Page 6 - 1898-02

Nr. 24—1898. GAZETA TRANSLVANIEI. Pagina 6.

prea tare se moie cu unt de mig­ grame, şi oleici de migdale dale! 10 Frunclă verde de cireş ©sursasll Ia buipsa din ¥ sena.
dale seu cu unt prdspet. grame; se va mesteca bine, se va Ducă-se, nu-tnî bănueso
Din 11 Februarie 1898.
Ddcă a intrat în urecliie vre-o muia apoi bumbac în acesta soluţia ... Numa-oleacă mi-I cam jele,
lieuta ung. de aur 4% . . . . 121 45»
insectă, ca purec! urechelniţe etc., şi se va pune în urechie. O’a sciut vorbele mele;
Esenţe de corone uug. 4% . . 99 50
se se tfirne unt-de-lemn seu unt de Se vor mai face spălaturi cu o Numa oleacă mi-I cam greu,
Impr. căii. fer. ung. în aur 4'/ %. 120.49
2
migdale căldicel, care face se ese fiertura de Chamomilla (muşeţel) de O’a sciut cuvântul meu:
1
Impr. căii. fer. ung. in argint 4 / °/ 101. —
îndată insecta, sâu se tdrnă o fier­ mai multe-or! pe (ţi; se va lua adecă Numa-oleacă mi-I cam ciudă, 2 0
Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 122.10
tură de lemn amar, de care mor un vas curat, se va pune în el apă Oă-i a mea şi... alţi s’o ducă.
Bonuri rurale ungare 4% ... 97 25
insectele. De multe oi! intră în curată cam o jumătate de litră şi Bonuri rarele croaţi--slavone . . 97.60
urechi şi nisce musce, car! nu es se vor pune şi cam doue linguri de Eu cu nana 'ntr’un hotar imprima. ung. cu premii . . . 167 25
uşor din urechiă; ele în9e se pot fldre de muşeţel; se pune la foc, Şi nu ne vedem de-un,deal.
Boemi pentru reg. Tisei si Segadin, 149,50
scdte punend carne crudă la ure­ fierbe apoi se spală urechiă cu apă Adâ Dâmne nor de ploie Secta de argint austr........................... .102 40
chiă; er urechelniţele se scot cu de acesta. Dealurile să se moie,
Sen ta de hârtie austr............................... 102.35
lapte. Decă în ureche se află puroiu, Să se vedă doi cu doi Renta de aur austr..................................... 122.45
Se întâmplă de multe-orî, mai seu sânge închegat, se va spăla cu Şi io cu nan’amendoi; LosurI din 1860 ‘......................................... 143.75
cu semă la copii, că jucându-se îşî ceaiu de nalbă (malva). Să se vadă trei şi patru
Aeţii de-ale Bâncei austro-ungarâ. 935 —
Introduc în urechi diferite lucruri, De multe-or! copiilor le curg ■Ş' io cu nana ’ntrun satu; âcţii de-alejjBftncei ung. de credit. 382.—
precum: sîmburl de diferite fructe, urechile din causă, că ei sunt ne- Să se vadă trei şi cinci Aoţii de-ale Bănoei austr. de credit. 364 25
fasole, mazăre etc., din causa cărora sânetoş!; în acest cas trebue spălaţi Şi io cu nana. .. aici.
Napoleondorî.................................................. 9.53
se produc dureri fdrte mau de urechi în urechiă cu ceaiu de muşeţel seu
Păduriţă, susâ eşti, Mărol imperiale germano . . . 58 77 /.,
1
şi asurcjelă, ba de multe-or! nisce de nalbă, se li-se târne în urechiă
Nana mea departe eşti! London vista.......................................... 120 10
bdle atât de grele, încât causeză în fiă-care efl timp de 5—6 cjhe câte
Nana mea de te-aşî vedea Paris vista.............................................. 47.57'/ 2
chiar şi mdrte. 3 picături de unt de migdale dulci;
Păduriţă o-aşl tăia; Rente de oorâne austr. 4% • • 102 85'
Când un corp străin este intro­ a i îngriji ca se nu recescă şi a-i
Nana mea să te mai vă4 Note italiene.................................................. 45.25
dus în urechiă şi e mai afară, se feri de sgomote prea mari.
