Page 2 - 1897-09
P. 2
Pagina 2. GAZETA. TRANSILVANIEI Nr. 393—1897.
mai ’nainte pus îu neaotivitate, în loo gândul de a-şl reserva şi mai departe atare încă prin o diplomă de pe timpul partidelor obstrucţioniste, s’ar pute
să fiă înaintat, să i-se dea putinţa de dreptul de hotărîre oa instanţă a treia. Re- Măriei Teresia. De atunci şi pănă afjl acest conchide, că s’au cam domolit întru
a desfăşura tot mai mult rarele sale gularea autonomiei să se faoă fără să se oraş a fost tratat şi recunoscut prin legi cât-va şi că nu vor proceda aşa de
a
aptitudini militare ? Ineă de pe-atunol estindă oeroul de oompetenţă aotual al gu oa oraş autonom şi de sine stătător. A tre furios. „A. Fr. Presse scrie de pildă
se vorbea şi şoptea, că colonelul Urs s’ar vernului. 44 buit să vină un guvern Banffy pentru oa cu totul alt fel decât cum scria
fi deoohiat pentru sentimentele sale prea Maohiavelisând înoă câtăva vreme în să atenteze şi la drepturile de autonomiă numai acum o lună, nu mai ame
pronunţate „românesol“ şi pentru-oă, oa acest mod, binevoitorul Şerbilor a (^is, oă ale acestui oraş. ninţă de loc, ci transpiră din arti-
om drept şi binevoitor nu punea nici „guvernul nu plănuesoe de loo a părăsi Pentru oa să-şî mai mascheze înoâtva culii ei chiar ore-care resignaţiă.
cea mai mică pedeoă avansamentului ofi- oalea ou desăvârşire legală şi doreşte a planurile, mamelucii guvernamentali au în Etă cum zugrăvesce situaţia mo
oerilor şi soldaţilor români din regimentul realisa plănuitele reforme fără orl-oe oo- oeput în pressa lor o campaniă în contra mentană corespondentul din Viena al
11
său. Dâr în cele din urmă nu mai este se- troare. 14 oetăţenilor italieni din Fiume, susţinând lui „Ndrodni Listy , cu dată de 10
oret, oă toţi ofioerii superiori români din Patriarohul Brankovicî n’are nădejde mai vîrtos, Ungurii din Fiume, deşi sunt ale curentei:
armata împărătâsoă au avut a lupta ou ast în vre-o înţelegere ou aotuala majoritate a în număr de 18,000, nu sunt representaţî „Faţă eu deschiderea apropiată a
fel de neajunsuri, ce-şl află esplioarea mai oongresului asupra unui statut organio. la comună. Acesta însă este un neadevăr
Reichsrath-ului precum şi cu furtunile, care
ales în starea asuprită politică, de oare au Drept causă de oăpetenie consideră ac din cele mai mari. Iu Fiume nu se află pe semne se vor produoe în şedinţele oa-
avut parte cu esoepţiunea oâtor-va mo tualul mod de alegere în oongres, oare nici 2000 de Maghiari, âr câţi sunt în oea
merei, guvernul este — precum cu tâtă
mente mai pretinose, poporul român, din mod face aprope imposibilă întoomirea unei mai mare parte sunt funcţionari de stat şi
siguritatea ni-s’a afirmat — pe deplin în-
aoâstă monarchiă. majorităţi moderate oonservative în oongres. oa atarl ei suut înzestraţi cu dreptul de narmat. El e pregătit la tâte chiar şi la
Nu ne vom mai opri însă la acest Episoopul Gruici de asemenea deolară alegători. Oine-i împiedeoă dâr de-aşl alege cel mai mare râu, oe s’ar pute întâmpla.
capitlu dureros, oi vom aooentua, oă şi pe modul de alegere de ac}I drept isvorul de representanţl la comună, dâcă nu esolusiv Ni-s’a cjis, oă e gata a înfrunta şi faptele
terenele activităţii paolnioe cetăţenesol şi oăpetenie al oonfliotelor şi oausa oă oon- insufioîenţa numărului lor? 44
cele mai outezătâra ...
naţionale, răposatul colonel s’a distins în gresul nu pâte ajunge la întoomirea unui Tot ou soopul de-a intriga în oontra „Ni-se pare, că Nemţii încep a fi cu
tâte privinţele. statut organio unifioat. Regulamentul acesta cetăţenilor italieni s’au împărţit nisoe ape prinşi de frigul de tâmnă, oe vine şi că au
Oa membru fundator al Asooiaţiunii pentru alegeri şl-a luat nascere în mod luri între Maghiarii din Fiume. învitân- presimţire, că pe orizontul lor se înserâză.
