Page 1 - 1898-03

(
I „SmtE" iese In jH-carc ai.
?! fiipîM
usov. pUM i'Xtm §g s 88
s n;\. 1 ujh'u sij no
-5. —JS«RSl#Sigj?» 3.C ■••
ftiSEIWTC st» ^vutnavo i». â«w**
.«•traţiutis Su Hxaţov si ia -.ut-
»p,t6ro’« ‘îlp-iurî ;!ff :
!e Viffin»: ir, .ddnrseh
Z-MU'::. P.wiolf lîaf.w, i. SS-o»;»»
iiîchfblRS.r; Anton typnift, /.
iVi«vîsocr. îu Bix&apagS'i; .4, T.
K'olJbirjri't, iiktUiK Btruai: tu
îTif^lorsai: ififnct l'vxxs, ?■'.xo=
jojrsnio do S.ocjauîjio: fu K»sn-
Vvxţ.; -Slsrosys cS /liitensiss.
P*«ţKl ! 9 so«d
V'* » aoidnă 8 <vt. şj
30or. Msrubxu peaimi o rrabii-
5nM. FaMi-sări mai doc® linşi
iiisdtă «i învoială.
Sseiacae po pagi»» a 3-n o
«rsâ 1.0 niî. sin 80 bani.
Nr. 47 — Amil LXI.
Ademenirile.
Mâne se împlinesc cincizeci de
anî de când a isbucnit revoluţia în
Viena, care a fost începutul mişcă*
rei acelei epocale în monarchia nos-
tră, care a adus după sine resboiul
civil sângeros din Ungaria, Transil­
vania şi Bănat.
Multa apă a curs de atunci pe
Dunăre, pe Tisa, pe Mureş şi So­
meş în jos, multe sau făcut şi s’au
resfăcut.
Noue Românilor acbstă jumă­
tate de vâc ni-a adus redeşteptarea
naţională, ni-a deschis calea de-a
pute isgoni întunerecul din sînul po­
porului nostru prin scble şi tot fe­
lul de instituţiunî culturale, ce ni
le-am putut înfiinţa cu puterile, cu
jertfa şi cu sudbrea muncei nostre
în împrejurările, cari, şi după pro­
clamarea egalităţei de drept a cetă­
ţenilor şi a constituţionalismului, au
rămas pentru noi mai vitrege pbte
decât pentru ori şi care alt popor
din marea nostră împărăţia.
Puţin timp, câţi-va anî de cjile
numai, starea politică a poporului
nostru se întorsese spre mai bine,
căci se părea, că drepturile nostre
naţionale vor întâmpina scut şi
bunăvoinţă din partea stăpânirii.
Acest period scurta fost cel din
anii 60, când dieta Ardealului era
adunată în Sibiiu şi s’au adus cunos­
cutele legi pentru egala nbstră îndrep­ şi acjî, ca şi în trecut, ademenirea cu siunea, monarchul i-a primit’o şi a faţă la retragerea lor festivă. După
tăţire naţională.
Curând însă situaţia favorabilă
nouă s’a schimbat spre rău şi a ur­
mat vecni dualismului, care ni-a adus
mari desamăgirî şi ni-a pricinuit amă­
răciune după amărăciune, aşa că din
mândrul avânt ce-1 luase desvoltarea
nostră naţională in anii 60 ajunse­
răm a fi siliţi noi Românii să ne
luptăm, în condiţiunile cele mai grele ales acum de când cu visita regelui mani
şi între prigonirile cele mai înver­
şunate pe tote terenele vieţii nbetre urmăresc tactica de a ne ademeni Thun, a fost unul dintre conducă­
publice, pentru a ne apăra limba, cu înfăţişarea bunelor şi amicabile- torii marilor proprietari conserva­
drepturile şi esistenţa nostră naţio­
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44
Dragoste si credinţa.
