Page 9 - 1898-02

î »$85«£ „am» icsg în M-sare, m. '
11
ti AMineîie peiiiru Ausno-Dunaut: 1
««WS’r, ?5&ţ* bjjsw 2r •;<;• ?e un an 12 fl.. p© $6so J-un 1
6 fl., pe iroi luxu 3 fl.
J
ŞlC'XiUirf ?•?<? «t.'MXv.p ‘ eî >1,
v:,»*ap. — ■s -, K- N-rii de Dumlneoâ 2 fl. pe an.
-.«.Vi-uiifc* Fostru teâais si stiăutâiaie:
IS«S!î*TE »■*• y«»0*~ Ş» ftttBH- l J e ac na 40 frnno!, pe (jte,
'Sijfmţlane to ilmţoV ** ls> rfe* iaul 20 tr., po trei luci UI fr.
«âtairalo iîlroari Io ssivssîari: H-rii de Duminecă 0 frano'.
.îa Vicac: .f. Hun-., U.'.vsr.-.e:
Z'-hateh, Sudulf Uutts, i- Sa prcnumirâ la tete oilou - e
iîaixhfolgeK; jmtoî» OffseM J. ptţitaip din intru si din aiaiv
/hmtedcr, îa B-.iclapa9t.ri: A. 7. Si ia dd. coioistori.
Osiăhtrfurs, JEclafei'* Avvwal; In ^■•meatul wîun svas-iT
3nouroflo£: Jjcbîs Usucă. i!no- administraţiunoa. piaţa mare.
•juiaoio da Jfteomame; fca HAm- tbrgul Inului Nr. 30 stagiu
ttKS,: iaroi^ <6 Zm6»îijm». I.: pe un un 10 fl., pe şeae
Fraţii! incerţiunilsr: » luni o fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
,r*rmond pe « ooldaii 8 s»*, p Cu dusul în casă: Pe un an
•S&MS. îimWB pe»s.TU o paMÂ- 12 fl., pe fi luni 8 ll., pe trei luni
Publicări raaj dase du?S 3 fl. Un esemplar o or. v a.
'.srifă şi învoială. sbu 15 bani. Atât abonamen­
cleoitima pe p&s’ias * 0-a o tele cât şi inserţiunile sunt
awciă 10 or. «ba 30 baai, a se plăti înainte.
Nr. 25. Braşov, larţî-lercun 4 (16) Februarie

nici trei regimente nu vor fi de ajuns vâry fiind în lucruri delicate si în mo­ spiritelor, şi celeritatea cu care s’a lăţit
ca să facă ordine, dise cu voce tare: mente critice întrepretul guvernului înain­ ea în păturile inferiore ale populaţiunei,
Guvernanţii din Pesta cu poli­ „Acesta încă nu este mijlocul potri tea Cordnei.... Intârdiarea sancţionării a surprins în mod deprimător clasa pro­
ţaii lor secreţi caută proclam aţi unî vit pentru lecuire. Eu vă pot spune .proiect ar însemna începutul unei prietarilor mai mari şi a funcţionarilor din
revoluţionare printre pacînieii locui­ mijlocul, pentru-că pot lua răspun­ situaţiunî grele pentru cabinetul-Banffy“. fruntea administraţiei.
tori din satele ndstre vecine, pe câtă derea. Eu am primit cinci mii de Spaima, ce a întrat în cei contra că­
vreme la ei, chiar acolo In Pesta, fiorini pentru scopuri electorale, unii Candidatura, principelui George. rora e îndreptată mişcarea, se măresce prin
fierbe şi cl-ocotesce în urma agita- au primit mai mult, alţii mai puţin. Din Petersburg se telegrafeză, că ministrul faptul, că socialiştii nu se dau îndărăt nici
ţiunei socialiştilor de tdte nuanţele, Nu dela Banffy i-am primit, nu din rusesc de esterne, contele Muraiviev, a con­ dinaintea glonţului, nici dinaintea baione­
aşa că poliţia a şi început de câte­ buzunarul lui, ci din al acelora, cari ferit timp îndelungat cu ambasadorul ger­ tei. „Decă trebue, se ucidem, decă e lipsă, să
va cjile să mobiliseze în contra con­ i-au dat banii aceştia pentru titluri. man, prinţul Badolin, căruia i-a declarat, murim! — etă lozinca de care e condusă
u
ducătorilor mişcatei socialiste, supra- Partida liberală guvernamentală a că, în interesul susţinerii păcii, Ţarul do- adl în Ungaria mişcarea socialistă.
