Page 2 - 1898-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 24—1889.

îl semnaleza, accentuând necesitatea crete militare unei puteri streine — mai trăesc din contimporanii lui Negri şi ceilalţi învăţători pe faţă, ca prin
de „a-se face posibil preoţilor, ca se a acusat tribunalul de resboiu, care fiilor lor, ceea ce acest mare om a făcut maghiarisarea numelor lor se dea
primbscă subvenţiunea pusă în vedere l’a judecat, precum şi pe tribunalul, pentru poporul românesc şi le spune, că „dovedţl neîndoiose despre alipirea lor
fără jignirea drepturilor autonomice ale care a achitat pe majorul Eszterhazy, nicl-odată nu vor pute fi în destul de re­ la patriă maghiară".
bisericei şi fără ca acel ajutar să fă un bănuit că acesta ar ti comis crima cunoscători memoriei acelui ce li-a fost Ei bine, acesta eate curată pre­
fel de remuneraţiune pentru servicii ne- trădării, că a procedat nelegal şi ne­ ca un adevărat părinte. D-1 Clein, dele­ siune şi siluire, căci „provoeaiea"
bisericescî şi neromânescî*. drept. Procesul câştigă o însemnă­ gatul secţiei Bacău, într’un frumos discurs inspectorului de scâle e mai mult
In tot caşul se recere, ca am­ tate mare prin aceea, că se luptă face istoricul luptelor neîntrerupte ce a poruncă, decât dorinţă.
bele confesiuni românescî — căci aici doue tabere: a antisemiţilor şi trebuit să ducă Negri pentru realisarea Acesta reiese şi din împrejura­
prin proiectul de lege actual ae pre­ a celor, cari sunt pentru revisiunea Unirei şi a celorlalte acte importante pen­ rea, că acel Sipos Orbân este inspec­
vede în 6re-care măsură şi ajutora­ procesului lui Dreyfus, a cărui causă tru desvoltarea nostră naţională. Sfîrşesce torul, care a intrigat în interesul
rea provisorie a preoţilor români se cfi ce a 2 sprijinită de Evrei cu cu cuvintele: maghiarisării de mulţi ani de (file
uniţi în stare materială mai strîm- bani. Procesul se crede, că va dura „Tu popor, să-ţl aduci aminte tot-dduna în contra scâlelor române din Bihor
torată — se ia fără amânare cele mai pănă Miercuri. de omul, care a lucrat o vicia întregă pentru şi care a condus uneltirile în drep­
energice măsuri de apărare în con­ * binele şi fericirea ta. Figură măreţâ şi sfântă tate îupotriva episcopului Pavel dela
tra monstruăselor disposiţiunî din pentru neamul românesc, vegliiasă din înăl­ Oradea mare.
Iu Orientul europeu se ridică
proiectul acesta al guvernului, prin ţimea cerurilor asupra destinelor acestei na­
ârăşî nori grei de când Rusia spriji • Etă după „Tribuna" din Sibiiu
care clerul nostru se dă de-a drep­ ţiuni şi condu pe fiii ei pe calea începută de
nesce candidatura principelui George textul scrisârei amintite a lui Sipos
tul pe mâna poliţiei de stat din tine ! u
al Greciei la postul de guvernator al Orbân în traducere verbală româ­
Peşta. După acestea Protoerul VîrgolicI, în
Cretei. Turcia e în contra, âr Aus nescă :
Fiă siguri mai marii bisericei, câte-va cuvinte, adresându-se sătenilor, re­
tro-Ungaria şi Germania o sprijinesc. Inspectoratul reg. de scote din comit. Bihorului.
că măsurile seriose şi energice, ce comandă unirea şi înfrăţirea tuturor pen­
Se credea, că' Ţarul vecjend oposiţia Nr. •/. 1898.
le vor lua, ce trebue să le îea pen­ acestor puteri, nu va mai stărui tru mărirea şi binele patriei.
tru a salva independenţa clerului Stimate ăomnide învăţător!
