Page 6 - 1897-09

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 194—1897.

sultat, deoât la aoela, că nu se pâte abate erau amici intimi ai Maghiarilor, eetiau spre Occident, dâr dre acdstă alianţă asigură Despre urgenţa celorlalte două
dela punctul de vedere prinoipiar, pe oare scrieri de ale lor şi „cultivau sentimentul în de-ajuns şi interesele Italiei şi Aust^o- Un­ trebuinţe ale monarchiei nu e de
l’au stabilit cabinetele anteriore în faţa pa­ naţional maghiar . Astăzi însă întreg teri­ gariei ? La aoâstă întrebare — continuă lipsă să dăm desluşiri, fiind-că ea
44
şilor întreprinşl de „Kulturegylet“-ul arde­ toriul croat arde de ura de rassă în oontra fâia italiană — nu putem da un răspuns este de sine înţelesă
lenesc şi în sensul căruia amestecul guver­ Maghiarilor. Tot aşa stăm şi ou oraşul liniştitor, măcar că tocmai aici zace defectul Chibzuind tdtă vara împreună
nului in cestiunile unor astfel de societăţi, fă Fiume. triplei alianţe faţă cu Italia. cu partidele majorităţii, asupra ce­
şi numai prin ajutorarea lor, s’a declarat ca Niol însă-şl sooietatea nu presentă o Italia a intrat în tripla alianţă tomnai lui mai potrivit mijloc a înfrânge
periculos. (Şi totuşi guvernul dă numitei înfăţişare măgulitâre. După statistica poş­ din causa cestiunilor orientale; aoâsta însă obstrucţiunea în viitorea sesiune,
sooietăţl o subvenţiă de 2000 fl. la an ! — tală, în patria nostrâ se oesteso mai multe nu are niol un înţeles, dâoă prin alianţă contele Badeni n’a găsit — cel pu­
Trad.) Ministrul instruoţiunei publice "Wlas- c}iare germane, deoât maghiare. Cetitorii nu se asigură interesele din Orient ale Ita­ ţin întru cât au pătruns, îu publici­
sios a declarat sărbătoresoe în numele său acestora nu sunt Slovaci, nici Valahi, oi liei. Urmările ar fi fârte triste, dâoă într’o tate tainele chibzuirilor — alt mod
şi al guvernului ou ocasiunea congresului de sigur Maghiari. O astfel de societate di s’ar adeveri, că tripla alianţă nu ser- decât a înăspri regulamentul ca-
„Kulturegylet"-urilor din anul trecut, oă nu pite fi pătrunsă de adevărat spirit na­ vesoe interesele naţionale italiene, mai ales merii şi a alege un nou president
aceste sooietăţl promovâză întărirea ideei ţional. Soiinţa nâstră înoă e luată dela Ger­ fiind-că radicalii şi celelalte partide es- în locul domolului president din se­
de stat maghiar, şi oă tendinţa lor este mani. Aoademia (maghiară) de «jeol de ani treme şi pănă acum au considerat tripla siunea trecută, Dr. Kathrein. S’a şi
aceeaşi cu tendinţa politioei culturalo a nici măcar încercare nu face de-a sprijini alianţă numai ca o garanţiă a dinastiei. găsit deputatul potrivit pentru acest
statului şi cu t6te acestea refusă de a-i oultura maghiară. Legislaţiunea înoă este Mai inspiră îngrijiri Italiei şi îm­ post în persona Drului Ebenhoch, de­
mări subvenţia. Odată cjioe guvernul că e o nesfîrşită deoopiare şi maimuţare după prejurare, că raporturile între Germania putat în Austria-de-sus şi unul din
K
bună tendinţa „Kulturegylet -urilor, odată Germani. Din timpul mai nou abia de şi Anglia devin tot mai înoordate. Germa­ fruntaşii partidului poporal-catolic;
că e periculâsă şi prin urmare rea. Şi esistă o singură lege, oare să fi. eşit esolu- nia îşi frământă fârte mult capul ou Ruşii, el trece de om energic, care va sci
bună şi rea insă nu p6te fi. Unde este siv din sufletul rassei maghiare, din obioe- în timp ce pe Anglia o negligâză. Italia să înfrâneze extemporările obstruc-
logioa? iurile, temperamentul şi trebuinţele ei. însă vrâ să trăâsoă şi mai departe în paoe ţioniştilor.