Ori cât cu mintea-am căutat
A dragostei fântână
Şi rostul ei, — eu n’am aflat,
Căci dragostea-i nebună.
Der n’aduc anii, cât un ceas
In tainica simţire
A inimei, — şi am rămas
Convins de-a ta privire.
De ce ? şi cum ? nu întreba.
A spune nu se pote;
Cum erecţi, şi făr’ de-a esplica
Pe Dumnedeu în tote.
Der cine crede neclintit,
Va isbuti odată,
De-ar fi chiar munţi de biruit
Şi ’n cale-i lumea totă.
Ei, decă are crecţăment
Şi vorba mea acuma,
Al teu, me leg cu jurământ
A-ţl fi în totdeuna.
Awnaiscine pGiiini Ausno-Ungatis:
Fe un an 12 (1.. pe ţest farJ
6 fl., pe trei luni 3 fi.
N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
Pentru România si străiaâiaie:
Fe un an 40 frânai, pu şflsn
itrnî 20 fr., pe taci luni 10 fr.
H-rii do Duminecă 8 frc.-.ol.
8* prenumără la tiito odoie’o
poţraaie din lunro pi din aterâ
!1 Îs dd. »niootart.
inmaniBitui ţsanu Biasoi
administraţiunea, piaţa mare,
târgul Inului Nr. 30 etagiu
1.: pe un an 10 fl.. pe şese
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 cr.
Cu dusul in casă: Pe un an
(Humei de ID\ajşQJLan.ecei, O) 12 fl., pe 6 luni 6 li., pe trei luni
3 fl. Un esemplar 6 or. v. a.
său 16 bani. Atât abonamen­
tele cftt şi inserţiunile sunt
a se plâti înainte.
Braşov, Duminecă 1 (13) Martie 1898.
nală atât de mult atacate şi ame­ tră şi statul român vecin, provo- 1888 a ţinut în dieta din Praga un
ninţate. cându-ne să urmăm acestui esenaplu discurs, care a făcut pe atunci mare
Nu mai este de lipsă şi nici uu şi să încetăm şi noi de-a mai fi con­ sensaţiă. in discursul acesta el s’a
voim să întrăm astăcjl în amănun­ trarii regimului care ne asupresee. mărturisit, ca un sincer apărător al
tele acestei triste situaţiunî politice, ** -Alta este însă politica guverne­ principiului egalei îndreptăţiri a po-
ce ni-s’a creat sub guvernele ungu­ lor şi alte sunt năcazurile poporelor. porelor monarchiei şi ca aderent ai
resc! aşa 4ise liberale şi constituţio­ Şi acesta nu numai în statele amin­ încoronărei domnitorului de rege al
nale. Nici nu vom cerceta ac]î după tite, ci în tbtă lumea. Boemiei. Noul ministeriu austriac a
căuşele, căror avem să mulţămim Noi însă să fim deştepţi şi să luat conducerea afacerilor imperiu­
acesta stare de lucruri. ne facem socotela cu trebuinţele şi lui în nisce împrejurări forte grele,
Ceea-ce voim, este numai a cu durerile ndstre. când certele şi duşmăniile dintre
arăta în scurte cuvinte, ce vederi Numai aşa se va pufcâ zădărnici Grermauî şi Cehi au ajuns la culme
şi speranţe nutresc acjî contrarii negra mtenţiune a celor ce ne sub- şi când pretutindeni în monarchiă
noştri naţionali pentru viitor pe basa mineză, şi vom pute să ne regăsim se simte o atmosferă naduşitbre.
