Page 10 - 1898-02
P. 10
Paerina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 25—1889.
lismului agrar se atribue din unele părţi şi polemice prin diare, cari dela alegerile tul interpelărei sale. OrI-ce a-şl răspunde,
Despre serbarea dilei de Trei Sfinţi în
chiar pressei maghiare, imputându-i-se, că dietale generale se continuă neîntrerupt şi spune primul-ministru, d. Grădişteanu nu
Blaşiu, am primit din Blaşiu trei raporte,
ea aruncă scânteia agitaţiunei în popor se vor continua încă cine scie pănă când, va fi mulţămit. Era un timp însă când d-sa
tratând despre festivităţile arangeate acolo
prin agitaţiunea ei neconscienţiosă. căci în adevăr volnicia, ilegalitatea şi abu era de partea nostră, în tote cestiunile. E
cu acea ocasiune. Unul dintre raportorii
Aşa de pildă comisiunea administra sul de putere al celor din tabăra guvernu natural dâr, ca astădl d-sa să nu ne mai
noştri, care se subscrie „Sincer", ne spune,
tivă a comitatului Pest-Pilis-Solt-Kis-Kun, lui s’a manifestat la Yarna într’un mod aprobe. Declară, că va răspunde d-lui Gră
că cel mai mare succes l’a avut Orchestra
a ţinut sub presidenţia fişpanului Beniczky aşa dicend proverbial. dişteanu, pur şi simplu, fără nici un co-
şi Corul studenţilor, conduşi de d-1 profesor
o şedinţă, în care procurorul Dr. Gegusz a La alegerea dintâiii alegătorii se gru mentar.
de musică şi cântări Iacob Mureşianu. Or
făcut raport 'despre mişcarea socialiştilor paseră pe lângă candidatul „partidei po- Decă' guvernul e posibil? Cât timp
chestra a esecutat în mod adevărat artistic
u
agrari din acel comitat. Din incidentul porale , aşa că era mai mult decât sigur, va ave încrederea M. Sale Regelui şi a
piesele musicale din program. Corul acom
acesta br. Pronay Dezso a ţinut un lung că el va reeşi cu mare majoritate de vo Camerelor, guvernul va fi posibil. E inad
paniat de Orchestră, în „Finale din opera
14
discurs în care şi-a desfăşurat părerile asu turi. Văclend cei din tabăra guvernului cum misibil, ca pe o eestiă ridicată în Cameră,
„Hugenoţii , a fost cel mai perfect punct.
14
pra acestei cestiunî. El a învinuit direct stau lucrurile, în momentul din urmă amâ guvernul să se retragă.
Regretăm, că din lipsa de spaţiu, nu putem
pressa maghiară, care, dice, portă în po nară alegerea pe cuvânt, că ar fi amenin De ce nu s’a făcut „samsar cinstit?
44
publica în întregul lor raportele corespon
por scânteia agitaţiunei; din causa acesta ţată ordinea şi liniştea publică prin atitu Pentru - că d. Grădişteanu, venind să se
denţilor noştri.
ut:y/iMză revisuirea legei ele pressă. Pressa dinea „ostilă" a alegătorilor din „partida aşecle în prejma sa, l’a împiedecat.
este un mare factor, însă în Ungaria a în poporală". In privinţa celor scrise de diarele t Contele Gusiav Kalnoky, fost minis
cetat de-a fi acel factor, care a fost pe tim La alegerea de-a doua alegătorii „par străine, d. Sturdza chce, că nu pote fi fă tru de esterne austro-ungar, a răposat alal-
pul redeşteptării Ungurilor. Acjl, în faţa tidei poporale" au fost cu sabia şi baio cut răspundător. Nicl-odată nu a dat aten tăerl in castelul său Trodlitz de lângă
primejdiilor ce-i ameninţă pe Maghiari neta împiedecaţi de-a se apropia de urnă, ţiune celor ce se scriu în diare, şi nici şi-a Brunn. Gustav Kalnoky s’a născut în De-
prin socialism, nu mai merge, ca pressa şi astfel a isbutit candidatul guvernamen făcut convingerea din scrisele lor. cemvre 1832 în Letwitz (Moravia). Cariera
să se bucure de privilegii. Abusul cu pressa tal, care a şi intrat în dietă. Representanţii
De ce n’a însoţit, pe M. Sa Regele diplomatică şi-a început’o în Munchen la
liberă, trebue împiedecat. Cere dâr revi „partidei poporale au trebuit să lupte la Budapesta? Am mai avut ocasia, se răs 1864 de unde la 1859 s’a dus la Berlin,
14
suirea legei de pressă. mult, pănă când au reuşit să forţeze pe pund la acestă întrebare. Nu putea absenta apoi la Londra, ca secretar de ambasadă.
