Page 9 - 1897-09
P. 9
Sîfiîctte, AilMaistratiitiei, „Saiela" iese li IHin «.
»i fipoinli AfionameniB pentru Aistro-Ungaria:
îfcpaşov, ykţft mare 'fii, 23= Pe un an 12 fl„ pe şeae iunl
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori noftsaisaSo au na
şi'tanito. — Kanu*oript« na ta N-rii de Dumlneoi 2 fi. pe an.
«i*6,'!moţ Pentru România si străinătate:
;«3tlîATE ae ţimncso la A4ml- Pe un an 40 franol, pe ţisb
aiatraţlimB în Btnaov ?i la ot- luni 20 fr., pe trei iunl 10 fr.
Iţiăt6rele Birouri do ■nunalurt: N-rii de Duminecă 8 frnnoi.
în Viena: M. Duku, Heinrich
tthalsk, Rudoif Moşit, A. Oppliikl 8e prenumără la t6te ofioiele
Vaohfolger; Anton Opptlik, J, poştale din întru ţi din aiară
Danntocr, în Budapesta : A. T. li la dd. ooieotori.
Goldbcrgsrg, lekjttin Bemai; în imamul pentru Brasor
Bnemosoi: Afftnct Saocu, 8uo- administraţiunea, piaţa mare,
uursole do Boumumo; în Ham* tflrgul Inului Nr. 80 etagiu
buri,: Karoiys dk Litbmann, I.: pe un an 10 fl., pe ţese
Prsţul Inssrţlunllor: o seria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
farmond pe e oolină 8 or. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
BOor. timbiu pentru o publi- i l l T T J L T L Z -r. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oare. Publicări mai dese după 8 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tariiă şi învoială. s6u 15 bani. Atât abonamen
Eeolamo pe pagina a B-a o tele cftt şi inserţiunile sunt
seria 10 or. seu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 195. Braşov, Joi 4 (16) Septemvre 1897.
Nici unii nu cedeză. împăratul Wilhelm capitalei ungare ? barea regulamentului camerei. Decă cele mai viforăse, ce le-a vecjut vre
înainte de tăte se impune în parlamentul nu va pută funcţiona odată Austria.
In ajunul întrunirei parlamen trebarea, ce vor face obstrucţioniştii mai departe pe cale legală şi con Vedem aşa-der, că oposiţiunea
tului central din Viena, convo germani ? Continua-vor resistenţa lor stituţională, şi va fi din nou amâ Nemţilor austriac! nu numai că nu
cat pe cjiua de 23 Septemvre cu ca şi mai înainte cu privire la tăte nat, dreptul de a-şî ajuta cu ordo vrâ să cedeze în nicî un punct, dâr
rent, este interesantă şi fdrte carac lucrările parlamentului, ori că o vor nanţe ar pute să facă posibilă în- e decisă a continua cu şi mai mare
teristică discusiunea, ce s'a încins restrînge întru câtva, făcând posi cassarea mai departe a dărilor şi energiă obstrucţiunea, în presupu
în pressa din Viena şi Pesta asupra bilă alegerea membrilor în delega- acoperirea cheltuelilor de lipsă ale nerea, că guvernul Badeni nu va fi
însemnătăţii, ce o pote ave visita ţiunl şi prelungirea provisorică a statului. Insă in ce privesce alege în stare s’o înfrângă şi că conste
împăratului Wilhelm în Ungaria asu tratatului vamal şi comercial cu Un rea în delegaţiunî şi prelungirea pro laţia esteriâră a alianţelor monar
pra politicei interne austriaco. garia ? visorică a pactului, precum şi în chiei le va veni şi de astă-dată în
Cetitorii noştri cunosc părerea S’a susţinut în cercurile poli tăte afacerile, pentru cari se cere ajutor.
cjiarului „Neue Ir. Presse“ privitor tice, că oposiţia Nemţilor austriac! consimţământul parlamentului ungar, Spectacolul viitârelor lupte par
la importanţa visitei împăratului ger va estinde obstrucţiunea ei şi asu nu ajunge acest mijloc. Delegaţii lamentare în Austria promite deci a
man. Acăstă f6iă a mers pănă a pra alegerilor pentru delegaţiunî. nu pot fi numiţi prin ordonanţă îm- fi forte interesant, mai ales după ce
susţine, că alianţa cu Germania se Firesce, că în caşul acesta delega- părătâscă, fiind-că delegaţiunea un şi majoritatea şi guvernul sunt de
razimă numai pe două columne tari: ţiunile nu s’ar mai pută întruni în gară n’ar recunăsce o astfel de în cişi a nu ceda şi a nu se lăsa să
7
pe Germani şi Maghiari, şi a adaus, acest an şi astfel s ar opri în loc trunire ca îndreptăţită de a tracta fiă întru nimic terorisaţî, nic! dină
că acum liga federaliştilor din Aus maşina statului dualist. asupra afacerilor comune; er în ce untru, nic! dinafară. 1
tria voesce să răstărne una din aceste Faţă cu acăstă versiune, „Buda- privesce provisoriul pactului s’a
columne, subminând posiţia prepon- pester Tagblatt" primesce din Viena enunţat deja în compromisul încheiat
derantă a elementului german din o informaţiune, după care oposiţia între guvernul unguresc şi oposi- Tratatul de pace.
