Page 5 - 1898-02

Nr. 24.—1898. G-AZETA TRANSILVANIEI Pagina 5.

Italianul dice, că decă ai pus în li a venit; bine câtorva dintre ai noştri, cari nele de cărbuni, cei ce formeză comuna
vieţa ta un pom, n’ai trăit înzadar. D-vâstră cu drept cuvânt nu merită a purta numele parochială sunt foştii urbarialiştl.
să puneţi mii şi mii de pomi, şi nu numai de Român. Aceşti netrebnici, decă au vă- In astfel da împrejurări adese-orî sun­
nu veţi trăi înzadar, der veţi binemerita 4ut, că erăşî e ales fostul inspector, tem avisaţl şi la ajutorul confesiunilor
Câte va cuvinte despre îngrijirea
binecuvântarea poporului. au făcut instanţii peste instanţa pe la sol- străine. Am şi vă4ut la balul acesta mulţi
auijului.
Sunt comune, în cari docenţii noştri găbirău,! alergau în drepta şi în stânga, străini din depărtare şi din apropiare, cari
au oltuit în grădinile poporului mii şi mu ca să-l potă da din oficiu, der tâte li-au au contribuit la înaintarea scopului petre­ In numărul dela 11 Ianuarie c.
de oltoanî, sunt vre-o 4®ce inşi dintre fost înzadar. Au fost şi la pădurarul, în- cerii, aşa că venitul curat a fost forte fru­ am vorbit despre îngrijirea dinţilor
D-vostre, cari sunt forte binemeritaţi pentru vinuindu-1 ou fel şi fel de lucruri, cari tâte mos. Cu durere am vă4ut însă, că pe când şi a gurei; acum vom vorbi despre
promovarea pomâritului. Faceţi acâsta cu sunt minciuni cu corne. Ungurii die, că confesiunile străine din PetroşenI şi jur îngrijirea aucjului, care ca şi gura
toţii, căci cu toţii sunteţi cresctăorii şi au nebunit aceşti Români, cari pe un frate au participat şi sprijinit acestă petrecere, este unul din organele cele mai prin­
luminătorii poporului, şi Dumnecj.eu va bi- al lor vreu să-l niraieescă. Ou un cuvânt, pe atunci fraţii noştri Români gr. cat. cipale ale omului.
cuventa ostenelele D-vostrS. s’au făcut de rîs înaintea tuturor. preste tot nu numai, că nu au participat Organul prin care ni se fac cu­
r
Că se putem arăta publicului celui Aşa, D-le Redactor şi iubiţ cetitori cu deosebire preoţii şi învăţătorii, dâr la noscute diferitele tonuri ce vin din­
mare, că docenţii din Maramureş şi în ai „Gazetei Trans.“, aşa stă lucrul cu Ro­ indemnul şi influinţa unuia, pe care nu-1 afară şi se comunică creerilor este
acestă privinţă îşi împlinesc datorinţa lor, mânii din Gurghiu. Ca să-i scie tâtă lumea mai numesc cu numele, deşi prea bine îl urechia, care e unul din organele
vă rog pe fiă-care, ca la adunarea gene­ pe aceşti ticăloşi, îi însemn cu nomele: scie poporul din Petroşeni, au stat pe-acasă. cele mai principale ale omului, căci
rală a reuniunei nâstre, ce se va ţine în întâi e Ion Lateşiu a Sîi, care umblă să Să nu ne mai prindă mirarea, că esistă omulfără aur} şi vedere este ca şi un
Maiu în Breb, să aduceţi arătările despre facă tot zavistii atât în adunările comu­ atâta neînţelegere între noi două confe­ mort între cei vii. De aceea vom
pomi — meri, perl, pruni — câţi a ră­ nale, cât şi în acelea, ce se ţin de scâlă siuni românesc!, fiind-că tote acestea provin areta aici şi căuşele, cari pot produce
sădit şi a oltuit poporul in primăvera ce şi biserică. A fost în certă şi cu preotul dela sfatuelile răuvoitorilor. cele mai mari bdle de urechi, şi
vine, er cari n’aţl pute veni la acestă adu­ şi e şi astă4î. A umblat pe la d-1 proto­ Meritul la buna reuşită a acestei pe­ mijlocele higienice spre a înlătura
nare să trimiteţi arătările acele la mine, pop de l’a pîrît, der nu şi-a ajuns scopul, treceri este a se atribui stăruinţelor d-lui aceste bdle, cari ddcă se negligdza,
ca să le public în foile nostre române şi pentru-că d-1 preot e unul din cei mai paroeh Avram Stanca, care cu tot zelul remâne omul surd pentru tot-deuna.