pentru prinţul George. Acum înse La ora 1 începe banchetul, la care
nostru, vor fi sprijinite cu însufleţire Iţi aduc la cunoscinţă, că cu permi­
se anunţă din nou, că Ţarul vre se au luat parte 25 persone. Cu acestă oca-
de toţi credincioşii, de întreg popo­ siune, în urma propunerei P. S. Sale Pro­ siunea Escelenţei Sale domnului ministru
facă pe prinţul George cu ori-ce
rul român. toereul Yîrgolici, se deschide o listă de r. u. de interne şi-au schimbat numele co­
preţ guvernator, şi că a şi trimis
subscripţie ca să se ridice în memoria lui legii d-tale:
pe admiralul Skridlovod la Creta cu
Revista politică. misiunea de a pregăti lucrurile pen- Negri o petră comemorativă. S’au strîns în­ Badovics Miklos, învăţător de stat din
tru-ca se potă fi guvernator prinţul tre comeseni 534 lei şi s’a hotărît în pro- K. — în „BdtU,
De-o vreme încăce se face multă cesul-verbal încheiat despre acesta ca să Bruchentlial Agoston, învăţător de stat
George.
vorbă atât în dieta din Budapeşta, se împartă şi alte asemenea liste orl-cărei în Hagymâdfalva ') în „Biliari“ şi
cât şi prin gazetele unguresc! despre persâne ce va voi a-se însărcina cu ele. Modora Jânos, învăţător de stat în
mişcarea socialistă din Ungaria. Mai In memoria lui Costache Negri. După banchet s’a încins în curtea caselor Holloszeg ) în „Tinodi“; şi te provoc ca
2
ales în timpul din urmă acestă miş­ o horă a Unirei din toţi cei de faţă. pe viitor în corespondenţa ce vei avâ-o cu
care a luat o mare întindere chiar Sâmbătă 24 Ianuarie v., fiind a 39-a ani­ numiţii să întrebuinţezi numele cel ma-
şi în păturile de jos ale poporului. versare a Unirei Principatelor, secţia din ghiarisat.
Comitatul Sabolciu este întreg sub­ Pechea (Covurluiu) a Ligei culturale a ser­ A dat strechea în maghîarisatorî. Tot-odată dau espresiune speranţei şi
u
minat de socialişti. Poporul agitat bat — scrie „Drapelul — acestă cfi în aşteptărci mele, că esemplele patriotice, caii
de agenţii secreţi se adună în cete comuna Mângina, în casele ce erau pro­ Nu de mult am adus scirea, că nu vatămă nici convingerea religiosă, nici
si se sfătuesce, cum să-şî uşureze prietatea nemuritorului Român Costache funcţionarii superiori ai căilor ferate nu atinge interesele limbei materne, ci dă
sărtea. Cuibul principal al acestor Negri, unde a trăit Negri, unde a gândit de stat au provocat pe subalternii numai dovadă despre ridicarea sentimen­
11
mişcări este comuna Mandoc din el la „Unire şi de unde a pornit ideia lor nemaghiari se-şl maghiariseze tului patriotic mai pe sus de oii-ce alte
acel comitat, unde (filele trecute s’au mărâţă, care a dat celor de adî o patrie numele, decă vor se trecă înaintea consideraţiunl, — le vor urma cât mai cu­
tăcut mari turburărî socialiste. Asu­ liberă şi puternică. mai marilor lor ca buni „patrioţi un­ rând şi învăţătorii, cari mai au încă connume,
guri .
11
pra comunei s’a cerut miliţiă dela In faţa a peste 200 de locuitori să­ cari nu sună pe unguresce; pentru că altfel,
In acestă afacere deputatul sas
Ungvar. S’au făcut şi mai multe teni veniţi din satele din împrejurimi, pre­ spre cea mai mare a mea părere de rău,
Meltzl a interpelat în dietă pe mi­
arestări. Situaţia este tărte amenin- şedintele secţiei Pechea, dr. Tălăşescu, ia ar trebui să mă conving, că respectivii nu
nistrul de comunicaţiune, plângen-
ţătore şi în comunele Tuzser, Gemzse cuvântul şi urâză bună venire celor ce s’au au voinţa şi curajul de lipsă, ca să dee
du-se asupra neiertatelor abusurî, ce
şi Bezded. Aicî socialiştii nu se sfiiesc adunat aci, ca să serbeze reînvierea patriei doveiţl neîndoiose despre alipirea lor la patria
se faccu&câstă maghiarisare siluită.
a vesti pe faţă, că nu se vor linişti, şi să aducă slavă Atotputernicului pentru maghiară, — sâu că subordonâză 'sublimul
86
până nu se vor scălda în sânge. Intr’una isbânda Unirei şi rugi pentru a ne ţinâ Procedarea acelor funcţionari, (fi scop altor consideraţii mici.
