenit în favorul lui, deşi Metropolitul dâră abia se va putâ ivi vre-un oas, ca să dăruâscâ serviciului sanitar al armatei, tot
e perseoutat de Turci pe cuvânt, că ar fi nu se pâtă constitui curtea eu juraţi din aceste păsuri. Mai cu sâmă ţinutul dela vechiul ei material, depus aoum in arsena­
rusofil. In Decemvre an. tr. preotul gr. or. causă, oă în localitatea respectivă s’ar putâ Mezovo au voit să-l ooupe Greoii. Acest lul armatei. Capitalul societăţii compus din
Iacob Suvaja, în etate de 70 ani, a fost afla numai puţini bărbaţi, oarl soiu ungu- punot are uu mare preţ strategic, pentru- 9,330 L. T. se va întrebuinţa pentru noua
împuşcat pe stradă din partea Musulmani­ re8ce . oă legătura dintre armata lui Edhem-paşa ei organisare.
u
lor. Se fiice, că pentru aplanarea acestui Datele şi afirmările pe oare se basâză şi oorpul turcesc din Epir se face prin Subscripţiile deschise în imperiul tur­
luoru, consulul italian Petkovioi şi drago­ espanerea de mai sus, sunt forte viţiose Mezovo. Grecii au vrut să taie legătura
dintre cele două flancuri ale armatei oto­ cesc pentru a se veni în ajutorul armatei,
manul său Schadi ar fi primit dela Vali şi pot fi uşor răsturnate tot prin date ba-
mane, al căror cuartir general se află în — oumpărare de muniţii — a produs pănă
500 galbeni. Nici situaţiunea oatolicilor nu sate pe praxa de 20 de ani făcută sub ad-
Elassona şi Ianina. Tot-odată, acâstă stră- erî, 25 Martie suma de 19.029.180 piaştri;
este ou mult mai favorabilă. Adese-ori se ministraţia-justiţiară modernă ungurâscă,
tăiere strategică a frontului turcesc avea 95 da piaştri fac două-fieol de lei. Precum
aud nâptea împuşcături pe strade, căci âr mai ales prin date luate chiar din pro­ se vede, deşi subsoripţiile au înoeput de
Turcii umblă înarmaţi cu revolvere şi e cesele, ce s’au desfăşurat înaintea curţii cu de soop a delătura şi periculul, de oare mai multe luni, ele nu au dat pănă aoum
de-ajuns, ca un creştin şă nu-i facă repede juraţi în anii din urmă, când s’a dovedit era ameninţată armata greoâscă înTessalia decât un resultat aprâpe ridicol.
Turcului drum spre a-şl pută urma oalea mai ales, oă procedura curţilor cu juraţi a printr’un atac turcesc făcut dela Mezovo.
înainte, pentru ca imediat să fiă împuşcat. fost în continuu întreruptă prin faptul, că Esistenţa acestui plan ar dovedj, că La arsenalul flotilei de aci se luorâză
Pe creştinii din Tripolis, Turcii i-au des­ pe bauca aousaţilor nu pricepea nimeni el este dus în deplinire din ouartirul ge­ ou mare aotivitate pentru a se pune în ao-
poiat de t6te vitele, lâsându-i lipiţi de să­ limba juraţilor şi deci nioi nu era ou pu­ neral al armatei greeesoi, oă prin urmare tivifcate înoă câte-va vase de răsboiă. Peste
raci. Intr’o parte a Beirut-ului, unde oreş­ tinţă să judece pe basa impresiunei nemij­ oonduoerea armatei este vinovată la nă­ câteva fiile se crede, oă vor fi gata două
tinii looueso amestecaţi ou Turcii, aceştia locite. Insă la acestea ni-se dă ocasiune să vălirea insurgenţilor pe teritoriul grecesc. oânoniere. Hussein-paşa, ministrul marinei,
din urmă au demolat biserica creştină. Ou revenim mai cu de-amăruntul. Dâcă operaţiunea din cestiune a suc­ conduce în personă lucrările. Prima escadră,
deosebire tristă este sârtea femeilor tinere oare a plecat fiilele trecute diu Cornul de
ces, sâu nu, nu se pâte sci ou siguritate.