în cele comitatense. aleşi, cari nu vrea ruina, ci înflorirea po­ lucră la înaintarea parochiei nostre. Deprinderea de*a locui la ţeră
D-vostră, docenţii din acest vicariat porului. Un participant. în linişte, dă auflului o fineţă, der
şi pănă acuma aveţi deja ârecare renume Al doilea e Vasilie Rotariu, acesta a îl face fdrte simţitor la sgomote
în comitat pentru promovarea pomâritului, fost ca cârciumar la un jidov, der fiind-că Gsssiwocare- mari, cari de multe-ori pot se l şi
ceea ce se vede şi de-acolo, că premiile acum nu e nici cârciumar, umblă după vateme. Lipsa scurtă de sgomot re-
P. T. membri ai „Societăţii române de
de stat de câte 100 fl. în două rânduri câte-un os de ros, şi ca să capete şi mai pauseză urechile în timpul nopţii.
lectură“ din Făget, prin acesta sunt invitaţi
le-au dobândit docenţii români din Mara­ mare os, acum nu se mai subscrie Vasilie Prelungirea complectă atât a sgo-
a participa la adunarea generală ordinară, ce
mureş. Rotariu, ci „Rotari Lâszlo“. Se înţelege, motului cât şi a luminei slăbesce
se va ţine Duminecă în 20 Martie a. c. st.
Lucraţi şi vă osteniţi, ca să fiţi lău­ acesta a învăţat şcolile, l’a făcut de âle. aucjul şi vederea. Detunăturile mari,
n. d. a. la 3 ore în localitatea societăţii cu
daţi nu numai unii, ci cu toţii şi să pro­ Al treilea e Nicolau Rotar, care încă 4i°e, trăsnetele etc., produc asurejire, amor-
următorul
movaţi binele poporului, care va binecu­ că el nu-i Nieulae, ci „Licza“. Apoi cu Program: 1) Deschiderea şedinţei. ţela simţurilor, curgere de sânge din
vânta ostenele D-vostră şi acesta va fi răs­ „Licza“ nu poţi vorbi un cuvânt serios, 2) Raportul comitetului. 3) Raportul cassa- nas şi mdrtea copilului în pântecele
plata cea mai frumâsă a D-vostre. pentru-că el crede în fudulia lui şi alt-ceva rului şi darea absolutorului. 4) Alegerea mamei.
Sat-Şugatag, 29 Ianuarie 1898. nimic. Mai sunt Nicolau Moisin şi loan cumitetului pe anul viitor. 5) Hotarîrea Dâcă copilul după naşcere pănă
Şara, cari încă sunt fraţi de cruce cu cei­
Tit Bud, m. p. budgetului. 6) Eventuale propuneri. la al doilea an are greutate de aufl
lalţi, ca şi Tândală cu Mândală. Ar mai fi
vie. Mararn. Din şedinţa comitetului ţinută la 8 sub formă de vuet, atunci devine
vre-o patru, der decât să mai mânjesc hâr­ mut. Decă din nebăgare de sâmă
Faur a. c. st. n.
tia cu numele lor, fac cruce peste ei şi-i las se întâmplă, ca urechia se fiă astu­
Corespondenţa „Gaz. Trans“. celui negru. Făget, 9 Faur st. n. 1898. pată prin anumite corpuri străine,
Pentru comitet:
Vă rog, D-le Redactor, să daţi loc sâu prin intrare de insecte în ure-
Gurghiu, 80 Ianuarie 1898.
corespondenţei acesteia în preţuitul D Vâs- Sebastian Olar, Gregoriu Micula, chiă, ori că din causa necurăţeniei
Ştim. D-le Redactor! Comuna nâstră tră 4iar, ca să-i scie lumea ce fel de omeni preşedinte. notar. s’a depus pe canal prea mult ceru-
e amestecată cu Unguri, adecă două părţi
sunt aceştia şi Românii cu simţăminte bune men (cleiu), prin asta se opresee
sunt Unguri şi o parte Români. Aşa fiind,
naţionale să se ferescă de ei, căci sunt pe Lii e s * a t undele sunetelor dinafară de a intra
e uşor de gâcit, cum pâte un Român să jumătate renegaţi, cari umblă după ruina In editura Librăriei Tipografiei diece- în urechia şi astfel aucjul se slă­
capete vre-un oficiu, când e alegere de jude, Românilor, cu cari sunt de-un sânge şi sane din Caransebeş a apărut: Căsătoria besce. Decă tobaurechei este spartă
ori de colector. Feri Domne să fie vre-un
de un neam. după legea civilă ungară (Art. de lege XXXI prin tăria unui sunet de tun etc.,
Român ales, că Ungurii voteză pentru Un­ Un abonent. din 1894) cu notiţe din dreptul bisericesc aucful se slăbesce şi de multe-ori
guri, er Românii, durere, nu ţin cu Ro-
răsăritean, de Dr. Petru Ionescu. Format 8° omul remâne surd.