ee
stărilor de ac}î, cari în cea mai mare după cincîZecî de auî întăriţi în Der se di despre contele Thun,
parte sunt o urmare a politicei lor credinţa viitorului nostru. că este bărbat, plin de energiă şi
duşmăuose şi riistrugătore. curaj şi că nu se dă îndărăt nici
Contrarii noştri cred, că urmă­ dela cele mai grele probleme. Vii­
rind politica lor — care tinde la Revista politică. torul va arăta, decă îi va succede
desfiinţarea naţionalităţii nostre şi lui ceea-ce n’a succes lui Badeni şi
la contopirea prin maghiarisare din In cealaltă jumătate a monar- Grautsch: restabilirea stărilor nor­
pas în pas şi prin împiedecarea des- chiei, în Austria s’a făcut deodată şi male prin împăcarea celor două po-
voltărei nbstre naţionale şi culturale pe neaşteptate o schimbare de gu­ pore, cari se răsboesc cu înverşu­
— vor isbuti cu ajutorul legăturilor vern, Tocmai pe când ministeriul nare de timp aşa de îndelungat.
politice externe favorabile pentru Grautsch publicase nouele ordonanţe, *
ei, a-ne face cu neputinţă de-a con­ cari impart Boemia şi Moravia în
tinua cu bre-care succes lupta nbs- trei teritorii de limbă, adecă în cer­ In Roma, capitala Italiei, s’a
tră de apărare naţională. curi cu limbă oficială germană, îu făcut o frumosă serbare în amintirea
Aşa-dâră e vorba ca noi Ro­ cercuri cu limbă oficială cehă şi în (jilei tle 4 Martie 1848, când s’a pro­
mânii să fim în tot chipul şi cu cercuri cu limbă mixtă, adecă ger­ clamat constituţia italiană. Regele
tbte mijlâceie aduşi la neputinţă mană şi cehă, lumea a fost surprinsă Umberto, însoţit de ministrul de res-
de-a mai lupta pentru recâştigarea cu soirea despre retragerea lui. Der boiu şi de alţi dignitarî militari, a
drepturilor poporului nostru. ceea-ce a surprins mai mult şi a plecat în^ţ^yntea statului-major la
44
Una dm armele de căpeteniă produs 6re-care sensaţie, este graba „Esplanada del Macao unde a luat
ale adversarilor noştri pe lângă ame­ cu care în aceeşî di, în care fostul revista trupelor. De aici s’a dus pe
4
ninţări, terorisărî şi prigoniri — este ministeriu Grautsch şî-a cerut dimi- „Piapa independenţei* , ca să fia de
tot felul de apucaturi machiavelice, însărcinat numai decât cu formarea amiacjl s’a ţinut în Capitoliu o adu­
pentru cari Ungurii şi au câştigat noului guvern pe contele FranctSC nare cercetată de senatori, deputaţi,
nisce conlucrătorî dibaci în noua pă Thun de Hohenstein, fost locţiitor ai primarii oraşelor mai mari, miniştri,
44
tură a „patrioţilor jidano-maghiarl. Boemiei. Contele Thun a luat in secretarii de stat, corpul diplomatic
Aceştia stăpânesc a(ţî şi Ziaristica cabinetul său patru membri din ve­ şi alte notabilităţi civile şi militare.
maghiară, şi astfel ei au influinţă chiul guvern, âr ca miniştri noi au Părechea regală păşind în faţa adu­
mare asupra opiniunei publice un­ intrat trei : Dr. Kaizl, represencan- nării, primarul Romei a cetit o adresă
guresc!. tul Cehiior-tineri, Dr. Bărnreither re- de felicitare şi omagiu, la care re­
De un şir de ani înebce şi mai presentantul marilor proprietari ger­ gele a răspuns printr’o vorbire aco­
constituţionali şi Jedrzejovicz perită des de aplause însufleţite. De
Carol la Budapesta, contrarii noştri ministru polon. Contele Fraucisc la Capitoliu părechea regală s’a dus
la palatul din Quirinal în mijlocul
nesfârşitelor ovaţiunl ale poporaţiunei.
lor relaţiunî dintre monarchia nos­ tori în dieta boemă. Pe la anii
Şi de-o vrea bunul Dumnedeu. voinicilor stejari, un uşurel vânt şuera, un străbunilor săi, de liftele străine, într’un
Sâ schimbe-a mea ursită, jalnic vers de pribegire, pe care îl îngâna suflet, ca un voinic tînăr, a ajuns la Ma­
r 7
II rog din tot sufletul meu din când în când în depărtare un răguşit ramureş.