Austria. germană din parlamentul vienes n’ar ţiunea maghiară, că dieta ungară,
In contra acestor espectorărî se avă de gând să împiedece alegerea decă s’ar dispune în Austria prelun In cele din urmă, după cine!
ridică acuma „Reichswehr", unul din pentru delegaţiunî, ca să nu com girea provisorică a pactului pe basa luni de tratări, reuniuni de amba
organele inspirate de guvernul Ba- promită interesele de esistenţă ale §-lui 14, ar privi acesta ca un mo sadori, parlamentări şi schimbări de
deni. Acăstă făiă găsesce fărte stra dualismului, de care Germanii aus tiv pentru Ungaria, de a nn încu note diplomatice, se pare că totuşi
nie deducţiunile, ce le fac foile ob triac! ţin semă. viinţa provisoriul. suntem aprâpe de subsemnarea tra
u
strucţioniste cu privire la visita îm Cu informaţiunea făiei pestane Rămâne deci, (Jice „N. fr. Presse , tatului de pace dela Constantinopol.
păratului Wilhelm în Ungaria. A sus se contrariăză însă espunerile orga încă numai modificarea regulamen O telegramă dela 1 (18) 1. c.
ţine, că acăstă visită stă în legătură nului de căpeteniă al obstrucţioniş- tului camerei. Este însă învederat, spune, că încă în decursul săptămâ-
cu stările interiore din Austria şi că tilor germani, care în numărul său că orî-ce propunere pentru schim nei acesteia se va subsemna trata
împăratul german mergând la Bu cel mai nou dela 14 Septemvre pune barea regulamentului ar întâmpina tul. Acestă scire, ce vine dela Ber
dapesta a avut de gând să demon în vedere continuarea obstrucţiunei erăşî obstrucţiune. Dâcă guvernul ar lin, adauge, că tratatul pâte s’ar fi
streze în favărea pretinşilor purtă pe tătă linia, va să cjică şi faţă cu avă timp se ducă o luptă de luni semnat deja şi pănă acuma, decă
tori ai alianţei germano-austriace, ’i alegerile pentru delegaţiunî, precum întregi pentru acâsta schimbare a nu mai trebuiau aplanate încă unele
se pare absurd şi neconvenabil cu şi faţă cu provisiorul pactului. regulamentului, păte ar fi posibil să puncte, ce priviau numai forma şi
posiţia de putere a monarchiei. Tot Cumpănind adecă tăte eventua se ia arma din mâna oposiţiei. Der redactarea.
aşa de absurd găsesce a fi şi păre lităţile în faţa hotărîrei Nemţilor de guvernul n’are timp de aşteptat. In Se consideră ca o confirmare a
rea, că alianţa se razimă numai pe a continua obstrucţiunea îndată ce cele trei luni din urmă ale anului scirei de mai sus împrejurarea, că
Germani şi Maghiari, şi „Reichswehr“ se va redeschide parlamentul, mo acestuia trebue să-şi ţină sesiunea şi ambasadorul rus Nelidov va părăsi
vede într’asta numai o micşorare a nitorul obstrucţionist „N. fr. Presse“ delegaţiunile, şi o octroare a regu deja la încheiarea săptămânei aces
valorei acestei alianţe, care după dă următărea iconă a situaţiunei, în lamentului camerei prin ordonanţe teia Constantinopolul, apoi împre
acest cjiar trebue să se sprijinăscă care se va afla parlamentul după ar fi cu totul anti-constituţională. jurarea, că s’a conchiămat camera
pe tote poporele monarchiei. redeschiderea sa: Decă, în fine, guvernul s’ar decide din Atena, căreia guvernul grecesc
Să lăsăm însă la o parte pole- Pentru înfrângerea obstrucţiu pentru o lovitură de stat, s’ar pune vrâ să-i presenteze proiectul preli-
mia acâsta şi să ne ocupăm cu im nei, guvernul este avisat pănă acu în întrebare cu totul alte lucruri, minrielor tratatului de pace cu
portanta cestiune: ce se va în ma numai la două cărări: de-a în decât regulamentul camerei. Turcia.