îr ânii.
de 112 pag. Mai ales pentru preoţii noş­ Diferite bole provenite din causa
De vre-o 9 ani funcţioneză ca sub- Producţiunl şi petreceri. tri cartea e de mare trebuinţă, pentru-că răcelilor şi umecjelei, seu a unor
jude un Român, cu numele Alexandru Ro- scrofule, dau naşcere la umflătura
Comit. Huneădrei, Febr. 1898. în ea, pe lângă legea despre căsătoria ci­
tariu, un om vrednic de tâtă lauda, fiind vilă, se arată şi aprâpe întrega lege bise— urechei, care se numesce otorree
într’adevăr un bărbat priceput şi cu pur­ On. Redacţiune! Comitetul parochial ricescă referitore la căsătoriă, precum (scurgere de urechi) şi la spargerea
tare bună, prin anii 1892 a fost ales şi gr. or. din PetroşenI a anragiat în 5 Febr. şi cele mai însemnate părţi din ordina- timpanei, causând pierderea auflului.
inspector peste pădurile şi păşunea comu­ n. un bal în scopul edificărei unei nouă ţiunile ministeriale privitâre la acestă ces- Spre a conserva ainţul în stare
nală. Tâte lucrurile le-a dus bine, în tot biserici, care bal a reuşit peste aşteptare. tiune. Dea-semenea se arată, cum şi dela bună, nu este permis a apăsa ure­
anul şi-a dat semă despre tote.
Cetitorii, cari nu cunosc acestă co­ cine au să se ceră dispensaţiunile necesare chia prin legături pe cap, pentru-că
Acuma, în 23 Ianuarie anul curent, a mună, vor presupune, că cine scie câtă in­ etc. Cu un cuvânt, cartea acâsta e menită turtindu-se se face lată şi slăbesce
fost ârăşl adunare comunală, în care s’a teligenţă română se află aici. Der în în- a servi ca o bună călăuză în cause de că­ puterea de a primi sunetul. Trebue
•făcut darea de sâmă a inspectorului şi tot­ trega comună parochială abea esistă, afară sătorii, atât din punctul de vedere al le­ îngrijit se nu se adune cerumen
odată avea să se facă şi o nouă alegere de respectabilul preot Avram Stanca, vre-o gilor civile, cât şi a canonelor nostre bi­ (cleiu) în ureche, căci se întăresc8
de inspector. Vă4end toţi, că respectivul 5—6 persâne inteligente şi încă şi acestea sericesc!. De aceea, deşi cam scumpă, şi astupă ca un dop urechia şi îm-
şi-a dat serna bine şi fără nici o ştirbire, venite din alte comune din depărtare, parte preoţii mai ales vor face bine, dâcă şi-ar pedecă aucjul. Acest cleiu se curăţă
l’au ales erăşî pe trei ani. Acâsta însă nu ca meseriaşi şi parte ca metalurgi la mi­ procura-o cu toţii. cu o linguriţă, er dâcă cleiul este

îi era oa într’un mormânt, însă mintea îi într’un ungher, cel mai dosnic al temniţei coperi. Tot corpul i-se înfurnicâ; părul ’i-se Nici odată gândul tatălui Negrilă nu s’a
sburase departe la ai săi părinţi. Jucăriile şi aici pe o lespede de petră îşi scrise nu­ sbîrli pe cap, pielea i-se încreţi, sângele potrivit aşa de bine cu gândul fiului său
din copilărie, iubirea şi îmbrăţişarea pă­ mele şi familia, istoria sa, un rămas bun svîcnia în ale lui vine îmbătrânite; în Gramen. Negrilă, aspru şi posomorit, n’a
rinţilor ei, mulţumirea şi fericirea din tre cătră iubitul său mire, precum şi dorinţa inima lui sentimentul românesc şi iubirea dat voie niciodată fiului său să 4ică măcar
cut, logodna, plecarea din casa părintâscă, sa, ca undele Şiretului să aibă parte de al pentru Români îşi făcu loc tot mai adânc; o vorbă în potriva ordinelor stăpânului
veselia cu care a plecat, visul d’afiDâmnă, sâu corp şi să-l ducă în ţâra iubiţilor săi din nou isbucni în al său suflet ura ne­ Haroboe; acum însă se înţeleseră din ochi;
tâte a este gânduri se plimbau prin mintea părinţi, apoi adormi un somn uşor, ca şi împăcată în potriva Tătarului păgân şi ră­ că trebue călcată porunca Tătarului, că
sa. Era mulţâmită, zîmbea, era fericită, însă cum şi-ar fi pus la cale tâte treburile. pitor. Gândul mântuirii neamului românesc trebue mântuită din robie logodnica lui
visa; se tre4i tot pe aşternutul de sufe- Negrilă se duse tocmai în acest mo­ de duşmani, prin mântuirea logodnicei lui Bogdan; îşi spuseră unul altuia p’anurile;
rinţl, nu scia ce să credă: miseria ce o ment la închisâre, ca să mai sfătuiască pe Bogdan, îi fulgera prin minte; se hotărî se înţeleseră.