Din pădure eu fac şes.
pete prinde cu degetele şi se scdte Pentru ca urechiă se fiă săne- ©mpsiu! pieţei
afară; când însă este adănc aşeflat tâsă, trebue se se ţină în cea mai (De pe Barcău (Farnaş). Din 12 Februarie 1898
în urechiă, atunci trebue se se ceră mare curăţenia, se se spele în fiă-care I. Koevari. Bancnota rom. Cump. 9.48 Vând. 949
ajutorul medicului. Argint ron âu. finrnp 9.43 Vând. U46
dimineţâ ou apă rece şi cu săpun,
Ori de eâte-orî o persdnă se cu­ Napoleond’orl. 0. mp. 9.52 Vând. 9 55
se se ştergă bine înţeles, când ure­ Câ.leiiacLa.r’uJ. septemâneL
fundă cu capul în apă, său soldaţii chiă este sănetosă, se nu se pună Gaibdul Cump. 5.65 Vând. 5 70'
tunari când slobod tunurile, trebue bumbac în ea, după cum au obiceiu FEBRUAR. are 28 (file. FAUR. Ruble Rusesc! Cump. 127.— Vând. 127 '/ 2
se pună bumbac în urechi. unii âmen! de-a pune. Acest lucru Mărol gemane Cump. 58.60 Vend. 58 75
10 70 Vend, 10 78
Lire turcesc! Cucop.
Copii! trebuesc păziţi torte mult e fârte nesănătos. Pilele Călend. Iul. v. Călend. Gregor. S.îDr. fono. Albma 5°/ 101.- Vând, It 2 -
n
de sgomotele cele mari. La copii ►
Duzn. 1 Martirul Trifou 13 Catariua, Ric.
odată cu desvoltarea instrucţiunei, B u r s a d e B u c u r e s c î .
Luni 2 f Intimp. D-lui 14 Valentin
trebue cultivat şi aucjulprin diferite Marţi 3 Sf. Drep. Simeon 15 Faustin din 10 Februarie n. 1893.
cântece plăcute. Sexul femenin în- Doine şi chiuituri. Mer. 4 C. păr. Isldor 16 luliana Scad. Ou
deosebire şi personele cu tempera­ — Culese din popor. — Joi 5 Sf. Mart. Agata 17 Constanţa V a l o r i . Do­ bândă. cup. bani
ment delicat trebue se îngrijescă Ochii mei cu a nanii, Vin. 6 Păr. Vucolo 18 Ep. Simeon gata.
fdrte bine aucjul. Numai nu pot vorovi... Sâm. 7 Sf. Part. şi Luca 19 Susana Rentă română perpetuă 187b f>7o Apr.- Oct. 103'/ 2
Renta emortisabilă . . . . 5°/o » ii 101-7,
Cea mai principală şi cea mai Când ne sărutăm odată, „ (Impr. 1892 . . . 5°/o lan,-im,100 7,
desă bdlă a urechei este otita (du­ Ochii vorovesc o leacă. Preţurile cerealelor din piaţa Braşov. „ „ din 1898 5°/(i ii ii 100 ’/.,
„ 1894 int. 6 mii. ;, 7o Apr,-Oct, 97
rere de urechi), care în popor se Ochii ei plătesc o ţâră, Din 18 Februarie st. n. R98. „ „ (Impr. de 32. '/ mii. n, lan.-lnliesa V-i
s
mai numesce şi nâjit. Acesta bdlă Sprâncenele ... trei hotară. „ _ (Impr. de 50 mii. *7o » 11 92'.—
„ (Imp. de274 m 1890 ii ii 93-
vine din causa unui reumatism, ce Măsura Valuta „ „ (Imp. de45m. 1891 47o 93- -
47, 11 V,
este în corp, din reeelă şi din urne- Hai nană’n Ţâră amândoi, sâu Călită t e a. austr. (Im. de 120 iul. 1394 47,-. ii n 93 -
93 7,
„ (Im, de 90 rr ii. 1896
dela. In acest cas se vor pune pe Că ne facem plug şi boi greutatea fi. cr. Oblig, de Stat (Conv. ruralei. 4‘7o i* fi 102 -
67n Mat-NOY.
10
urechiă bolnavă cataplasme calde de Şi-om trăi bine-amendoi... Oblig. Casei Pensiunilor tr. 300 fSO/U .--
Oblig, comunei Bucurescî 1883
lan.-lal. 98 -r-
9
tărîţe de grâu sâu de făină de in Oare-a mers amu-i un an 1H. L. Grâul ce! mai frumos 9 60 „ „ »• i ° 10 labRuv,
Kl)l
d n
10
Grâu mijlociu . .