din aceste comune socialiştii au stri­ uniţi pe toţi câţi vorbim şi gândim româ- el, este în contra legii. Când te provoc şi pe d-ta să promo­
gat : „ Vom ucide pe toţi solgâbirăii şi nesce. „Aci — continuă d-sa — în acest Seim ce a respuns ministrul. A vezi şi mai departe cu bunăvoinţă nisuinţa
de-am sci, că dărîmâm zidirea sol- locaş, ce pare neînsemnat de modest ce negat, că s’ar maghiarisa cu forţa, patriotică indicată, am rămas cu salutare
găbirăăscă, totuşi noi vom libera pe este, aci s’au întâlnit marii noştri bărbaţi âr cât pentru maghiarisarea pe cale
Oradea-mare, 25 Ianuarie 1898. ,
soţii noştri". In mai multe locuri de stat, Negri, Cogâlniceanu, cu Ion Gliica socială, el nu o pote opri, der nici
muncitorii, în urma acestor agita­ şi Golescu, cu Alexandri, şi aci s’a stabilit nu vrea se o oprâscă. Sipos Orbân,
inspector reg. de scâle.
ţiuni, s’au pus în grevă deja de pe posibilitatea Unirei, de care se îndoia totă Ministrul a mai susţinut, că nu
acum. Europa, afară de un singur om: acel om era se face nici un fel de presiune, seu
*
Napoleon IlI-lea, împăratul Franciei şi aces­ sîlă, din partea funcţionalilor supe­
Cel mai mare svon îl face acfi tui om datoresce poporul român, atât cât riori. Ca dovadă, că se fac astfel
— 31 Ianuarie v.
în Francia şi în totă pressa europăuă pote datora unui părinte ocrotitor; căci de presiuni şi siluiri, servesce o seri-
procesul lui Emile Zola, cunoscutul fără el am fi devenit pote o a doua Ba­ sore oficiosă a inspectorului reg. şco­ Serbarea dilei de Trei Sfinţi în Blaşiu.
romancier frances. Procesul, care s’a sarabie, o a doua Bosnie". lar Sipos Orbdn din Oradea-mare Tocmai la încheiarea foii primim din Blaşiu
început Luni înaintea curţii cu ju Se începe Te-Deumul oficiat de S. S. cătră învăţătorii scolelor poporale din un raport despre modul, cum a fost ser-
raţi din Paris, i-s’a intentat lui Zola, Protoereul VîrgolicI, al judeţului Covurluiă, comitatul Bihorului. In acesta seri-
pentru-că vrând să dovedăscă nevi­ asistat de 4 preoţi. După terminarea ser­ sâre se comunică maghiarisarea nu­ ’) Rom. Spinos, comună locuită curat de
novăţia căpitanului Dreyfus, condam­ viciului divin, d-1 vire-preşedinte al sec- melor la trei învăţători de stat, în­ Români gr. cat.
2
) Rom. CorbescI, lângă Orade, locuită cu­
nat la 1894 pentru trădare de se- ţiunei, Ion G. Boiu, reamintesce celor ce tre cari doi Români, şi se cere dela rat de Români gr. or.

