Page 3 - 1897-09

Nr. 193-1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

felicitat prin telegrame. Regretăm, că ou mai bina s’au întâmplat pe aoâsta liniă, Petru, notarul traotual, oare fusese însăr­ pune în ourând sub pressă şi va apărâ sub
privire la aoâstă serbare nu am primit di­ după cum aflăm din isvor demn de cre­ cinat de autorităţile mai înalte ou consa­ titlul de Almanachul artistio „Lyra Ro­
rect nici o încunosoiinţare. dinţă, p6ste 10 oasurl de furt îndrăsneţ orarea nou edificatei şoâle din Băla; apoi mână". Acest volum va cuprinde, între
săvârşit faţă cu călătorii nebănuitori. Nu­ Teodor Mateifi preot în Craifalău ; loan altele, biografia şi portretele artiştilor ro-
Sânţire de biserică. Comitetul naroohial
mai înainte ou oâte-va (file i-s’a întâmplat Câmpean preot în Băiţă şi Al. Barbuleson mâDl dramatiol şi musioall mai de valâre
al biserioei române gr. or. din Drâguş, oomit.
unui fruntaş român din Transilvania, oa să preotul din Băla. Cântările au fost bine din ţâra românâsoă. In afară de acestea,
Făgăraşului, invită la festivitatea sânţirei
fiă urmărit în tren în diferite comparti­ eseoutate din partea unui cor improvisat va avâ mai multe din lucrările artiştilor
biserioei celei nouă, ce se va săvârşi Luni
mente, pe unde s’a aşecjat, de nisoe Evrei de tinerii oâmpenl, oarl ee adunaseră aoi români, articole privitâre la artele române,
în 8 (20) Septemvre o. prin Esoelenţa Sa
obraznici îmbrăcaţi în haine defeotuâse, din tâte părţile A asistat popor în număr piese musioale, diverse, ilustraţiunî umo­
arohiepisoopul şi metropolitul Miron Ro­
cari îşi puseseră gând rău. Vrând d-1 des­ mare, aşa oă mulţi niol nu mai încăpură ristice.
manul.
pre oare vorbim să iâsă din vagon, unul în ourtea şoâlei. Săvârşindu-se ceremonia­
— Delegaţii Chinei şi Japoniei, oarl au
Cine va fi preşedintele „Kulturegy- dintre pungaşi i-a stat în oale, având ma­ lul consacrării, d-1 preot local Barbulesou
fost la oougresul postai diu "Washington,
let“-nlui ardelenesc? La o întrebare adre­ nile aooperite ou tot felul de cârpe şi ţinu o prea frumâsă şi binesimţită vorbire,
se află în Buouresoî. Ei au visitat mai
sată de f6ia oposiţională „Ellenzâk" din sdrenţe oa le ţinea în spate şi sub oarl în oare arătâ între altele, oum looui-
multe edifioioii ale oapitalei şt palatul dela
Cluşiu oătră membrii din oomitetul „Kul- putea mai uşor să manevreze cu manile. torii comunei Băla, pe lângă tâtă vitragi-
Cotrooent.
turegylet“-ului, 6 dintre aoeştia s’au de­ Vrând să treaă înainte pasagerul a fost mea timpului de adl, au jertfit obolul şi
clarat pentru alegerea lui Gavriil Ugron luat la vorbă de pungaş să-i facă loo, în munoa lor, neoruţâud niol o ostenâlă pen­ — Incendiul din Tulcea. In Tulcea
oa preşedinte al „Kulturegylet“-ului arde- oare timp aoâsta din urmă desfâou pasa­ tru ridicarea şoâlei, în oare să-şi crâsoă a fost un foc mare, oare a luat naştere,
leneso, 5 pentru oontele Andreiii Bethlen, gerului busunarul dela jachetă din drâpta, copilaşii. Este o şoâlă frumâsă, care în prin negligenţă, dela o buoătărie a caselor
er 1 pentru oontele Kuun Geza. Care din furându-i portmoueu ou o sumă de aprâp9 adevăr face onâre nu numai poporului ro­ Sotirescu. Inoendiul n’a putut fi localizat,
ei va fi ales, se va vedâ la viitârea adu­ 300 fl. Tâte aceste s’au petreout într’o ju­ mân din Băla, oi aşi putâ c}ioe, că între- din oausa vântului, decât după 18 âre. Pa­
nare. mătate de minută. Călătorul în iritaţiunea gei Câmpii. gubele se urcă la 50,000 lei.