veghiâudu-i, confiscând (Ţârele lor cheltuit trei miliăne de florini pen­ resce ca principele George al Greciei să fiă Raporturile oficiose ale capilor admi­
pe motiv, că n’au depus cauţiunea tru acest scop. Onorată partidă libe­ ales guvernator în Creta. Busia — dise nistraţiei din Zaliony, Tuzser, Mandoc şi
şi altele de acestea. rală! Eu o spun! Pacâ-şî fiă-care da­ Murawiev — şi-a pus serios în gând, ca Doglie spun, că socialiştii ţin noptea adu­
Nu tocmai departe de Buda­ toria şi se dea ţerei înderet banii pri­ acestă candidatură s’o realiseze. Ambasado­ nări secrete în care fac planuri, cum se
pesta, în comitatul Sabolciu, aşa nu­ miţi !“ rul german a răspuns, că va face cunos­ începă mai cu succes o mişcare generală.
mitul socialism agrar a produs o ade­ Are dreptate Rohonczy. E trist cută domnitorului său dorinţa Ţarului. De-ocamdată socialiştii recurg la ame­
vărată răsvrătire, despre care publi­ lucru, când se fac astfel de consta­ ninţări. Pe porta unui judecător din Doghe
căm &dî amănunte mai jos. Şi acest tarăm dietă faţă cu mult resfăţaţii şi au bătut cu cuie o scrisore de următorul
Cehii şi cortina St. Yenceslau.
ţinut ar pute vorbi de bine încă, îngâmfaţii legislatori, de cari vor- cuprins: „Păzesee-ţî capul, tu jude nemer­
decă ar fi agitat numai de ideile besoe numitul deputat. In nisce mo­ Comisiunea pentru adresa de răspuns nic ! Pentru fiă-care va răsări o dulce pri-
socialiste. Der un mai mare agita­ mente. când miseria e aşa de mare, la mesagiul de tron cu care s’a deschis măveră, numai asupra ta se va înora ce­

tor, decât orî-ce mişcare socialistă, când chiar fbmetea a isbucnit în ţeră, dieta boemă, a început la 12 1. c. desba- rul, decă asculţi de alţii, er nu de min­
este Ibmea. Ţăranul n’are ce mânca ; când tătă vieţa constituţională este terea asupra proiectului de răspuns redac­ tea ta .
u
miseria a ajuns la culme în urma o farsă, o zăpăcălă, când desfrâul tat de raportorul Dr. Kramarz.
Un socialist din Doghe a dus de ven-
relei recolte, a grelelor sarcini pu­ puterei calcă şi drept şi libertate, Proiectul lui Kramarz accentueză la dare păpuşoii! la oraş, şi întorcendu-se
blice şi a marei scumpete. şi lege şi constituţiă: e fdrte clar, început, că raportările politice din Austria acasă s’a lăudat cătră săteni astfel: „Am
Trista stare de lucruri tn acea firesc şi logic ceea ce susţine Ro-
s’au înăsprit în mod îngrijitor. Arată păgu- dus păpuşoii! de venrjare la Varda. Pe bani
parte a Ungariei se ilustreză prin bonczy, că deputaţii din tabăra ma-
birea forţelor economice ale ţării în urma mi-am cumpărat un revolver, căci de acesta
faptul, că proprietarii, funcţionarii melucăscă nu mai pot să ţină la ei
inimiciţiilor dintre cele două elemente (Oebii am mai mare nevoie acum, decât de mă-
şi comercianţii de prin comunele banii primiţi dela guvern, ci sunt şi Germanii) şi dă espresiă convingerii, că laiii .