înconjura era vis, ori ceia-ce visase era tînâra fată şi s’o înduplece a fi mai blândă să scape pe Branda chiar cu primejdia Sârele apunea, auritele lui rade mai
adevărat? der se trezi de-a binelea, bui- şi a se supune norocului şi prin urmare vieţii lui. Timpul era scurt; a doua 4* luminau numai creştetele munţilor şi ale
mâcela fugi. când privirea îi alunecă pe dorinţei lui Haroboe de a-i fi lui soţie şi a trebuia să fiă nunta lui Haroboe cu Branda. delurilor celor mai îualte; vr’o două trei
coronă şi alte frumâse şi strălucitâre po- lua şi ea parte la mărirea de care se bu Negrilă se gândi numai decât la fiul său blânde ra4e băteau drept în ferăstruia în­
dobe, ce-i trimisese Haroboe. Cu dispreţ cura el. O găsi aţipită, nu-i strică liniştea, Gramen. pe care îl cunoscea de vitez, ho- chisorii Brandei şi trecând printre împle -
se uita la ele, îşi acoperi ochii cu vălul ci cerceta încâce şi încolo prin locurile tai­ tărît, bun Român şi ascultător, însă îl ticitele-i gratii, sărutau obrazul gingaşei
dat de maică-sa, apoi fâcendu-şl cruce, îşi nice ale închisorii, ca un bun paznic şi credea departe; nu soia că Gramen mai sclave; nefericita fată privi la ele pănă
săruta cruciuliţa ce purta în sîn atîrnată credincios stăpânului său. De-odată dă peâte de mult încă se ^nghja de sârtea nefe­ ce-i dispăru şi-şi luâ cea din urmă „bună
u
de gât şi se ruga lui Dumne4eu, ca să-i piatra pe care Branda îşi scrisese viaţa şi ritei sclave. Sârele era la tâcă, Negrilă 4iua . In închisâre amurg nu se mai făcu,
ajute să moră creştină şi cinstită. Se ho­ testamentul. încremeni moşneagul Negrilă eşi din închisâre trist şi gânditor; cugetă ci de odată cu sfinţitul sârelui umbrele
tărî, ca atunci când va fi scâsă din închi­ la vederea acestora, nu-i venea să crâdă cum mai repede se găsâscă pe Gramen, nopţii o cuprinseră; Branda că4u în ge­
sâre, să se asvîrle, de pe puntea, ce ducea cele ce citia, el cunoscea pe Şuşman şi căci nu era vreme de pierdut. Cum mer­ nunchi şi-şi petrecea cele din urmă mi­
dela turn la cetate, în apa Şiretului, ca pe Branda după nume, scia de logodirea gea cu capul în pământ, etă-i de odată nute ale vieţii, rugându-se bunului Dum-
măcar undele lui să-i ducă farmâturile ei cu Bogdan, aştepta să audă de 4iu& în faţă în faţă; îşi aţintiră ochii unul la al­ ne4eu. De odată aude nisce paşi rari şi
trupului spre ţărmurile patriei sale. Se care trebuia să se serbeze căsătoria, deci tul, tatăl şi fiul; nici o vorbă nu-şî4'seră; apăsaţi, că se îndreptă spre înch'sâre; se
scula de pe laviţa pe care zăcea; se duse rămase ca trăsnit în faţa celor ce des­ acelaşi gând îi muncea: mântuirea sclavei. înfiora, căci îi cunoscea, că sunt a moş-