Să fii tu fericită. glas de bucium de aramă şi par’că glasuri In orl-ce sat, în ori ce cătun ajungea,
P. omenescl şi nechezăturl de cai stricau li­ glasul lui propovăduia nu numai cuvântul
niştea şi buna orînduială a văzduhului. Evangeliei, ci mai cu multă putere încă
Povestea lui Bogdan Dragoş Vodă Negrilă şi Kaliman puseră ureohea la invita pe Români să se scole cu toţii ca
pământ şi aufiiră din ce în ce mai des­ un singur om şi să cureţe pământul stră­
şi a Bourului*)- luşit, mai tare, mai lămurit, tropot de cai; bun de lifta spurcată venită dela răsăritul
iii.
se sculară amândoi în piciore; se închinară lumii, de unde ne-au venit tote relele şi
Mortea Bourului. lui Dumnedeu. cât p’aci era să ne vie şi mortea. „La art)ie!
a
Au stat ceasuri întregi unchiaşul Ne- Illr vre-o pacoste pe capul ţîril nostre, Striga vocea puternică a înălbitului de
grilă şi ou suferindul Kaliman povestindu-şl îşi glâsuiră unul altuia. dile grele Sihastru; „eu eu crucea şi cu
unul altuia în tainicul codru păcatele, aş­ Ce-o vrea Dumne4eu, îşi răspunseră. „cuvântai şi cu rugăciunea, voi ou toporele
teptând cu sânge rece nefericitul sfirşit, Amândoi se suiră pe un dîmb, se uitară „cu cosele, cu arcele să alungăm pe păgân.
căci aşa vrut’a Dumnedeu pentru ei. Din în zare, der ce văcjură se minunară: Pe „Ou sângele nostru să spălăm mormintele
senin cerul se înorâ; un vânt uşor purta un colnic o mare câtă de călăreţi în frun­ „părinţilor noştri, să fim vrednici urmaşi
norii de colo pănă colo; din când în când tea cărora mergea un călugăr alb ca ză­ „ai lor, căci ei ni-au lăsat biserici, pe cari
se aucla câte puţin un hulet ca de tunet, pada, ce ţinea în mâna dreptă o cruce, âr „Tătarii le-au făcut sălaşe de dobitoce, al­
însă nu tuna,, nici nu fulgera, ci era alt-fel în stânga un toiag — era sihastrul Coma, tarele lor servesc de iesle; fetele şi ne­
de sgomot, care răsuna de mai multe-orî care dusese vestea lui Dragoş şi acum se vestele fraţilor noştri Români sunt furate
din deal în deal, din munte în munte. reîntorcea. „de Tătari şi puse în robie. Să ne mân-
In creţile frunde ale bătrânilor fagi De multe feluri au fost belelele pe ca­ „tuim de ei, săi-i batem, să i fugărim, să-i
şi în cea lată şi subţire a crăooşilor tăi, pul ţării nostre şi din tote am scăpat, căci „omorîm, sâu decă nu, mai bine cu toţii
în subţirea cojă albă a mlădioşilor mes- Dumnedeu ne-a dat tărie şi iubire de ţă- „să pierim dâr să pierim la luptă, nu as-
tâcănî şi în cea grosă şi zgremţurosă a rîna strămoşâscă; înflăcărat pusnicul Coma „cunşl prin cotlone . Strigătul moşnâgului
44
1
u
de dorinţa d’a-şl vedâ mântuită vatra stră­ „La arme!' „La arme! a umplut văzduhul;
Urmare din Nr. 29. (6.) moşâscă şi mormintele, în cari zăceau osele prin sate, prin oraşe, cătune, se adunară şi ma