şi mai ales a fetelor creştine, oare se tem Greoii afirmă, că ei încă toţi ţin ocupate Aur, se află aoum la Dardanelle, la capul
să iase din oase, oăoi Turoii le răpesc în­ Crisa în Orient. posiţiunile luate şi oă la Baltinos au îm­ numit Nagara. Ea face eseroiţii de debar­
dată oe le văd, ba le caută chiar şi prin presurat 800 de Turci în portul de-acolo. care de trupe şi de muniţii. Nâptea face
„Correspondenţa politică" din Viena eseroiţii de luptă.
casele părinţilor lor. Nioi o lege şi nici o Comandantul superior al armatei otomane
află, oă armata de operaţiune turcâsoă dela Pregătirile de răsboifi oontinuă şi aoi
ordine, omorurile şi vandaîismele sunt la vestesce însă, că el ar fi respins atacurile
graniţa Tessaliei, a căreia comandant supe­ cu mare activitate. Vaporul companii tur-
ordinea fiilei, mituirile sunt fără sfirşit. grecesc! pe totă linia. Adevărul se va con­
rior este mareşalul Edhem-paşa, numără cesci „Mahssousâ" transportă fiilnio reser­
Acesta e tabloul situaţiunei din Siria, după stata încurând. Dâcă a succes Greoilor să
111 bataliâne ou câte 750 omeni = 83,250 vişti. Caii cimperail din Rusia se aştâptă
cum îl vedem descris în foile de prin oa- ocupe Mezovo şi Crania, aoâsta va avâ
pusei; 25 escădrâne de oâte 1000 oălăreţî săptămâna viitâre. 78 din ei au sosit aci
pitale. De-ar fi chiar şi numai pe jumătate urmări fatale pentru Turei în tot decursul
= 2500 săbii; 34 baterii de oâte 6 tunuri erl. Se fiioe, că Turcia a oumpărat din Ru­
aşa, este de-ajuns pentru a ne face o în­ răsboiului.
= 204 tunuri. Armata este împărţită în 7 sia 6000 oai, valorând un milion de ruble.
chipuire de stările de decadenţă din Turcia. Este interesant, oă ţinutul dela Gre­
divisiani. La aoâsta se mai adauge oorpul Acâstă sci?© ve-o dau însă sub beneficiu
dela Epir (Ianino). vena şi Mezovo, care e forte fructifer, este de inventar.
Curţile cu juraţi şi limba maghiară. Despre armata de operaţiune greoâscă locuit mai ou sâmă de Cuţo-Vlahi şi este La 1 Aprilie se pune în aplioare con­
dela graniţă „Corresp. pol." află următâ- un teritoriu fârte favorabil peDtru lupta de venţia comercială între Bulgaria şi Serbia.
Faţă cu resensul, ce l’a produs rele date: In total armata de operaţiune guerilla.
* Cu acâstă ooasie aflu, oă se vor faoe ser­
şi-l va produce ? n sînul naţionalităţilor greoâscă numără: 44 bataliâne, 12 esca- bări în ambele ţări. Aşa locuitorii din co­
acel paragraf al noului proiect de lege drâne, 19 baterii cu o forţă de bătaiă de Unele fixare oare au spsoislitatea soi­ munele Pirot (Serbia) şi Ţaribrod (Bulga­
privitor la curţile cu juraţi, prin care se 44,000 pusol, 1000 săbii şi 114 tunuri. Ce rilor răsboinioe, au anunţat că la legaţiunea ria) s’au învoit să se înteluâscă la graniţă
pune ca condiţiă pentru juraţi cunoscerea privesoe mobilisarea totală, oştirea greoâscă austro-ungarâ din Bucur esc). se grămădesc şi să petrâoâ acolo fiiua de 1 April v. Se
după aşedarea tuturor formaţiunilor nouă fiilnio sute de reservişti din armata austro- fiice, că acâstă serbare va fi onorată şi de
ordonate, ar număra 70,400 âmeni, la cari nngară, cari au primit ordinul de a pleca miniştri.
nâpte vr’uu drumeţ de înohidătâre, trebuia se mai adaug încă cei 2—3000 omeni din pe la corpurile lor, în vederea unei mobi­
să-l strige pe Moişele une-ori cu ciasul, legiunea filo-helenă. lizări.
din pricină, că ghiorîăia din clarinetul său Soirile acestea — sorie „Timpul" sunt Gestiunea cretană în camera italiană.