u
amintitului comitat, cari sunt răsvre- datori să-i dea îndărăt poporului, de acesta este a-se atribui centralismului. Cen­ Trei socialişti cu numele Bagdny, Vegso
tite, nu umblă, decât înarmaţi cu la care au fost luaţi. tralismul exagerat a făcut, ca maşinăria şi JBarocsi au fost arestaţi în Karasz pe
revolvere şi cei. mai mulţi dintre ei
Acestă apostrofă a lui Rohonczy constituţională a statului se nu-şl mai potă motiv, că au agitat poporul, umblând din
fug la Nyiregybaza şi Budapesta,
a fost o adevărată esecutare a par­ împlini problema, ce o impune desvoltarea casă în casă, şi dela castel la castel, ca să
Socialiştii, se cŢce, fac adevărate
tidei lui Banffy. De aceea a modernă a economiei, nu mai e capabilă a jure servitorimea pe învăţăturile şi pro­
conjuraţiunî, punând pe ornenl să
şi cătjut ca o bombă de-asupra individualisa şi a-se acomoda raporturilor gramul socialist. Gendarmii i-au dus legaţi
jure, că vor rămâne credincioşi până
capetelor aderenţilor lui. Conster proprii ale regatelor şi ţărilor. Acesta îm­ în lanţuri, la Nyiregybaza; aici ei şi-au
îa mbrte unii altora şi, ca socialişti,
naţî şi înmărmuriţi şi-au aucjit aceş­ piedecă viaţa şi desvoltarea culturală a po- mărturisit fără încunjur fapta.
se vor întrepune unul pentru toţi
tia din gura lui Rohonczy sentinţa, porelor. Caracteristic e, că femeile sunt cele
şi toţi pentru unul.
oare le cjice: Sunteţi aleşi cu bani; Dieta provincială — continuă proiec­ mai zelose şi neînfricata propovăduitore ale
Este o adevărată batjocură, ce
numai celor trai milona florini aveţi tul de adresă — îşi ţine de datoriă a de­ socialismului. Un proprietar ungur mergea
o aruncă în faţa ţerei omenii gu­
să mulţămiţî, că şedeţî pe aceste clara, că ţine cu credinţă neînfrântă la drep­ în trăsură închisă printr’un sat. O femeiă,
vernului, când născocesc „revoluţii
bănci. Faceţi-vg deci datoria şi po­ tul legislativ autonom şi administrativ al re­ vădend trăsura striga visitiului: „O să mă
valahe şi pun ia cale conspiraţiunî
41
porului celui amărît şi suferitor de gatului boem, însă nu rengnţă la dreptul de duci tu în curend şi pe mine. Nu peste
pe hărtiă, ca se sparie lumea. Şi
foaie daţi-i îndărăt ceea ce este al a trimite representanţî în parlamentul cen­ mult eu voia şede în acea trăsură .
u
acesta în nisce momente, cari ne
lui şi cu nedrept ’i-s’a luat pentru a tral. Accentueză mai departe lărgirea cer­ £tă formula de jurământ a socialiş­
descoper o miseriă şi o anarchiă
vă pune pe voi stăpâni pe ţeră! cului de influenţă al dietei provinciale, de­
atât de mare tocmai în comitatele, plina egala îndreptăţire a celor două po- tilor :
ce se laudă a fi mai unguresc!! Probabil, că Banfiy cu ai săi pore din Boemia şi necesitatea, ca fiă-care Noi socialiştii independenţi jurăm pe
Au vrut răsvrătire cei din Pesta? se vor lăpăda de Rohonczy, vor cjice, locuitor al regatului boem să se folosescă Dumnerleul cel viu, că vom rămână cre­
Ei bine, o au acum în amintiele că aiureză, dâr istoria va aci să in- înaintea autorităţilor de limba lui ma­ dincioşi unii altora pănă la morte. Toţi
comitate, cari sufer de miseriă şi registreze cum să cuvine sincera măr­ ternă. pentru unul, şi unul pentru toţi. Stimăm pe
stau sub influinţa conducătorilor so­ turisire, ce a făeut’o numitul de­ regele nostru, celor mai mari ne supunem.
cialişti. Li-se dă der ocasia să facă putat. Tn fine dă espresiă speranţei, că pen­ Aşa să ne ajute Dumnedeu!“
tru regatul boem se va reîntorce epoca Din Nyiregyhaza se telegrafeză, că gen-
pace şi linişte cu gen dar mii şi cu
strălucită de odinioră, că se va restabili darmeria a arestat în Karasz pe corifeii
soldaţii ministrului de răsboiu dela Corona şi proiectul de lege des­
Yiena, cari au. stat într’ajutor baro­ pre tnagJiiarisarea numelor de loca­ erăşi pacea şi liniştea între cele două na­ socialiştilor: Schaufcrt, Wany, Sebolc, Lescu,
ţiuni şi accentueză dorinţa fierbinte, dc-a Medve, Kaczurjali şi Vas.