sa u’a observat furtul, decât numai după Terminându-se consaorarea, pe la ârele
Un „aşa numit sfânt“. E vorba de un
oe a întrat în oupeu îu urma pleoării tre­ 4y p. m. urmă masa, dată de comuna bi-
2
monument „millenar", ce a fost ridioat la NECROLOG. D-1 advocat Dr. Ala-
nului dela staţiă. Dând alarmă s’a făout serioâsoă şi la care au participat 70—80
'Saboloiu în amintirea S.-lui Ladislau, re­ sandru Cheresteş din Deeş şi soţia sa Vio-
imediat oeroetare în tren, pe oând aoesta persâne. Seria toastelor o înoepu preotul
gele de odiniâră al Ungariei. Se scie, că Costin, oare în termini fârte potriviţi vorbi toria n. Bogdan au îndurat o grea pier­
Bela III a cerut dela Roma canonisarea mergea înainte. Aprâpe de staţiunea dela pentru Esoelenţa Sa Metropolitul Dr. Mi- dere prin mârtea micului lor fiu Alesandru,
între sfinţi a regelui Ladislau, oeea oe s’a Micăsasa unul dintre pungaşi, văcjând oă halyi, oăruia e conorecjută îngrijirea tu­ în etate de 4 ani. înmormântarea s’a să­
şi întâmplat, âr dieta Ungariei a înartioulat treoe trenul ce venea despre Cluşiu, a sărit turor şoâlelor. D-1 preot Salteleohi vorbi vârşit în 11 Septemvre n. o. — Dumnecjeu
în lege canonisarea lui. De atunol în istoria pe neobservate din trenul, unde s’a comis să mângâie pe întristaţii părinţi.
Ungariei aoest rege figurâză sub numele furtul, şi s’a aoăţat de trenul oe treoea. Se fârte însufleţit pentru preotul looal Barbu­
lesou, oare deşi numai de 2 ani în oo-
de Sfântul Ladislau. Pe monumeutul „mille- vede deci, că era dibaoiă în de aceste şi a sărit, ULTIME SOIRI.
pentru oă s’a temut să nu se facă o nouă revi- muuă, lucră cu oel mai frumos zel pentru
nar“ dela Saboloiu însă se află gravate
suire. El fu observat şi pasagerii au strigat înaintarea ponorului; D-1 Cheţan vorbi
în unguresoe următârele cuvinte : „In amin­ Sibiiu, 12 Sept. înmormântarea
după el din tâte părţile, dâr n’a folosit nimio, pentru curatorul primar loachim Huza, un
tirea regelui aşa numit sfânt Ladislau". neuitatului colonel baron Urs s’a să­
hoţul scăpa ou fuga. Dela Mioăsasa se fă­ brav ţăran de-ai noştri, oare deşi cu pu­
Aoâsta va să dioă, că regele Ladislau n’a vârşit astăcţî cu mare pompă, asis­
cură arătările ouvenite la Blaşiu şi la Teiuş. ţină carte, soie însă să se însufleţâsoă în
fost sfânt, oi numai a fost numit astfel din tând un public fârte numeros, cea
Observăm, că în portmoneul oelui păgubit mod esemplar pentru binele neamului său,
partea unora. F6ia catolică „Alkotmâny" mai mare parte Români. Au sosit
se aflau o mulţime de scrisori şi aote pri­ oferind în tot-deuna ajutorul său moral şi
găsesoe, oă aoâsta este o insultă pentru deputaţiunî din tote părţile fostului
vate, cari au mare preţ pentru respectivul, material oausei naţionale; D-1 Stupinean,
oreştinii oatoliol şi o falsifioare a istoriei. Regiment I de graniţă, dela Haţeg,
Ne-am obioînuit — esolamă numita fâiă — aşa oă i-s’ar face mare serviciu, dâoă cine­ preot în StupinI, vorbi frumos pentru po­ Făgăraş etc. Armata, în frunte cu
de-a vede pe rabinii jidani sfărmând şi ni­ va i-le-ar putea restitui. Atragem deose­ porul din aoâstă comună. Nici femeia ro­ întreg corpul oficeresc, a luat parte
micind nepedepsiţi acele părţi din emble­ bita luare aminte a călătorilor asupra aoes- mână n’a rămas uitată, căoî frumâsă cu­ la înmormântare, făcând onorurile
mele statului ungar, oarl lor nu le oonvin; tui obs şi a oelorlalte, oarl sâmăuă cu el nună de Dâmne şi domnişâre, oe se afla militare.
a mai rămas aoum, să ne falsifice şi is­ ca ou ou ou, să fiă ou mare băgare de în sală, îndemnă pe tînărul şi simpatioul
toria!... sâmă mai ales la îmbulzeli şi să oaute a-şl preot Gorea din Sântul a-şl ridioa paharul Totis, 12 Sept. Ac}î după amiacţî
asounde bine sumele mai mari oe le pârtă în sănătatea lor; Câmpean vorbi pentru a sosit aici împăratul Germaniei.