(linum). Se se facă injecţiun! în ure- Are plug de-a lui măgan; P Grâu mai slab . . 8 60 „ „ „ din 1888 5°/f. llM.-fl8C, —
„ din 1890
chie cu o fiertură de malva (nalbă). Care-a mers acuma-s doi 1 » Grâu mestecat 6 — Scrisuri fonciare rurale . . . 57 „ Mai- Nov. 99 -
57c lan.-lulie 92 -
Seu se se pună în urechiă câte va Are plug cu patru boi T? Săca ă frnmtS8ă . 6 20 „ „ urbane Bucurescî 67,i ------ •
r
b.0 /
picături de unt de migdale dulci, Şi-o dau bine amendoi. 7J Secară mijiooiă . . 5 — >> » » ,, ,, ,, Iaşi . 57, n )) 90.-
n n
87 -
■ /o
cam 5—6 picături, câte-va efile de-a- »» Orz frumos . . . 4 — Oblig. Soc. de basalt artificial 6"/rt ii ii —
Nana mea, din ce te văd, Orz mijlociu . . . 3 70 V. îl
rândul, şi după aceea, la 4 — 5 cjU® n 500 150 v
Nu pot face să nu şed; >> Qvâs frnmoa . 2 50 Banca Rom, uit div. fr. 12.81
de când tot pune untul în urechiă, Banca Naţion. uit. div. 86.— 500 într. v. 1995
Nana mea, din ce te sciu î j Ovă* mijiociu 2 20 Banca agricolă................................. 500 150 v. 329 -
se se spele în urmă urechiă bine cu Cucuruz 3 70
Nu pot face să nu viu. ST Dacia-Bomânia uit. div. 35 le:- 200 într. v. 432 -
apă călduţă. Se se facă injecţii în JJ Mălaiu............................ 4 — Naţionala de asig. uit. div. 43 iei 200 11 fi 480.
Soc. Bazalt. Artif. uit. div. lei 30 250
urechie cu acid boric cam 5—8 la La nănuţa din vecini Mazăre........................... 8 50 Soc. Rom. de Constr. ult.div.151. 250 3->5-—
130 - -
sută; adecă va lua dela farmaciă Trecui gardul cel cu spini, n Liote .............................. 12 — Soc. Rom. de Hârtie uit. — 100 105.
J5 Fasole............................. 6 40 „Patria * Soc. de asig. uit d. 4 lei 100 --. •
5—8 grame de acid boric şi îl va Fără botă pentru câni. P Sămânţă de in . . 8 — Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200
pune într’o sticlă cu 100 grame apă Nănuţa mea din vecini: n Sămânţă de cânepă . 4 80 Soc. de fur. militare u. d. 60 lei Vw --. -
„ ,, „ „ 2 em. u. d. 0 100
—, •
caldă, îl va clăti bine şi va tace in­ Feresce-mă de pricini, Cartofi............................ 1 75 „Bistriţa** soc. p. f. hărţii 30 , • J ^ — .— 1
—
jecţii câte doue pe fii, una diminâţa C’am o nană cam departe, Măz^riche . . . . — Societ. p. const. de Tramways /O >1 11 .* ;
şi alta sâra. Se va pune în urechiă M’ar feri şi nu mă pote. 1 kilă Carne de vită . . . 47 20 irancl aur 1:
M Carne de porc , , . — 63
vatămuiată următorea soluţiune, ce Carne de berbece . . — —
»i Proprietar:
se va lua tot dela farmaciă: Cloral Frun4â verde de răchită 100 kil. Său de vită prospăt 17 — î®e\ A«re5 .UîUweşSâM&M.
camforat 2 grame, giicerină pură 16 Drăguţa mea se mărită; M Său de vită topit 24 — Redactor responsaltil: ©resforSes Maior.