a prăpădenie, nu altceva. Şi dă. — când neexacte. In fiă-care primă-vară se fao în
„Agenţia Ştefani" anunţă, eă atât In şedinţa dela 12 1. o. a Camerei
îl năp&dia aşa fără veste oântatul, n’auzea guvernul turoese, cât şi cel greoeso au Austro-Ungaria exerciţii cu reserviştii di­ italiane, la desbaterea asupra moţiunilor în
pe nimeni, şi uita păuă şi de creiţsrii dela feritelor contingente, cari sunt concentraţi
adresat declaraţii paclnioe puterilor. Cele afaoerea oestiunei oretane, Sonnino a fiis,
rohatcă. pentru cel mult 10—12 cjile, după care
din urmă conflicte — se dioe în aceste de­ oă el este prietin al acţiunii concertului
Şi Toiba nostru, — ce să vă mai termin sunt concediaţi. Faptul oă mulţi
claraţii — pârtă caracterul unor incidente european, dâr ar fi dorit, ca Italia să bage
spun! A avut şi el parte şi bucurie de dela graniţă. reservişti se adună la legaţiunea Austro- un ton filo-elen în ao3l concert, căci atunci
trâmbiţa sa pănă la adânci bătrâneţe. Oă Germania, Rusia şi Austro- Ungaria au Ungară provine din necesitatea de a-şl Grecia ar fi câştigat deplină încredere în
n’a apucat să-şi gătâsoa bine căsuţa sa si aprobat modalităţile propuse de cătră ad- viza paşaportele înainte de a pleoa în Aus- Italia. Sonnino recomandă guvernului, ca
s’a întâmplat de a oădut bolnav păzitorul mirali pentru blocada Birtului. Iro-Ungaria. nedeslipindu-se de concert să ia o iniţia­
turnului mare de pe magistratul din Cer­ Din Londra se depeşâză, că din inoi- tivă, prin oare să i-se faoă posibil Greoiei
năuţi. Şi Burghermaistrul oraşului, aducân- dentul blocadei Pireului Rusia şi Francia Din Constanţinopol. de a eşi din încurcătură.
du-şi aminte de cinstitul jidov din maha­ îşi vor întări escadrele lor în acele părţi Ministrul-preşedinte di Rudini fiice, oă
laua Roşi, ’l-a aşefiat oolo în cămăruţa de ale Mărei mediterano. Estragem dintr’o corespondenţă causa ce o rspresentă guvernul, nu este prea
sub oiasornioul oel mare şi când băteau originală ce-o primesce „Epoca" din
Din Belgrad se împărtăşesce „Corr. populară. Vrând însă să servâseă interesele
clopotele ciasurile, îl vedeai pe jupânul capitala turcescă, următorele:
pol.": Năvălirea bandelor greeesoi în Ma­ ţării, guvernul trebue să ia asuprăşî şi răs­
Toiba cum eşia în oiardaoul din înălţine,
cedonia nu eseroita nioi o influinţă asupra Spiritele sunt aici fârte iritate. Grecii punderi durerâse. (Fârte bine!) Instruoţiile
punea trâmbiţa cea lungă la. gură şi tără-
atitudinei raservate, oe o observă guvernul sunt îngrijaţl de situaţia, deâreoe ei se tem, date admiralului Canevaro se resumâ în
rărăia cânteoul veohiă al Cernăuţului în
sârbesc faţă ou înourcătura turco-greoâscă. oă în oaşul oând s’ar deolara răsboiul, Turcii aceea, oă Italia nu vrea să fiă gendarmul
cele patru părţi ale lumei, de sa aufiia
Cabinetul din Belgrad va rămânâ în acâstă să nu-i atace. In aoest oas măoelul va fi nimănui. (Fârte bine!) Italia nu s’a gândit
toomai la rabinul minunelor din târguleţul
afacere pe lângă principiile sale espuse de general, căci, de sigur, Greoii nu vor lăsa să vateme prinoipiul de naţionalitate. Pu­
Sadâgura, dincolo de apa Prutului.
repeţite ori. să fiă măcelăriţi ca Armenii. De alt-fel tre­ terile nu voeso să asuprâsoâ Creta, oi ni-
Em, Grigoroviţa. Din Serbia vecină se anuuţă, oă Ar- buie să reounoso, oă şi aici Grecii eunt 8U08O din oontră a apera aoolo pe cei slabi,
năuţii din împrejurimile dela Seniţa au nă­ entusiasmaţl pentru acţiunea patriei lor şi asigura libertatea Creştinilor şi a întroduoe