celei mai mari părţi a Tătarilor din păr­ care o chema Branda. Bogdan feciorul voe- cării cu ,corabia pe Dunăre un vânt lin se ivi a doua oră sorele; furtuna nu înce­
ţile Moldovei îşi puseră în gând, o parte vodului Dragoş din plaiurile fâloşilor munţi aburia, încât pânzele abia se umflau şi va­ tase; corabia fusese isbită de tote stâncile,
din ei, să părăsâscă Maramureşul şi să vie CarpaţI de prin Maramureş, se logodi cu sul mergea încet; cerul era limpede şi de însă unde nu pote omul face nimica, acolo bi-
să-şi ia din nou pământurile străbune de frumosă Branda, fiica Domnitorului Şuşman un albastru siniliu, sorele îşi împrăscia cu ruesce renduiala naturii, acolo vine ajutorul
prin Moldova. Trebuia însă alungată de din şesurile bogate de pe malul drept al îmbelşugare ale lui raze de foc şi de aur; Atot puternicului; vasul a rămas nesfărămat;
aici şi horda de Tătari ce mai rămăsese sgomotosei DunărI. Un frate al Domnito­ în sfârşit era o cfi frumosă: se părea că a doua (fi începu cerul a se limpeefi, vân­
cu căpetenia lor, sălbatecul Bour, Haroboe. rului Şuşman anume Kaliman, fu însărcinat şi natura voesce să ia parte la sărbătorea tul a mai conteni, şi cătră amurgul serii,
Să vedem cum acâstă urîciune sălba­ de curtea domnescă să ducă pe miresa nunţii domnescl. Dâr din vesel şi senin, ce- valurile duseră sbuciumata corabiă pe
tică, spaima âmenilor, fu ucis şi toţi Tă­ Branda la al ei mire Bogdan în Maramu­ cerul începu a se posomori; cu cât sârele malul stâng al Dunării la gura Şiretului;
tarii lui alungaţi. reş. Câte-va luni de dile s’au făcut pregă­ se ridica, cu stat nisce uriaşi nori creţi se au scăpat de acea nenorocire, pentru a da
In acele vremuri domnia în Maramu­ tirile cuvenite unei astfel de călătorii. Prin- strîngeau împrejurul lui; blândele lui rade peste alta şi mai mare....
reş un voevod numit Dragoş; el avea un cesa Branda eu moşul ei Caliman şi cu un nu mai puteau străbate grosimea neguri­ Bieţii nuntaşi au scăpat la uscat şi
fiu pe care îl chiema Bogdan-, atât tatăl strălucit alaiii domnesc, potrivit pentru o lor; veselia nuntaşilor se sohimbâ în în­ s’&u ascuns în dosul unor tufe, âr Branda
cât şi feciorul, erau buni români cu durere nuntă de Craih ca aceea, au plecat pe tristare, când ventişorul blând şi liniştit şi cu Kaliman s’au îmbrăcat cu haine
de inimă pentru neamul românesc. Dragoş Dunăre în jos cu o corabie încărcată cu de diminâţă se schimba într’o grâznică fur­ prâste, ca să nu dea vr’un prepus cui-va,
plănuise întorcerea înapoi m ţâra Moldo­ t6fe odorele, poclânele şi cu darul cel mai tună, care repeejia şi sbuciuma corabia de că ar fi omeni cu dare de mână; când de­
vei ; însă, ca să p6tă îndeplini cu folos frumos şi mai scump dintre tote, logodnica. credeai că acu, acu se cufundă ; nici o nă­ odată se văd atacaţi de o bandă de hoţi
acâstă dorinţă, care era şi a celorlalţi Ro­ Au plecat, ca să ajungă la vr’un port, loc dejde, nici un ajutor pentru bieţii drumeţi; Bârlădenî.
mâni, trebuia să intre în legături de prie­ unde stau şi de unde plecă corăbiile, pe cu ce veselie şi cu ce gând plecase ei şi In zadar bietul Kaliman şi cu tova­
tenie cu alţi Domni vecini ţării moldo­ malul din stânga Dunării pe pământul mol­ cum era cât p’aci să se înece! Se lă­ răşii săi s’au luptat voinicesce, căci nu le-a
venesc!. dovenesc, de unde apoi avea să plece întregul sară în voia norocului, care e aşa de bu­ fost cu putinţă să scape averile sâu cel
Peste Dunăre, unde astăcfi este Bul­ alaiii şi cu t6te odorele cu trăsuri şi cară clucaş ; toţi câdură în genunchi şi cu mâ- puţin pe Branda din mâna hoţilor. Kali­
garia şi Serbia, era în acele vremuri o prin Moldova pănă la Maramureş. Aşa nile ridicate spre cer, cu lacră mî fierbinţi, man căclu, pătruns de lăncile vrăjmaşilor,
altă ţâră, cu alt nume, peste care era un aveau de gând să facă nuntaşii, dâr nu-i cereau dela Dumnecjeu cel din urmă aju­ alăturea cu ai săi şi cu inimicii de ei omo-
n
Domn Româno-Bulgar numit Şuşman. Acest cum va omid, ci-i cum va Domnul*, elice o tor şi multa lui milă şi îndurare. Trecu rîţl; numai Branda fu cruţată cu viaţă de
Domn avea o fată mândră şi frumosă, pe vorbă veche românâscă. La începutul ple- acea di urgisită; trecu prăpăstiosa nopte; cătră hoţi, pentru a ei frumseţe şi gingă-