Stipendii pentru scăla de agronomiă. ou sine. Hoţii, se vede, sunt bine organi- Costin şi aşa mai departe urmă seria toes- Majestatea Sa Francisc Iosif a îm­
Comunitatea de avere a fostului regiment
saţl şi ar fi timpul suprem oa să se ia mă­ telor, în OBrI se dete espresiune atâtor sen­ brăţişat şi sărutat de doue-orî pe
confiniar nr. 13 (Caransebeş) dă pe an cjeoe
suri energice din partea guvernului in in­ timente frumâse. împăratul german, după aceea a dat
stipendii de câte 150 fl. pentru tineri ro­
teresul siguranţei călătorilor. Durere numai, că după cum mi-s’a mâna şefului statului major general
mâni, cari vor să oeroeteze soola de agro­ spus, vorbele unora dintre toaetanţl nu stau rusesc Obrucev. După presentarea
nomiă de lângă Lugoş. Deâreoe anul trecut Victimele manevrelor. Inoâ nici nu în consonantă ou faptele lor. Un domn, suitelor, monarchii au plecat în oraş.
nu s’au găsit tineri de pe teritoriul fostului s’au început bine manevrele dela Totis şi
pentru esemplu, vorbise aşa de frumos şi
comitat Severin, cari să ooupe aceste sti­ deja numărul victimelor acestor manevre eu îl asoultai ou atâta drag, pănă când un
pendii, comunitatea de avere a hotărît să este fârte mare. Spitalele militare suDt în­
glas mă făcu atent, oă aoest domn oa oca-
dea stipendiile şi la tineri români, oarl nu ţesate de bolnavi, aşa oă pe cei oe pot
siunea alegerii de deputaţi eşi întru întâm­ Văduvele bărbaţilor mari. ţfiarul „Fi*
•fac parte din fostul oomitat Severin. Con- umbla pe pioiâre îi liberâză pentru de-a pinarea deputatului maghiar ou stindard garo" publioă un articul despre văduvele
sistoriul dieoesan din Caransebeş a şi adre­ face loc altora, mai greu bolnavi, cari sunt roşu-alb-verde! Aflând despre asta, mi-am bărbaţilor mari franoesl, spunând oum îşi
sat în urma aoâsta o provocare oătră preoţii aduşi la spitale. Ou deosebire între regi­
pierdut gustul de a-1 mai aucfi. Astfel de petreo ele (filele de văduvie. Văduva ma­
şi învăţătorii din dieoesă, ca să îndemne mentele de infanteria nr. 6, 23, 38, 44, 52,
âmenl mai bine ar faoe să taoă, ba nici să relui general Mac-Mahon n’a voit să pri-
pe tinerii români a oonoura după stipen­ 68 şi 69, după oum spun foile din Pesta, nu se mai arate între âmenl, căci âmenii
diile de mai sus. Stipendiştii, în preţul su­ se întâmplă multe boluăvirl, âr contingen­ oonsoii de demnitatea lâr nu se prea bu­ mescă dele stat nici un ajutor şi trăesoe
mei de 150 fl., vor primi întreţinerea oom- tul cel mai mare al bolnavilor îl dau re- din venitul modest, oe-1 are. Vădăva Car-
cură de presenţa unor astfel de oameleonl. not, precum se scie, de-asemenea n’a pri­
pletă şi instrucţia în numita soâlă. Cursul serviştii. Greu bolnavi sunt 16 inşi, între
După masă urmă jocul. PăreohI feri- mit ajutorul statului şi se îndestulesoe cu
constă din doi ani, în oare timp tinerilor oarl unul e bolnav de tifus, pe care l’a o’te în vârtejul răpitorului vals!! Să fi tot
li-se dă instrucţiune praotioă în agronomia, oăpătat bând nisoe apă rea. privit la frumâsele floricele din Băla şi un traiti fârte modest. In oasa, unde ea
în grădinărit, pomărit şi în oresoerea vi­ Bozediu; să nu-ţî fi luat ochii dela blon­ loouesoe, a ridioat o capelă, în care se află
telor. Concurenţii vor trebui să fiă treouţî „Nădlăcana", noul institut de oredit dinele ou ochi albaştri din Milăşel, frumâsă fotografia lui Carnot şi jur împrejur de ea
de 17 ani şi să soie scrie şi oeti. şi eoonomii, societate pe aotii, s’a desohis sunt condolenţele esprimato de întrâgă lu­
brunetă ou ochii oăprii din RîoiQ, simpa-
în Nădlao (uliţa Peoului nr. 1075). Ramii mea, oând soţul ei (Carnot) fu asasinat de
„Disolvarea“ societăţii regnicolare a tioa faţă a drăguţei din StupinI etc. eto. Caserio. Văduva Carnot are doi fii, unul e
principali de oppraţiune ai noului institut
studenţilor maghiari. O fâiă ofioialâ ma­ Era o cunună frumâsă de dansatori, pănă oficer, oel-alalt deputat. Văduva Lesseps pe­
sunt: depuneri spre fruolifioare cu şi fără
ghiară spune, oă secretarul de stat Zsi* la 36 părechi. trece o parte a anului la averea sa, unde
ab(fioere, esoomptare de cambii, împrumu­
linszky Mihâly a dat o ordinaţiune, prin Şi oând umbrele negre ale nopţei se îngrijesce de eduoaţia celor 9 fii ai ei.