14
a lucrat ou mult zel pentru înaintarea scopu „necanouio , sede vacante metropolitana de du-i pe aceştia să se pună în mişoare şi să
Din tote cele spuse, avem drept a ju
rilor aoestor societăţi şi îngrijirile sale s’au aoeea episcopii niol nu voeso să se pro înoâpă lupta în oqntra oonloouitorilor lor
deca, că la ei — oel puţin întru cât pri-
îndreptat mai ales asupra soâlei de fete a nunţe, cum ar trebui să fiă prelucrat şi italieni. In acest apel Ungurii din Fiume vesoe partea celor mai oumpgniţî dintre
Asooiaţiunei, la a căreia înfiinţare a oon- schimbat. erau invitaţi la un meeting, în oare să oâră ei — se formâză oonvingerea, oă nu le
luorat oa membru al comitetului Asooia- Suflerul lui Banffy, consilierul minis anexarea necondiţionată a oraşului Fiume la ajung puterile întru a duce obstrucţia pănă
ţiunii, supraveghind chiar şi lucrările olă- terial Darday, un Jidan (olim Samuil Schwarz- Ungaria. Deorece însă meetingul nu era la biruinţă şi că în urma urmelor totuş
14
direi oelei nouă. Din „Monografia.Albinei kopf) se alătură convingerilor vorbitorilor anunţat la poliţiă, autorităţile oraşului au
vor fi siliţi să oapituleze .
14
publicată de ourând de d-1 N. P. Petresou preoedenţl şi stărue mult asupra sohimbării oonfiscat apelul. Piarul de frunte polones „Gzas ,
u
se pote vedâ de altă parte cât de mult a regulamentului pentru alegeri. Va să guvernul Banffy face acum organul personal al contelui Ba-
14
lucrat răposatul şi pentru fundarea institu Urma apoi o oonversaţiă „mai liberă , în Fiume toomai aceea, ce a făout şi face
deni, încă discută pe larg situa
tului de credit „Albina , ‘ din a cărui con în oare episoopul Nioolioî din Pakraţ fă şi la noi. Invrăjbesoe pe locuitorii ma ţia înaintea redeschiderii sesiunei
14
siliu de administraţiune a făcut la început cuse propunerea sa. ghiari ou nemaghiarii pentru ca în urmă parlamentare ce a fost amânată în
parte. Banffy se deolară înţeles cu propu să pâtă intreveni el spre a faoe pace ou
luna Maiu. Fâia polonesă oficiâsă
Cea mai mare îngrijire însă a dat’o nerea, adăogând înoă ca la conferenţă să ia distrugerea drepturilor nemaghiarilor. Ba
numesce „revoluţionară“ oposiţia ce
răposatul scolelor grăniţeresoî, ce se aflau parte şi comitetul oonsistorial stabil, oare au mai găsit şi un titlu de-a învinui pe
lor trei partide nemţesc! obstrucţio
sub conducerea sa, ca president al comi tocmai el a elaborat proieotul de statut or Italieni cu nepatriotism, acusându-i, că vrâu
niste, care trebuie învinsă spre a
tetului de administraţiune al fondurilor ganio unificat, în deplină ooînţelegere ou să aţîţe opinia străinătăţii în oontra Un stătui un esemplu advertisător pen
grăniţeresoî. Sub baron Urs s’a edificat Banffy-Jeszenezky şi de oare toomai apă gariei, denunţând pe Maghiari, „întocmai
tru orî-ce alt partid.