nului Banffy şi ia alegerile trecute lităţi. „Budapesti Iiirlap dela 13 Februa­
u
străluci erăşi Corona St. Venceslau pe capul In Kis-Varda, unde s’a constatat cea
de deputaţi. Se şi folosesc de oea- rie scrie următorele: „Acjl s’a vorbit forte
Majestăţii Sale. mai mare agitaţiune, s’a interdis venclarea
siune; se întâmplă înee, că poporul mult în clubul liberal, că. ore ce l’ar fi pu­
Comisiunea a primit unanim proiec­ de arme şi material esplosibil. Din Cluşiu
amârit şi faDatisat de socialişti se tut îndemna pe baron Banffy se mergă la
tul de răspuns la mesagiu. au fost consignaţî 40 de gendarmî la ordi­
împotrivesce, r.iu vre să primăsea Viena, şi sS nu aştepte sosirea monarchu-
nul ministrului de interne. In Kis-Varda
miliţia, ce se trimite în comunele lui la Budapesta.... Unii ved în acesta o
au mai sosit trei companii de infanteriă.
Socialismul în Ungaria,
lor şi aşa nu rămâne alta, decât se afacere forte gravă şi seriosă. Causă la acestă
se facă încuartirarea soldaţilor cu călătoriă a dat acea împrejurare surprindă- Gendarmii şi miliţia numai cu forţa bra-
chială pot fi încuartiraţl.
baioneta. tore, c&■ proiectul de lege despre numele comu­ Mişcarea socialistă în Sabolciu şi în
Intr’o mulţime de comune, servitorii
In astfel de împrejurau, a fost nelor şi altor localităţi, care a fost înaintat alte ţinuturi ale Ungariei ia proporţiunl
şi Ţilcrii au abdis serviciul şi munca pro­
o mare lovitură, ce s’a dat îmbui­ spre sancţionare de-odată cu proiectul des­ îngrijitore. Ea nu se mai pote împiedeca
prietarilor. Fişpanul comitatului Sabolciu
baţilor din tabăra m a medicilor lui pre provisoriu şi acel al muncitorilor de fără geudarmi, miliţiă şi statariu, mai ales
a cerut nouă forţe militare.
Banffy în şedinţa de eiî a dietei un­ câmp, n’a primit încă sancţiunea regelui, în părţile unde este ameninţată chiar şi
Mişcarea socialistă începe a se arăta
guresc! de câtră unul dintre ai lor, pe când celelalte clone proiecte au fost sanc­ siguranţa proprietăţii.
şi în comitatele Bichiş şi Borşod.
deputatul Rohonczy. Acesta— jidă- ţionate deja. Intârdierea acesta dovedesce, Fisolgăbireul cercului Kis-Varda a de­
u
vit şi amărit de atacurile îndreptate că sancţionarea proiectului despre numele clarat unui cliarist dela „Peşti Naplo , că *
asupră i de câtră colegii săi din dietă localităţilor întâmpină greutăţi, şi br. Banffy socialiştii se pregătesc serios pentru o ac­ Cestiunea socialismului preocupă viu
pentru vorbirile, ce le-a ţinut în con­ s’ar fi dus la Yiena, ca se le delăture. Sunt ţiune violentă. cercurile politice unguresc!. Asupra ei se
tra atitudinei guvernului în cestiu- şi de aceia, carî şi petrecerea ministrului Mai ales în popor mişcarea acesta, care discută nu numai în parlamentul din Bu­
nea. socialistă — s’a ridicat de-odată de bonvedî br. Fejervăry în Yiena, o pun înainte cu câte-va luni poporului nu-i era cu­ dapesta, ci şi în comisiunile administrative
şi după ce a afirmat, că în Sabolciu în legătură cu acestă afacere, br. Fejâr- noscută, a produs o adevărată' revoluţia a ale comitatelor. Şi e curios, că boia socia-