In sensul acesta comisiunea a luat de- cei dela guvern, ca să pornâscă o cerce
din ţâră, în lipsa Suveranului. In 1871 a devenit consul la Roma, de aici
cisiune, să facă paşi la guvern pentru re tare în causa acestei alegeri. In decursul
De altmintrelea, ar fi mers la Buda s’a dus la 1874 în în Coppenhaga. La 1880
visuirea acestei legi. cercetărei n’a mai fost cu putinţă de-a a mers la Petersburg ca ambasador, de
pesta, pentru-că acolo unde e şeful Statu
Cestiunea socialismului a fost viu dis face, să nu ese la ivâlă abusurile şi ilega unde în scurt timp s’a reîntors fiind numit
lui, sfeşnicul nu pote lipsi. Ar fi fost feri
cutată şi în parlament cu ocasia desbaterii lităţile cele mai mari, er deputatul guver ministru comun de esterne. în calitatea
cit să participe la primirea strălucită din
budgetului pentru agricultură. In şedinţa namental, ales pe acestă cale, s’a grăbit acâsta a funcţionat pănă la 1895, când s’a
capitala Ungariei.
dela 12 1. c. ministrul Dardnyi a pronunţat să-şi depună mandatul, căci prevăduse, că
Voci. închiderea discuţiei. retras în urma cunoscutului conflict Agliardi.
un lung discurs în care a dis, că acâstă alegerea va trebui să fia anulată. E de re
D. I. Grădişteanu vorbesce contra. ţ)ice, Contele Kalnoky n’a fost căsătorit.
bolă nu se pote lecui aşa uşor, nici nu se marcat, că celor ce au pretins anularea
că răspunsul d-lui Sturdza, nu e un răspuns
pote delătura cu mijloce paliative. Ya tre alegerei ilegale li-s’a cerut o anticipaţia Damele din Viena şi Zola. Vre-o 500
serios. In cas când discuţia se va închide,
bui der să se ia un şir de măsuri seriose de 1000 fi., cari au fost consumaţi cu in de fete şi neveste jidane din Viena au tri
d-sa va fi nevoit să facă o nouă inter
şi severe, ca mişcarea socialistă să fiă su vestigaţia. Va să <Ţcă în loc de-a li-se da mis o telegramă de felicitare lui Zola în
pelare.
primată în germene. El promise, că guver satisfacţia pentru încălcarea dreptului lor numele femeilor din Viena. Faţă cu acest
Discuţia se închide.
nul va susţine ordinea şi liniştea cu tote cetăţenesc, li-s’au făcut cheltuell de-o miie cutezat pas al Jidancelor, Reuniunea fe
mijlocele, ce i-le dă puterea. de fior., vrând prin acesta să taie gustul Interpelarea d-lui Talce Ionescu. meilor catolice din Viena a convocat o
In şedinţa dela 13 1. c. luând cuvân celor ce ar cuteza să câră satisfacţia faţă adunare pe diua de 17 Febr., în care de o
In aceeaşi şedinţă cât-va timp după
tul tot la acestă cestiune deputatul Bohon- cu omnipotenţii din câta mamelucilor gu parte vor lua posiţiă în contra lui Zola, de
închiderea discuţiei asupra răspunsului mi-
czy Gedeon, ţinu un remarcabil discurs, pe vernamentali! alta vor protesta în contra Jidancelor, cari
nistrului-preşedinte la interpelarea d-lui I.
care-1 schiţăm în următorele: Destul că în urma celor premerse, a au trimis lui Zola telegrama de felicitare
Grădişteanu, se anunţă următorea interpe
Socialismul agrar — clise Rohonczy trebuit se se facă Vineria trecută a treia în numele femeilor vienese.
lare :
— s’a organisat în întrâgă ţâra pentru a-se alegere. Nici de astă-dată candidatul „par
D-1 Take Ionescu : Am onore să inter- Cas de morte. Br. Aurel Suciu, advo
44
revolta într’o di. E fapt, că ţăranul ungur, tidei poporale n’a putut isbuti. Mai în
pelez pe d. ministi-u de esterne asupra ur- cat în Arad, unul dintre condamnaţii în
care a suferit multă miseriâ, acll se agită tâii! pentru-că din listele electorale au fost procesul Memorandului, a răposat erl dimi-
mătorelor puncte:
şi fierbe — er acesta este a-se mulţămi esohişl 600 de alegători aderenţi ai „parti nâţă în Arad. Adresăm familiei sale con-
1) Cari sunt împrejurările, neted şi
pressei. Ţăranul nu înţelege, că de ce este dei poporale ; al doilea pentru-că asupra
44
lămurit arătate, cari l’au împedecat pe d-sa dolenţele nostre!