Este întemeiată acusaţiunea, că gu­ şi prietiniă cu Anglia. In consiliul de miniştri, ţinut
Pe calea acâsta continuă con­
vernele nâstre nu fao politică naţională. Atâta este de-ajuns pentru ca Vinerea trecută, 10 Septemvre, sub
tele Karolyi pănă la sfîrşit. Orî cât
Dela 1867 şi pănă acjl idea naţională s’ar se înţelâga ori şi cine, pe ce base preşidenţia împăratului, s’a admis
de orb ar fi în şovinismul seu, totuşi
fi putut validita pe tâtă linia vieţei de stă acjî tripla alianţă. proiectul noului regulament al ca­
el vede şi multe adevăruri, pe cari
stat, dâoă în acest timp bărbaţii dela oârma merei elaborat de cătră guvern în
a avut curajul de-a le mărturisi în
Ungariei ar fi avut intenţia, voinţa tare, înţelegere cu partidele majorităţii.
vorbirea „culturală ' de mai sus. Situaţia în Austria.
4
patriotismul şi curagiul de-a face aoâsta. Afară de acesta s’au mai hotărît în
Dâr ei ce-au făout? „Au oentralisat tâte. Grija de căpetenia a guvernului acest consilia şi alte măsuri şi dis-
De-o adevărată autonomiă niol urmă n’a cislaitan, acum în ajunul redeschi­ posiţiunî privitor la eventuala obs­
mai rămas niol în comitate, nici în oo- Italia şi tripla alianţă. derii sesiunei Reichsrath-ului este, a trucţiune.
mune. Au pus mâna pe totă puterea şi găsi modul cum se zădărnicâsca, sâu In numărul său de Duminecă,
Cu ocasiunea intelnirei princiare
tote drepturile le-au subjugat; şi ca să fiă cel puţin se paraliseze eventuala re- 12 c., „Nar. Listy , vorbind în mod
44
dela Homburg se lăţise vestea, că
şi atotputernici au distrus ohiar şi puterea înoire a obstrucţiunei celor trei par­ nerăbdător despre şovăirea guver­
ministrul de esterne italian Visconti
obligâtore a legilor. De-odată cu acestea tide oposiţionale nemţesc!; a năs­ nului de a păşi deplin hotărît pe
Venosta şi-ar fi esprimat dorinţa,
mergând înainte pe oalea outezătâre a so­ coci mijlocele spre a înfrânge acea calea federalismului, spune între
de-a se întregi tripla alianţă, intro­
cialismului de stat — prin monopolul tu­ obstrucţiune şi a face posibilă se altele:
ducând unele modificări, prin cari
tunului, sărei şi spirtului, prin minele de mârgă ârăş! maşina parlamentară.
se se delăture anumite neajunsuri „Cine opresoe cercurile hotărîtâre a-o
aur, argint, fier şi cărbuni, prin căile fe­ Căci, orî-cum s’ar învârti lucrurile,
ale ei. Soirea acâsta se vede, că a face? De oine se tem? De Germania? De
rate, prin postă, telegraf şi telefon, prin ori-ce s’ar întâmpla, trei lucruri tre-
fost întemeiată, căci în cercurile po­ Maghiari? Niol Germania, niol „Magyar-
fabrici, pădurârit, eoonomia de câmp, pre­ bue se le aducă neapărat la înde­
litice italiane ea se discută cu viu or zag" nu sunt astăcjl în aşa situaţie, oa
c
cum şi prin manipularea fundaţiunilor oa- plinire parlamentul pentru ca statul
interes, ba ce-i mai mult, unul din sâ pâtă opri Austria în hotărîrea ei inde­
tolice: — guvernul a supus puierei sale cel se pâtă funcţiona regulat anume:
cele mai însemnate organe politice pendentă suverană. Vremurile atotputerni­
puţin 400 mii de indivizi inteligenţi, va sâ alegerea în delegaţiunî; votarea bu­
italiane, „Corriere della Sera“, vine şi cilor Bismarck şi Andrăssy au treout!...“
cţică cam jumătate din suma întregă a alegă­ getului provisor şi consimţământul
publică un articul, în care se ocupă
torilor, de unde urmâză, că afară de pute­ v la prelungirea provisorie — cam pe Piarul ceh reproduce pe urmă
amănunţit cu defectele triplei alianţe. 44
rea publioă, sunt binişor în mâna guver­ un an — a convenţiei comerciale ce a (ţis „Neues Pester Journal în
„Corriere della Sera este orga­ numărul său dela 5 Septemvre,
u
nului şi oondiţiunile ferioirei individuale. vamale cu Ungaria, şi prin acâsta
nul partidei ministrului-preşedinte anume:
Dâoă mai adaugem la asta, că guvernul prelungirea întregului pact economic
Rudini şi a ministrului de esterne
alege parlamentul, el întregesce camera austro-ungar. „Nu este de loo vr’o dogmă dualistică,
Visconti. Dâcă tocmai acest organ
magnaţilor ou magnaţi noi, pe credincioşii Cât despre delegaţiunî, ele şi oă Ungaria n’ar avâ voiă sâ stee în legătură
vine să se ocune acum cu cestiu-
săi el îi căpătuesoe cu întreprinderi şi ou x aşa forte mult şi-au întânjiat sesiunea deoât ou o astfel de Austrie oeutralisată,
nea triplei alianţe, de sigur că nu
direotorate grase, fiă compatibile sâu in­ anul acesta faţă cu obiceiul de pănă oum ea era le încheierea oompromisului
fără motive seriâse o face acesta.