multe şooll nouă şi multe îmbunătăţiri s’a rătorii autonomiei biserioesol în congresul oa şi agitatorii valahi , oum se esprimă
44
ce
44
14
adus în aoeste scoli. amânat nici nu voeso să audă. Conferenţă „Peşti Naplo , bărbaţilor de stat ai Italiei „In Reiohsrath — <fi fâia polonesă
Durerea cea mai mare, care a amărît de convocat, cjise Banffy, ar avâ drept şi pressei din Italia. — „are să fiă învinsă nu obstruoţiunea, ci
Zilele ultime ale vieţii sale, a fost volnicile scop de căpeteniă ârăşî elaborarea unui Destul, oă acţiunea de soboli a gu revoluţiunea; prin ce mijlooe, e treaba ma
disposiţiunî ale guvernului, prin cari soo- statut organio unifioat, oăol „aşa oere textul vernului unguresc a făout, oa ordinea şi jorităţii, âr nu a guvernului, precum cu
44
lele grăniţeresoî s'au prefăout în sodle co resoriptului regeso , oonoeput se înţelege paoea între locuitorii din Fiume să fiă getă în mod greşit Ziarele cehe. Dâoă gu
munale, espuse fiind periculului de a fi cu de el însuşi. sdrunoiuată, oum n’a mai fost nici-odată. vernul ar trebui să-o faoă, majoritatea ao-
timpul maghiarisate ou forţa. Patriarohul Brankovicî se deolară şi tu8lă ar înoeta de a fi factor aotiv, ou
Cât de mult a iubit baron Urs pe el înţeles ou convocarea propusei oonfe- oare se socotesoe...
grăniţerl o dovedesoe şi testamentul său, renţe; promite a face tot posibilul pentru Situaţia în Austria. „...Retragerea contelui Badeni e pe
prin care întrâga sa avere o destinâză a realisa o înţelegere, dâr „respinge din- Sâmbăta trecută, 11 Septemvre, deplin exclusă, el se bucură de înorederea
pentru scopuri oulturale şi filantropice, în nainte orl-oe răspundere pentru o eventuală aprope nemărginită şi neolătită a monar-
a apărut deja, în fâia oficială din
14
deosebi pentru stipendii fiilor de foşti gră- neisbutire a conferenţei . chului. Er încât privesce greutăţile, cu
Viena, decretul împărătesc, prin care
nioerl din comitatele: Sibiiu, Făgăraş şi Mulţămind vlădicilor, Banffy şl-a luat se convâcă întrunirea Reichsrathu- oare are el a se lupta, ele nu pot să aibă
Huniedora. dela ei rămas bun în modul oel mai oor- lui cislaitan pe cjiua de 23 Septem vr’o îurîurire asupra relaţiunilor din afară,
Etă în liniamente viâţa şi faptele oo- dial — spune raportul oficios. considerând, că Germania şi Italia au a se
vre n.
lonelului Urs, cari vor faoe să fiă întot- Vom mai ave prilegiu a vorbi încordarea şi neastâmpărul, cu lupta încă şi cu mai mari greutăţi înă
14
dâuna viuâ şi înălţată memoria lui în mij- despre cele trei conferenţe şi resul- care se aşteptă c}iua acesta şi eve untru .
looul poporului român reounosoător. tatul lor; precum şi despre planul nimentele ce-i vor urma, este, cum De mai multă vreme circulă
ascuns, ce-1 urmăresce Banffy cu ele lesne se înţelege, pretutindeni în mo- deja scirea, că în curând va fi nu
şi peste tot cu trăgănările de acest mit un ministru pentru afacerile ce-
Banffy şi Serbii. narchie, fârte mare, ba am pută Zice
soiu, în altă direcţiă, în altă ordine la culme, în cel mai realistic înţeles hice (bohmischer Landsmann-Minis-
Vinerea trecută, 10 Septemvre, de idei. al cuvântului nervosâ. De ce temeri ter). Unele foi anunţau, că pentru
Banffy a ţinut a treia conferenţă cu sunt cuprinşi faţă cu aceste eveni acest post e ales principele Schwar-
11
representanţii autorisaţî ai Şerbilor mente hegemonii noştri o dovedesce zenberg, dâr „Ndrodni Listy desminte
în afacerea autonomiei lor biseri Ungurii şi Fiume. pressa lor întrâgă, care se ocupă din isvor autorisat şi în mod cate
cesc! şi a congresului. Soim, că guvernul Banffy de mult Zilnic de stările de dincolo ascun- goric acesta scire.