iertat a-se răspândi scrierile aţîţătore. El alegătorilor rămaşi s’au făcut cele mai
de-a se face samsar cinstit între Românii
crede, că aşa vre regele, ca el să se răs- mari presiuni, mituiri şi terorism ; al trei Adunări de alegători ân Bucovina. D-1
din Ungaria şi guvernul unguresc?
cole asupra domnilor. Pe lângă liberalis lea, pentru-că alegetorii au fost ţinuţi afară deputat Dr. G- PopovicI, care se află ac
2) Cum şi în ce fel d. Ioan Grădiş
mul legei de pressă de acll, adevăraţii aţâ în frig dela S ore dimineţa pănă în a doua tualmente în Câmpulung, la dorinţa ţărani
teanu a stat în prejma d-sale şi l’a împe
ţători şi agitatori pot să scape de rigorea (ţi la 7 ore dimincţa, va se (fică timp de 23 lor români va visita, după cum aflăm din
decat astfel în succesul operei acesteia de
legei, căci în locul lor pun pe alţii pentru de ore, numai şi nnmai ca astfel alegătorii „Patria", mai multe sate din districtul
samsar cinstit?
plată. Socialismul-agrar nu-1 pote cunosce să se împrăscie şi să nu mai ajungă la Câmpulungului, ţinând adunări de alegă
3) Când şi în ce mod a început d-sa
decât acela, care a trăit în mijlocul popo urnă. Deorece însă tote aceste mijloce n’au tori şi adresând vorbiri poporului.
încercările sale de-a se face samsar cinstit;
rului. Jos în provinciă, muncitorul de câmp putut asigura învingerea candidatului gu
cari au fost demersurile făcute şi când, şi Universitarii românî din Cluşiu învită
sparge pământul cu fierul plugului, taie cu vernamental, s’a recurs la ultimul mijloc,
în ce mod aceste demersuri ale d-sale au la serata literară-musicală împreunată cu
cosa semănăturile, cu furca ridică snopul, confiscând simplamente dreptul de alegere la
fost zădărnicite de d: Grădişteanu? dans, ce se va arangia în 14 (26) Febr.
cu sapa stîrpesce buruiana. Der decă ţă peste dO de alegători.
44
4) Er dâcă nu a făcut d-sa nici un 1898, în sala hotelului „Central . începu
ranul este sumuţat, el simte în mâna lui Organul „partidei jDopulare , „Alkot- tul precis la 8 ore sâra.
44
mijlocul, emblema morţii, adecă cosa, cu mâny , din care luăm aceste date, dice, că demers spre a se face samsar cinstit, cum Preţul de intrare: după plac. Venitul
41
care taie pe semenii săi. Ţăranul a fost prin cele petrecute la Varna ’i se dă po de l’a împedecat d. Grădişteanu? curat e destinat pentru ajutorarea tinerilor
copil pănă acum, n’a văclut. Adl însă Ma porului o nouă dovadă, că aicî nu dom- 5) Er dâcă a făcut ceva demersuri, în
v
ghiarul e călbejit. Ne ameninţă un pericol nesce dreptul, ci un despotism, care nu se prac ce au constat acele demersuri? universitari lipsiţi de mijloce.
atât de mare, încât d-1 ministru nici că-şi tică nici la sălbatici. Legea e numai o sdrdnţâ 6) Dâcă în acest moment mai conti Programul se va publica mai târdiu
pote închipui. N’are guvernul aţâţi soldaţi ticâlosă, care nici nu pretinde, der nici nu e nuă, seu are să mai continue încercări de-a prin cbare şi se va distribui sâra la cassă.