compatibile; pe episoopl el îi numesoe, acum, după care ele se întruneau în dela 1867. Condiţia solidă a paotului din
Din spiritul articulului, în care se
asupra biserioelor el esercâză dreptul de lunile Maiu or! Iunie. Aşa s’au fost 1867 era numai, oă „regatele şi ţările re-
oglindâză vederile unor bărbaţi po­
supremă inspeoţiune: — dâcă considerăm întrunit şi anul trecut între 4—20 presintate în Reiohsrath trebue sâ fiă ooâr-
litici atât de însemnaţi ai Italiei,
tâte acestea, fără temere se p6te cjioe, că Iunie. De astă-dată se c}ice că vor muite în mod constituţional" şi oă oondiţiu­
reese, că Italienii s’au săturat bini­
nici Ţarul rusesc nu prea esercăză asupra ce­ fi convocate pe cjiua de 10 orî f2 nile învoelii au sâ fiă stabilite între repre-
şor de tripla alianţă.
tăţenilor o putere mai mare, mai necondiţio­ Octomvre. sentauţa constituţională a Ungariei şi re-
nată şi mai neţermurită, ca guvernul ungu­ „Corriere della Sera“ se ooupă ou is­ Numai după ce delegaţiuuile presentanţa constituţională a aoelor regate
1
resc' . toria triplei alianţe şi apoi întrâbă, dâoă vor stabili bugetul comun al mo- şi ţâri şi prin urmare nu ou puterea abso­
După aoestea vorbitorul arăta, că gu­ tripla alianţă se referă ore mai mult la narchiei, parlamentele celor două lută cislaitană".
vernul n’a soiut să folosâsoă aoâstă mare evenimentele din Orient, ori la cele din jumătăţî ale monarchiei vor putâ şi „Dâr prin oondiţiunea aoâsta, — dice
06
putere a sa pentru întărirea naţiunei ma­ Occident? Germania, (fi , ooupă o situa- ele discuta bugetele lor proprii, căcî fâia pestană — n’a fost de loo stânginită
ghiare şi pentru oăştigarea simpatiei Ne­ ţiune fârte favorabilă în tripla alianţă, de- trebue să cuprindă într’ânsele cuo- desvoltarea oonstituţiei austriaca, niol n’a
maghiarilor. Ou 40 de ani înainte Croaţii âre-oe atenţiunea ei este îndreptată numai tele respective. fost pusă vr’o pedecă formei ei: popârele
FOILETONUL „GAZ. TRANS." tre malurile rîurilor Nistru şi Prut, âr gura slava oeriulni nisoe movile, râmăşiţe ale (cum îşi cjioe 6© obioeih poporul român dia
cornului stă desohisă spre linia Mării Ne­ timpurilor preistorice, âr mai la vale câm­ aoâstă parte a Ţârii Românesol), cari oom-
gre, ale oărei valuri soaldă malurile Basa­ pia este tăiată în ourmeziş de maiestosul pun mai mult de / din totalul popora-
3
4
B a s a r a b i a . rabiei pe o distanţă peste 20 km. Rîurile „Valul lui Traian". După posiţiunea sa geo- ţiunii", sorie Zaşoiuo In oBrtea sa „Statis­
NiBtru şi Prut îşi iau început în munţii grafioă Basarabia benefioiază de sârele su­ tica Rusieipublioată de statul major ras
(Din fasc. B, voi. I. al „Enciclopediei Ro-
Carpatini, ale căror ultime înălţimi, trans­ dului Europei, posedă un sol roditor, dea­ la 1862. Apoi mai departe adaugă: „Jude­
1
mâne' , ce apare în Sibiiu.)