turi pe obligaţiuni şi împrumuturi hipo-
care ordână disolvarea societăţii regnico­ dispăruse şi veselul rege al (filei, sorele, Văduva Gounaud trăesoe fârte retrasă îu
tecare.
lare a studenţilor maghiari. E de observat, îşi arunoa argintiile lui raze spre pămân­ palatul uude a trăit Faust. Văduva Pasteur
■că o asemenea sooietate nici n’a esistBt, tul udat de laoremile nopţii, înoet-înoet loouesoe în institutul „Pasteur" şi îngrijesoe
In 1892 vre-o 40 de societăţi de-ale stu­ De pe câmpie. dispăreau şi păreohile dansatâre, âr în ou mare atenţiune monumentul soţului ei.
denţilor maghiari au ţinut un oongres ou Băla, Septemvre 1897. urma lor liniştea îşi ocupa locul său. In fiă-care <fi ceroeteză laborator9le şi lu-
scopul, de-a lua posiţiă faţă cu studenţii Aoesta e pe scurt decursul serbărilor orările, oe se fac şi cari au eternisat pe
De mult doriam să fiu de faţă la o
din regatul român. Atunci s’a hotărît, oa din Băla, C9 avu loo Duminecă în 5 Sep­ Pasteur. Dela stat oapătâ o pensiune de
veselie, ce s’ar încinge între Câmpeni. Câte
în fiă-oare an să se ţină oâte-un oongres temvre n. o. Eu am rămas îuoântat de spi­ 25,000 franol.
închipuiri îmi făoeam despre âmenii, portul
al studenţilor din tâtă ţâra şi în decurs de ritul, ce domnesoe între Câmpeni, şi în
lor şi chiar şi despre ţinuturile din oâm-
>5 ani s’a şi ţinut oâte-un astfel de oongres, speoie de poporul credincios al comunei
piă. Şi âtă oă în urmă dorul aoesta mi-s’a L i t e r a t u r ă .
der vre-o reuniune coustituită a studenţi­ Băla, oare a adus atâtea jertfe pentru şoâla
împlinit.
lor din tâtă ţâra n’a esistat. Seoretarul de sa. Nu mă îndoeso, oă acest popor va as­ A apărut de ourând îu editura „Li­
Asistasem adecă şi eu la consaorarea u
■stat a putut deci să intercfioă de-a se mai culta şi de aoi înoolo glasul păstorilor săi brăriei Nouă P. Iliescu & D. Grossu din
şoâlei române dou edifioată din comuna Băla.
ţinâ astfel de congrese, dâr n’a putut di- şi va faoe, oa aoâstă frumâsă şoâlă să fiă Iaşi: „Curs complect de musica vocală"
Des dediminâţă ferbea satul de mulţimea âme-
solva o reuniune, oare niol n’a esistat. pururea plină cu copiii lor, cari vor primi de Gavriil Musicescu profesor. Acest op a
)
nilor, ee venise din alte oomune pentru a
Când s’a şi pomenit vre-odată, oa guver­ aoi o crescere în frioa lui Dumnezeu şi iu­ fost premiat la exposiţia din Paris şi a
asista la acest aot; uliţele comunei vuiau
nul să disâlve o reuniune ungurâscă? Ast­ birea de neam. ajuns la a 14-a ediţiune; este împărţit în
de sgomotul trăsurilor oe aduceau din de­
fel de luorurl se pot întâmpla faţă cu Ne- Târnăveanul. trei broşuri: I 1 leu 50 bani (75 or.), II
părtări de 5—6 âre âspeţl români la aoâstă
mughiarii, dâr nu şi faţa ou neamul cel 1 leu 50 (a 75 cr.) III 2 lei (1 fl.)
serbare, oare a decurs în următorul mod:
ales al lui Arpad. Sein din România.
Servioiul consacrării şoâlei se înoepu
Proprietar: Dl*. Aurel Mureşiauu.
0 bandă de pungaşi între Teiuş şi la ârele 2 p. m. înaintea edificiului şcolas- — Almanah artistic. D-1 Juarez Mo­
•Copşa mică. De vre-o două luni de cjile şi tic prin d-nii preoţi : Iosif Oostin din Sân- vilă luorâză la un mare almauach, ce se Redactor responsabil; Gregoriu Maior.