— Corn. aranjator.
câţi i-ar trebui pentru a frânge gâtul unei vrednică se fiă respectată . se face samsar cinstit între Românii din
44
astfel de mişcări, decă odată ea va începe Ungaria şi guvernul unguresc? f Al. Flechfenmacher, bătrânul şi prea
să se traducă în fapte. N’are decât se se 7) Dâcă în faţa uesuccesului său de a bine cunoscutul compositor musical, a ră
pună în fruntea mişcării un om lipsit de se face samsar cinstit, mai crede, că pote posat Marţia trecută la Bucurescî, în cea
Din camera română.
patriotism, şi atunci cosa, emblema morţii, deţine guvernul ţârei? mai lipsită stare materială. Flechtenmacher
Răspunsul la interpelarea 1. Grădişteanu.
va face minuni. Suntem atât de puţini, în a fost după timpuri adevărat cântăreţ al
cât nici unul nu e de prisos! a dis Sze- In şedinţa de Joi 29 Ianuarie st. v. musicei nostre naţionale. Cele mai frumose
chenyi, văclend apariţiunile naţionaliste. d-1 deputat I. Grădişteanu, fiind-că era de poesii ale barcjilor noştri naţionali se cântă
Acum aici e socialismul-agrar. Priviţi la faţă şi ministrul-preşedinte Sturdza, ceru adî în tote ţinuturile locuite de Români pe
Ardeal! Dâcă nu vom sufoca mişcarea, ce cuvânt pentru a-şl desvolta interpelarea. — (3) 1B Februarie melodiile simple, dâr drăgălaşe compuse de
şi-a scos capul în Sobolciu, şi decă se va Preşedintele îi dă cuvântul. Se nasce un Conferenţă despre baron Urs. Aflăm, el. Aşa de pildă „Hora unirii , „Nunta ţă-
44
porni în Ardeal şi în ţinuturile Carpaţilor sgomot, deorece o parte din deputaţi pre că d-1 colonel Bieger, comandantul regi rănâscă , r Baba Hârca , „Urîta Satului",
44
44
mişcarea naţionalistă, atunci acolo va fi ghilo tind, că s’ar fi călcat regulamentul, dându- mentului B0 de infanteriă, cunoscut ca is „Cocona Chiriţa etc. Mai în urmă a lu
44
tina naţiunei. se acum cuvânt d-lui Grădişteanu. Abia toriograf militar a ţinut nu de mult în ca- crat la o operă naţională „Fata dela Cozia ,
44
numai după câte-va minute se face erâşl sina oficerilor din loc o prea interesantă însă boia şi sărăcia nu l’au lăsat s’o sfir-
linişte. prelegere, care a avut ca obiect viaţa şi sâscă. Flechtenmacher s’a născut la laşi Şi
,Adusurile electorale dela Varna, D-1 !one! Grădişteanu îşi desvolta apoi faptele colonelului baron Urs de Marginea. a fost primul director al Conservatorului ro
In cercul Varna, din comitatul Tren- interpelarea. Conferenţiarul a adus mari laude virtuţilor mân, la a cărui .fundare a luat parte ac
cin, s’a făcut Vinerea trecută pentru a Declară, că nu va repeta ceea ce a şi hărnicei militare a neuitatului nostru tivă.
treia oră alegere de deputat. In tote trei spus deja în discursul la Mesagiii. Faţă colonel şi a asemănat fapta sa de arme din D-ra Bârsescu a jucat Duminecă sâra
rândurile lupta a decurs între partida gu însă cu tăcerea băncei ministeriale, d-sa răsboiul dela 1869, pentru care a fost pri rolul Clarei în „Maria Magdalena lui Heb-
44
14
vernamentală, care a voit cu ori-ce preţ vre să scie, decă acest guvern mai pote sta mit ordinul „Măriei Teresiei , precum şi bel, er Luni sâra pe Sappho în drama
să ducă la isbândă alegerea unui candidat la cârma ţărei, atunci, când în Ungaria, apărarea insulei Lissa în răsboiul din 1866, cu acelaşi nume a lui Grillparzer. Nu mai
1
din sînul seu, şi între „partida poporală * Românii sunt atât de persecutaţi. D-sa dă cu cele mai vitejescl isbânde ale beliduci- trebue să spunem, că succesul a fost stră
catolică, care în acel cerc se bucură de cetire interpelărei sale şi-şi reservă drep lor celor mai renumiţi. Ne-ar causa o deo lucit şi vrednic de renumele distinsei tra-
încrederea alegătorilor şi are pe partea sa tul de-a răspunde ministrului afacerilor sebită bucuriă să putem fi puşi în posiţiă gediane. Teatrul a fost ticsit de lume şi
majoritatea necontestabilă a acestora. Lupta străine. de a reda în traducere acestă importantă publicul n’a fost nicl-decum sgârcit cu aplau-
a fost înverşiunată în tote trei rândurile şi Ministru-preşedinte D. Sturdza spune, conferenţă, de mare interes pentru istoria sele. Astădl d-ra Bârsescu va debuta in
a dat ansă la violente protestări, procese 1 că d. Grădişteanu s’a mărginit a ceti tex nostră contimporană. „Sohn der Wildniss .
44