formate în nisoe dealuri, se sfîrşeso la ră- lurile sale sunt vertjl, acoperite ou păduri ţele Chişineu, Iaşi, Soroca sunt exclusiv
Basarabia pănă în secolul XV. nu­ sărit între oraşul Bâlţl şi satul Cornesol şi dumbrăvi, rîurile oooleao câmpiile, âr populate de Moldoveni, în judeţul Hotin
mele Ţârii Românesc! întregi; apoi pănă din Basarabia. Aoest lanţ de dealuri for- în văile sale pasc multe turme de oi şi ci­ ei sunt amesteoaţl cu Rusinî sâu Rusnaol,
la 1812 partea sud-estioă a Moldovei, nu­ mâză linia de despărţire a apelor, ce se rezi de vite. După lucrările comisiunii to­ oarl par a fi aborigeni aoi, în judeţele Ben­
mită şi Rugeac; aoum provincie rusâsoă. scurg în Basarabia dela nord spre Marea pografice a statului major rusesc, Basara­ der şi Chişineu Moldovenii s’au amestecat
Nâgră; dela dealuri spre mare nivelul te­ bia ooupă un spaţiu de 31,36O. verste cu fel de fel de neamuri, veniţi şi aşecjaţl
00
Geografia fisică şi politică. renului mereu se soobâră şi la distanţă oa pătrate (versta = B00 stânjeni) sâu 633. aoi nu de mult". Etâ numărul poporaţiunii
87
Ţâra, care astăcjî se numesoe Basara­ de vr’o 40 km. dela oraşul prinoipal al Basa­ mile pătrate. Din punctul de vedere ad­ Basarabiei, după statistica oficială rusâsoă
bia, este aşeejată între 45° 9' şi 48° 38' rabiei, Chişineu, spre sud înoepe deja valea ministrativ Basarabia se află în momentul pe 1862:
lăţime nordică şi 23° 41' şi 28° 8' lun­ Bugeaoului. Albiile rîurilor îuoep dela înăl­ de faţă despărţită în opt judeţe sâu ru- Români 692,000 suflete; Rusd8cI
u
gime estică, după meridianul din Pa­ ţimea Bălţilor şi de aci se îndrâptă ba oă- sesoe uiezdi , şi anume : dela nord spre 120,000; Ovrei 78,760; Bulgari 48,760;
n
ris, sâu între 4° 19' ap. şi 0° 8' res. long. tră Nistru, ba cătră Prut, mereu împrăs- sud judeţul Hotin, Sorooa, Iaşi, Orheu, Chi­ Germani 24,160; Ruşi 20,000; Ţigani
după merid. Pulkow. Constatarea aoâsta oiindu-se în lărgime. Spre Bugeac valea şineu, Bender, Akerman şi Ismail. ’Fiăcare 11,490; Ruteni 6000; Armeni 2726; Greoi
este stabilită după harta ultimului plan tri­ între Nistru şi Prut devine tot mai largă judeţ la râadul sâu este despărţit în ocâle 2000; Poloni 800; Elveţiauî 638. Ultimul
gonometric., luorat de cătră statul major şi ou desăvîrşire desohisă spre sud, din (volosti) şi în staui. La locul prinoipal al recensement al poporaţiunii Basarabiei s’a
rus, Basarabia posede oa hotare politice care oausă aoâstă parte a Basarabiei e bân- flăcărui stan locuiesce stanovoi, un fel de făout la 1890 şi s’a isprăvit la 1891. După
;
din nord-vest imperiul austriac, şi anume : tu tă de mari ourente de aer, şi mai cu subprefect, pendinte de ispravnic, oare la acest reoensământ s’a oonstatat, oă popo-
Galiţia şi Buoovina, din vest România, la sâmă de vânturi, oe usucă şi slăbesc vege- rândul sâu depinde de guvernatorul Buoovi* ţiunea totală a Basarabiei este de 1.691,650
sud Dunărea şi Marea nâgrâ, la est şi la taţiunea. Iarba stepelor (atipa oapelata, nei, stabilit la Chişineu. suflete. Insă acâstă poporaţiune n’a mai fost
nord rîul Nistru. După oonturul sâu, Ba­ stipa plumosa) acopere aoâstă câmpie în­ despărţită la recensământ pe neamuri, oi
Poporaţinnea.
sarabia ne înfâţişâză figura unui corn de tinsă, dându-i o privelisoe monotonă şi numai pe religiunl. Cu tote aoestea, luând
abundenţă, părţile căruia sunt cercuite în­ tristă; abia pe iol pe colea se ridică în „Basarabia e ioouită da Moldoveni de basâ tabelele de recrutaţie din aceşti