De astă-dată el s’a sfătuit şi a timp uneltesce în oontra oraşului Fiume, cjându-şî numai greu frigurile ce-i Cele mai multe şanse pentru
chibzuit împreună cu vlădicii în sâu mai bine (fis în oontra locuitorilor ita trec prin 6se, precum reiese şi din acest post le are deputatul fruntaş
frunte cu patriarckul Brankovicî, din lieni ai acestui oraş, pe oarl vrâ să-i des- expunerile lui „Nemzet“, reproduse de ceh Dr. Kaizl, care se află de-ocam-
tre cinci episcop!, înse doi n’au ve p6ie de autonomiă şi în urma acâsta şi de noi în numărul trecut. dată în cura de hidroterapie, sufe
nit, cel din Verşeţ şi cel din Novi- folosirea limbei lor naţionale în funoţiu- Dâr nu numai atât, ci pressa rind de nervositate din causa încor
Sad, scuzânduse unul prin bblă, al nile publice. acelei ţări, unde domnesce de obi- dării prea mar! spirituale.
tul prin multă ocupaţie. La înoeput mulţi nu se puteau orienta ceiu cea mai mare ignoranţă, încă Situaţia încordată cislaitană me
Şi conferenţă acâsta s’a împrăş îndeajuns asupra adevăratelor scopuri ce le privesce cunâscerea stărilor interne rită atenţiunea nu numai a cercu-
tiat fără nicî un resultat positiv, urmăresce guvernul Banffy prin şioanele din alte ţerî, în primul rând a stă 'rilor mai restrînse, ci a cercurilor
alegându-se numai cu aceea, că la şi purtarea sa provooătâre faţă de locui rilor în monarchia nâstră, însă-şî cât se pâte de largi, căcî ne aflăm
propunerea episcopului din Pakraţ, torii italieni ai acestui oraş. Aoum însă Ziarele trancese, mar! şi mai mici, în ajunul unor schimbări însemnate.
Nikolicî, s’a decis se se convoce, sub oărţile au înoeput să le dea pe faţă. Or discută mai în fiă-care 4* situaţia
presidenţa patriarhului, încă o confe ganul guvernamental o spunne curat, oă critică încordată dincolo de Leitha.
renţă la Carloveţ, la care ar lua parte oraşul Fiume nu are drept la autonomiă, Ba atât de multă preocupare arată
representanţii tuturor partidelor, spre oă autonomia oe a avut’o pănă aoum a pressa Irancesă, încât „Beicliswehr s’a S C I U I L E P I L E I .
a
a se încerca încă odată o înţelegere căpătat’o numai din graţia Ungurilor, oă simţit cţil®! acestea îndemnată a-i — 1 (13) Septemvre
0
a diferitelor vederî şi aplanare a conceptul de „corpus separatum se aplioă da sfaturi să nu fiă atât de îngri- Un jubileu al episcopului Mihail Pavel.
u
contrastelor esistente. greşit faţă c« aoast oraş eto. jată de sârtea Austro-Ungariei. I. P. S. S. părintele episoop Mihail Pavel
Despre decursul conferenţei a Cu alte cuvinte, foia guvernamentală încordarea amintită se referă dela Oradea mare a împlinit Z'lsle aoestea
treia dăm după foile din Budapesta vrâ să (jică, că Banffy soie oe face. El a în prima linie la redeschiderea ca 25 de ani dela numirea sa ca episcop al
următorea scurtă dare de semă: căutat întâiu să produoă oonfliotul cu Fiu- merei cislaitane şi la ceea ce vor Gherlei. Dieoeşa Oradei mari a serbat aoâstă
Banffy, bineventându-i pe archiereii manii, pentru ca la urmă să-şi pâtă găsi pre face Nemţii obstrucţioniştî. Zădăr- aniversare, ofioiindu-se servicii divine în
în cuvinte cât se pote de politicâse şi ade- texte de-a unelti direct în oontra dreptu nici-vor ei şi mai departe lucrările tâte biserioile, âr în biserioa oatedrală din
menitâre, spuse mai întâiu, oă afară de rilor lor de limbă şi autonomie, parlamentului, or! se vor împăca cu Oradea mare s’a ţinut un serviciu divin
dreptul de priveghere al statului „doresce E lucru soiut, oă oraşul Fiume din situaţia? solemn, la oare a luat parte un mare nu
în prima liniă să menţină drepturile suve timpuri vechi formâză un corp de sine stă Din modul de a scrie în ulti măr de preoţi şi oredincioşl. Septuagenarul
rane ale corânei, fără ca guvernul să aibă tător în oorâna ţeriior ungare, recunoscut de mele două-trei săptămâni al pressei episcop jubilar, care nu era acasă, a fost