negului Negrilă, care venia âr s’o sfătuescă „D6mnă a Românilor! Cesul scă­ „rămânere pe loc, dorind ca cu puţinele să rabde caznele la care era să fiă pus
şi s’o ademenâscă spre supunere şi ascul­ pării tale a venit, sci că şi eu sunt Ro- „dile ce mi-au rămas, să răseumpăr feri­ de Haroboe. Pe când Humă, Gramen şi
tare ; întră bătrânul Negrilă; figura lui „mân, pătimirile şi lacrămile tale sunt mai cirea Domnitorului Românilor. Dumnedeul Branda fugiau călări pe poteci necălcate
blândă şi cuviosă, vorbele-i şi mai dulci „puternice, decât fierul tiranului, ce mă ame- „Românilor, ce în mijlocul furtunilor a de picior de om, Tătarul se ducea în frun­
şi sfaturile bătrânesc! şi înţelepte, n’au pu­ „ninţă. Eu şi fiul meu am pus la cale a „păstrat pe poporul său, teferi vă va păs- tea unui alaih sălbatec spre turnul unde
tut întru nimic să schimbe oţeleA înti­ „te mântui astăcll. Acestă pietră, pe care „tra şi vă va duce la locul dorit. Humă, scia, că-i închisă Branda, comora sufletului
părită de năcazuri, în faţa sclavei, fără să „tu ţi-ai scris testamentul, este porta scă­ „vechiul meu credincios, carele ca şi mine său, ca s’o scotă d’acolo şi să sărbătorescă
seie ea, că bătrânul eu care vorbesce va pării tale. Un drum pe sub pământ, ni- „plânge a sa familie perdută, va fi vouă nunta mult aşteptată. Când colo în în~
călca acum pentru întâiaşî dată porunca, „mănui, de cât mie cunoscut, te va scote „părinte în astă fugă pănă la Maramureş chisâre găsi pe Negrilă în genunchi spri­
numai pentru ea şi pentru iubirea de nâ- „afară din cetate pe cel-alt mal al Şire­ „El vă aşiâptă cu doi cai iuţi şi voinici şi jinit d’o cruce, rugându-se. Mânia şi tur-
mul românesc. El însă nu-i spuse de odată tului şi de acolo prin căi ascunse peste „va fi vouă conducător, er tu vei fi apă­ burarea păgânului fu nemăsurată, se i epedi
1
că voesce a o mântui din ghiarele Tăta­ „munţi în ţâra Maramureşului *. rător cinstii şi vieţii Domnei nostre. Te să sfâşie îu bucăţi pe fostul său credincios;
rului, oi mai întâiu îi spuse pregătirile ce Bucuria şi grija se zugrăviră pe faţa „jur în numele celui A-tot-puternic, sub a însă se potoli, credând că tot prin el va
le a făcut Haroboe pentru nuntă şi că în Brandei; nu-i venia a crede de adevărate „cărui pază te dau, să fii cu credinţă*. da de urma ei ; îl cerceta fel şi chip des­
revărsatul zorilor va fi luată de acolo şi cele ce-i spunea bătrânul, le credea amă­ Tînărul câcju în genunchi şi jura în pre tuga fetei, însă la orl-ce întrebare bă­
dusă în cetate; o întrebă apoi, decă s’a po­ giri ; de-odată însă apăru şi Gramen, care faţa tatălui seu, că-i va asculta cuvântul. trânul răspundea: „Aşa a vrut Dumnezeu!*
căit şi dâcă se supune sortei. Ea făgădui, că nu mai văcjuse pe Branda de când ea fu­ Branda se îmbrăca repede în hainele Căuta prin tote ungherele şi dete peste
se supune, ceru însă să nu fiă îmbrăcată în sese răpită; el aduse şi pentru densa un ce a fost adus, îşi luară rămas bun dela portiţa tainică. Când i-se esplicâ de unul
hainele, ce i-s’au pregătit, ci în hainele ei rând de haine tătăresc!. Negrilă luâ pe Negrilă. Acesta îi bine-cuvântâ şi le clise din curteni scrisul de pe petră, furia lui
românescl date de jmama sa. La audul Gramen, fiul său, de mână, îl duse din­ — Pas sănăos, — ridică pâtra şi fugarii deveni şi mai mare, aflând ce odor i-a
r
acestor vorbe bătrânul Negrilă se cutre­ aintea petrei pe care ea îşî scrisese testa­ întrară în calea sub-pământenă; petra se scăpat din mâni; dete alarma ca de răs-
mură, înţelese că desnădejdea a cuprins mentul ; îl ceti; cuprinsul scrisorii ca un răsturna la loc; nu trecu mult şi fugarii boih; singur se încinse cu sabia şi pDcâ»
sufletul fetei; o luă de mână, o duse la fulger săgetâ inima tînărului Gramen. Bă­ sunară din corn de cea-laltă parte, ca semn s’o găsâscă.
pâtra din ungherul unde ea îşi scrisese trânul clise: de scăpare. Bătrânul Negrilă cădu în ge­ (,,Albina“)
testamentul. Tremurând şi cu vocea stinsă „Fiă-care din noi avem câte-o da- nunchi, rugându se lui Dumnecleu a-i păzi N I. Ciocan»
îi spuse aceste cuvinte: „toriă: tu a o mântui cu fuga, eu prin | pe dânşii de rele, er lui să i dea putere