tâmpla după întrunirea „Reichs- trebuinţa dreptul, ce ’i-l dă § 14 din Fâia vienesă încheiă cjicend, că Luni a fost o nouă reuniune a
rath“-ului, care se va redeschide constituţiă, de-a dispune prin ordo în orî-ce cas viitorea sesiune a par ambasadorilor din Constantinopol şi
imediat după visita, ce o va face nanţe pretinse de necesitate, şi schim lamentului austriac va fi una din se crede, că în cji acâsta s’au
ua
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ sedă pe moşiile Statului 761,708 proprie de familie, ţăranul rus a primit abea câte dovei (1812). In momentul de faţă în Ba
tatea vechilor boerl moldoveni şi a nobi- l'/j deseatine. sabia există şâpte tipografii rusesol şi nici
limei ruse (dvoreani) .2,271,360 deseatine; Agricultură, industrie, comerciu. una românâsoă. Dela 1812 nu s’a tipărit
B a s a r a b i a . mănăstirile posedă peste 241,970 deseatine. de cât câte-va cărţi bisericeşti în limba
Basarabia prodnoe în oifre medii bu
(Din fasc. 5, voi. I. al „Enciclopedia Ro împroprietărirea ţăranilor de pe moşiile cate 3,763,000 oetverti, tutun 100,999 pud, română însă cu litere oirile, apoi s’a mai
mâne*, oe apare în Sibiiu.) partioulare a mai sohimbat de atunci oifra dela 2y pănă la 3,000,000 verde vin alb tipărit la 1827 în limba română: „Sourta
pământului ţărănesc. Acestă împroprietă 2 rusâsoă gramatică". „Abeoedarul ruso-ro-
— F i n e . — şi negru, oâră şi miere, pielărie, vite miel
rire s’a fâout la 1868 şi proprietatea fun mâneso" 1831, şi pănă la 1870 „Foia Fpar-
şi mari pentru consumaţia oărnii şi export
Proprietatea funciară. ciară trecuta asupra lor atât din pământul chială din Chişineu se tipăria în două limbi,
8
zăhar, spirt, peşte sărat, olărie, lână, caş
Dela 1859 în Basarabia guvernul ru particular cât şi din cel domenialşi al mănăs caval eto. pentru suma de 23 milione ruble. cea rusâsoă şi cea română. Dela 1816—31
sesc n’a mai făcut nici un recensământ al tirilor comune acjl un total de 61,628 Exportul se faoe prin Odesea, Nousuliţa, arohiepiscopnl Chişineului şi al Hotinulai
s
proprietăţii funciare, âr după recensământul deseatine. 'Legea de împroprietărire s’a al Akerman. Iu ceea oe însă priveşte grânele, Dumitru Sulima, a tipărit în limba română
al 10-lea din 1859 s’a stabilit, că în Basa cătuit pe principiul maximului, adecă flă- esportnl buoatelor se faoe prin portnl următorele cărţi biserioeştl: Cateohisminia
rabia looueso pe pământul urban 2952 oe- oare oap de familiă a primit întinderea Odessa. Căile de comnnioaţie sunt fârte generală, Psaltirea, Emiletioa, Molelnio, In
libatari şi 25,834 capi de familie, com maximală de pământ, pe care o pote cul neîndestulătâre; o singură reţea de oale strucţiunile pentru protopopi, despre alto
punând în total 61,233 suflete de sex băr tiva o familiă cu braţele sale proprii. Tot irea vărsatului şi mai multe parastasurl.
ferată străbate acâstă ţâră, ea lâgă Un-
bătesc ; pe pământul domenielor Statului în acest mod s’au împroprietărit şi ţăranii ghenii ou Odessa; dela Bender mai merge Apoi în limba rusă şi francesă s’au tipărit
s’au oonstatat loouind 210 celibatari 13,313 dm Polonia rusâsoă. Scopul solicitudine! o linie de cale ferată pănă la Reni, dâr următârele cărţi: B. Sostac, Despre oomer-
familişti, în total 32,331 suflete bărbăteşti; deosebite în acâstă privinţă a guvernului mişcarea pe acâstă linie e oât se pâte de oiul de pe Marea Nâgră în evul mediu 1844
în fine pe pământul particular precum şi ruseso pentru ţăranii români şi poloni, avea mioă din causa lipsei de material mişcător, Denghink, Mai multe articole despre gră
cel al mănăstirilor 8,430 celibatri, 103 285 de ţintă propagarea simpatiilor pentru Ru precum şi a relei construoţii a liniei, făcute dinărit, tipărit în fasoioole; Bunion, La
familişti în total o poporaţiune de 255.783 sia dincolo de hotarele imperiului, printre în grabă ps timpul ultimului răsboi al Ru Bessarabie anciene et moderne, 1840; Tar-
bărbaţi, adecă la olaltă 349,346 suflete de poporaţiunea română dm Moldova şi Bu siei ou Turoia. dant, Essai sur l’Histoire naturelle de la
sex bărbătesc. Acestă poporaţiune posedă covina, precum şi printre poporaţiunea po Bessarabie, 1841; Gherbanovski a soris şi
pământ 21,300 deseatine (deseatina este lonă din Galiţia şi Silesia. Şi pe când ţă Mişcarea culturală a Românilor. tipărit în limba rusă mai multe poeme:
egală unei fălci fără 725 stînjinl pătraţi) ranul român din Basarabia a căpătat câte Mişcarea oulturală română e nulă, de Valea Albă, Hadjibei, Capul lui Baiazet
în oraşe, er ţăranii agricultori colonişti po 7’/ —11 deseatine pământ de fiă-care oap când Basarabia a fost răpită din sînul Mol eto. Stamati Ciurea a tipărit în limba rusă
2
/ •
